Page 3 - Bunul_Econom_1905_12
P. 3
Nr. 12 ________ _______________________ ________ BUNUL ECONOM . __________Pag. 3
care apoi setreeră cu cai de va fi mare Adecă porţiile-sesiunille acestea se La anul 1871 s’au adus legile art.
cantitate, ear de nu se bate cu lemnul, statoriseră atunci şî după comitate, şi 53 şi 54, prin cari se normează definitv
se vântură, şi se pune la locul de păs nu în tăate comitatele în asemenea nu relaţiunele'urbariale, adecă se statoresc
trare. măr de jughere, pre cum si jugherul regule si drepturile foştilor iobagi, a ur-
Despre felul cum se pregăteşte însus nu era în toate comitatele aseme barialiştilor, si ale dlor de pământ
laptele, vom vorbi mai târziu. nea de mare, ci în unele comitate era (spăiilor) şi procedura în proţesele coma-
De o cam dată cu sănătate şi înna- şi este de 1200 în altele de 1600 In saţionale. Adv. T op.
inte cu cultura Soiei, nou izvor de viaţă altele eară de 2000 de stânjini (claftori)
pentru naţia românească. quadraţi (pătraţi). Lucrările agricole în luna lui Martie
Ilie Dumitrana. Dajdea iobagilor încă nu era
pretutindenea de asemenea, în părţile Cătăţimea de sămânţă ce se sea
ungurene-bănăţene era cam următoarea:
Din legile După o sesie întregă, în fie-care mănă lă hectarul de in este dela 200
urbariale-comasaţionale. an: 104 zile dâ lucru cu braţele, 52 de ' până Ia 300 litri; după cum sâ seamănă
pentu sămânţa sau pentru fuior. De
zile de lucru cu trăşura, 58 V2 porţii de
linte 200 litri,; de, muştar şi de sfecjâ
Ce înţelegem sub urbariu sau pământ bucate, şi câte 9 fl. 45 cr (bani bătrâni) dela 6— 7 kilogr.; ear cătăţimea de
urbarial ? în bani gata; cartofi (tubercule) ce se poate semăna
După o jumătate de sessie, în fie
Sub pământ urbarial inţelegem la hectar, poate se verieze dela 20 până
pământul de muncă (arătură, fâneţe, care an: 58 zile de .lucru cu braţele, la 24 hectolitri, după cum şi depărtarea
livezi, rituri ş. a. ş. a.) pe care l’a ljucrat 27 zile cu trăsura, 22 porţi de bucate, între rânduri şi cuiburi va fi mai apro
5 fl. 30 în bani.
totdeuna poporul, şi date sunt şi azi piate sau mai depărtate.
După un pătrar de sessie: 34 zile
poporului. Deci — nu pământul dlor Dacă avem livezi artificiale din
de lucru cu braţul 18 cu trăsura, 9
de pământ (al sjiăiilor). anul trecut, (ca trifoiu şi luţernă), este
porţii de bucate, 2 fl. 40 în bani.
Sub urbariu inţelegem regulele bine a semăna peste ele gips, care va
După un opteş (osmac): 21 Va zile
legile, cari şe ocupă de pământurile ur-' iţiţi vegetaţiunea şi va mări produc-
bariale. de lucru cu braţul, 21 Va porţii de bu ţiunea acestor plante. înainte de a îm
cate.
Asta vom înţelege mai bine, dacă prăştia (semână) gipsul, este bine de a
După o jâlăriă: 6—8 zile de lucru
vorti cunoaşte trecutul oamenilor urba- ie grăpă, în lungime şi deacurmezişul,
cu braţul ^şi câte 1 fl în bani.
rialişti. Adecă înainte de anul 1836 şi ca se se mai mărunţeaşcă puţin pă
Spâia avea ispanii şi haiducii sei,
aproape până cetră anul 1840— 1847/8 mântul la suprafaţă, ca aierul şi căldu
aceştia mânau apoi pe oameni la lucru
când hotarele (ţarinele) satelor-erau avera ra ca şi umezeala sâ pătrundă mai uşor
şi Ie stăteau la spate, ameninţându-i..
în mâna spâiilor (a domnilor de pământ, la rădăcina plantelor, în caşul acesta
se lucre bărbăteşte, ori îi execvâu etc.
ori a statului, ori a cutărui fond religi- creştarea se va iuţi mai mult. Această
onar) nu a oamenilor, a plugarilor din Această dajde era numai a spăiei. lucrare trebue făcută şi la livezile na
sat. Domnii de pământ (spăii) nu poteau Peste ea trebuiau iobagii se mai plătească turale.
însă se lucre cu braţele lor ţarinile în şi preoţimei (de veri-care confessie) aşa îndată ce pământul ş’a zvântat de
tregi, ear de altă parte ţerănimea de numita dijmă, adecă din toate productele prea multa umezeală din timpul iernei
rend, adecă plugarii, nu aveau din ce a 10-a parte. şi pământul a prins coaje, pe deasupra
se trăiască, dacă nu ar fi lucrat pămân Carte funduală (Grdbuch, telekăny v)
semănăturilor de toamnă, trebuie/ tre
tul. Din această lipsă bilaterală (a n’a existat pe vremile acelea, căci nici
cut peste aceste semănături cu grapa,
amendurora) s’a născut instituţia (orân- poporul nici şpăiugill nu era proprietar mai uşor sau mai tare, după cum şi
duiala) de iobagi sau iobăgia. în înţelesul de azi, ci abia la anii 1850—
semănătura este mai deasă sau mai
.Iobăgia' era aşa, că oamenii mun- 1854 s’au făcut cartea funduală, adecă
revărsată.
ciţori cereau şi căpătau de la . spâie sub absolutizmul nemţesc.
Cţind sâ rupe această scoarţă cu gra
câte o porţiă de pământ sub condiţia, In anul 1847/1848 s’au adus legile pa, aierul ca si căldura străbate mai
ca , se o muncească (are, sâmene, cosas- art. 9, 10, 11, 12, şi 13, prin cari s’au Uşor la rădăcina tinerilor plante, aşa dă
câ) şi în schimb pentru asta sâ plăteas şters iobăgia, dajdea şi dijma şi s’au creşterea lor devine bună şi în caşul
că spâi ei in muncă şi în bani, dajdie. dispus aşa, că fie care iobagiu rămâne acesta ne putem aştepta la o mai bu
Iobagi cu familii mai mari, luau de la stăpân şi dijma nu mai are să plă nă creştere şi deci şi la o mai bună
spăii porţii mai mari de pe pământ- cei tească nimic spâiluguluj pentru folosirea recoltă.
cu familii mai mici luau porţii mai mici; pământului, eară spăii şi preoţimea vor La câmp să poate semăna mază
eară cei de tot slabi ori bâtrâni luau fi despăgubiţi din partea statului în rea' şi bobul, deşi această din urmă le
numai câte un biet locşor pentru o schimb pentru dâjdiile cari le-au perdut guminoasă la-noi să seamănă numai de
colibuţă sau căsuţă, şi aceştia se numiau dela iobagi. grădinari. Cătăţimea dn sămânţă ce se
jăleri (zselârek).
Această despăgubire s’a statorit în seamănă lâ hectarul de mazăre este de
La anul 1836, anume prin legea
raport cu cvalitatea pământului, adecă la 200 până la 250 litri. Când se sea
art V (5) s’au statorit definitiv şi s’au
de după clasa I, II, şi III şi de după mănă în rânduri, depărtărea trebue să
regulat porţiile' de pământ, pomenite
comitate. După o sesie de clasa primă fie dela 40— 45 cm. între rânduri;
mai sus, şi dajdea iobagilor. despăgubirea era de la 735— 367 fl. iar când să semână în cuiburi, de 30
Adecă porţiile s’au statorit in a) (valuta austriacă); după o sesie de cl. II cm., în fiecare cuib se pnne dela 5— 6
sesiune intreagă, â) in jlimetate dn se 682 50— 315 fl., de după o sesie de boabe. ,
siune, c) in ,un (x/4) pâtrariu de sesiune,
cl. III 630—315 fl. etc. etc. In grădina d e, legume. Să face ră
d) in (V8) a opta parte din sesiune şi
Această despăgubire s’a regulat sadniţe, în cari trebue să se semene
e) in jălerie.-
apoi definitiv prin legea art. XXXIII din soiurile de varză, conopide, gulii, păt
O sesiune avea intre 34—40 jughere. 1868, emanând statul aşa-numitele obli lăgele, caşi alte seminţe de cari grădi
O Va sesiune » » 19—20 »
Un l/4 de sesiune * » 11 —13 » gaţiuni de desărcinare de pământ (fold- narul caşi agricultorul are trebuinţă, ca
Una a opta parte » » 7—8 » teliermeutetesi kotvenyek, Grundentlas- pe urmă se le poată sădi în grădina
O jălărie avea un intravilan de un sungs Obligationeh), cari s’au dat domni de legume, sau *afară la câmp^ după
jugher. lor de pământ. • cum este răsadul de tutun.
