Page 4 - Bunul_Econom_1905_12
P. 4

Pag.  4.                                       B U N U L  ECONOM                                                      Nr.  12


            In  grădină,  unde  locul  a  trebuit   se  susţine  a fi  numai  svonuri  nedemne     După  „Tel. Rom‘(. înregistrăm trista
      s6  fie  săpat  din  toamna  trecută,  s6  fac   de  credinţă,  căci. cercurile  înalte  din   veste,  că  protopresbiterul  gr.-or.  român  din
      răzoarele,  pe  cari  s6  pot  ,semăna  legu­  Petersburg  nu  se  cugetă  nici  măcar  la   Cupşenr,  Samuil  Cupşa, a decedat  Vineri nop-
      m ele  rădăcinoase  ca  morcovul,  păştrâ-  un  armistiţiu.  Interesele  kusiei  nu pot   tea,  ucis  de  mânile sacrilege ale unor hoţi, cari
      nogul,  pătrunjelul,  să  mai  poate semăna   Concede  un  armistiţiu  deoare-ce  hu  ar   au  intrat  în  casa  sa  cu  scopul  de  a-f jefui.
      ceapa,  usturoiul,  sâlata,  m âcrişuţspa-   putea  ameliora  situaţia  armatei  ruse.   Lovituri  mortale  a  primit  şi  doamna  proto-
      nacul,  mazărea  şi  bobul,  etc.;  plantele  Ruşii  sunt  destul  de  tari  în  finanţe  de   popeasâ,  căreia  i-a  spart  capul  în  mai  multe
      rădăcinoase  să  seamănă  de  obiceiu  în   a  mai  putea  ani întregi  continua răsbo-   locuri  şi  i-a  fost  frântă  mâna  dreaptă,  remâ-
      rânduri,  iar  cele  pentru  foile  lor  ce  să   iul  şi  fără  ajutor  străin.  Rescoalele  in­  nând  ca  moartă  la  pământ,  dar’  mai  târziu
      caută  în  bucătărie, să seamănă  mai  mult  terne  în  Rusia  se  vor  domoli,  căci  în-   şi-a  venit  în  fire  şi  acum  să  luptă  cu  moar­
      prin  aruncare  şi  ceva  mai  revărsat.    nalta  putere  monarhala  şi  patrialhală  a   tea. Făptuitorii nu sunt eruaţi, dar’  gendarmeria
           I n   p o tg o r ii  ( v ii)   să  desgroapă  ; ţarului ştie  a  calma  ’ori  ce‘nemulţămire.  umblă  a  le  da  de  urmă.
                                                                                                                  *
      viţele,  această  lucrare  să  face  după  ce       Petersburg,  28  Martie  Genere-         Premii petru cele mai bune piese
      pământul s’a  svântat de  prea multă  urne»   raluf  K âu lbars  a  fost  numit  Comandan­  teatrale.  Comitetul  Societăţii  pentru  fond
      zeală,  ca  pământul  să  nu  se  bătăto­   tul  armatei  a  2-a  din  Manciuria,  ear în   de  teatru  român  de cerne   două   premii,
      rească,  după  ce  viţa  s’a  desgropat,  se   locul  lui  a  fost  niirfiit  comandat  al  ar­  unul  de  500  coroane  şi  al   doilea  dă
      taie,  să  arăceşte,  să  leagă,  şi  apoi  să   matei  a 3-a  generalul  de infantarie  Bx-   300  coroane  pentru  cele  mai  bune  p ese tea­
      sapă.  Tăiatul  viţelor  este  mai  bine  să   kanov.  Rusia  a  trimes  din  nou  pe Câm­  trale  din  câte  i-se  vor  prezenta  pănă  la  1/14
      se  facă  pe  un  timp  noroş  şi  răcoros,   pul  de  răsboiu  6  divizii.   ,         Octombrie  a. c.,  între  următoarele  condiţiuni;
                                                                                              1.  Subiectul  piesei  să fie luat  din  viaţa  popo­
      decât  prea  cald,  ca  viţele  să  nu  piardă                                          rului  român  ori  a  clasei  noastre  cultei  (M
      prea  multă  sevă,  dacă  aceasta  a  înce­                                             privinţa  extensiunii  şi  a  genului  piesei,  nu  se
      put  a  circulă,  în  acest  caz  să  preferă                                           pune  autorului  nici  o restricţiune.)  2.  Manus­
      tăiatul  viţelor  de  soiu  mai  bun,  şi  du­                                          criptul  să  fie  scris  clar  şi  legibil.  tot  numai
                                                                                              pe  o  faţă  de  hârtie.  3,  La  manuscript  se  va
      pă  aceia  de  soiu  mai  slab.                  Abonamente,  ia  „Bunul  Econom"  se   alătura  un  plic  sigilat,  având  pe  avers  titlul
           Vinurile  vechi  ca  şi  cele  noui, tre­  pot face în flecare timp,  cu preţui din frun­  piesei, ear în lăuntru  un  bilet cu  numele comp­
      buiesc  pritocite.  Pritocitul  să  face  când   tea foii.                    * ' ; ~   let  al  autorului.  Manuscriptele  sunt  a  se  tri­
                                                       Domnii  cari ' au  primit  foaia  până   mite  Ia  adresa  secretarului  Societăţi,  dlui  Dr.
      ziua  este  mai  călduroasă  şi  nopţile  mai
                                                  acum  şi  n’au  trimietncă  preţul  de  abona­  losit  Blaga  în  Braşov  (Brasşd).  Piesele  pre­
      senine,  şi  nici  odată  când  timpul  este   ment,  sunt rugaţi se  binevoiască  a-l  achita   miate  se  vor  tipări  pe  cheltuiala  Socieţăţii;
      noros  şi  când  bate  vântul,  în  care timp   urgent.                                autoaul  va  primi  50  exemplare  tipărite.  Bra­
      vinul  să  tulbură;  fiindcă  scopul  prito­                    *                      şov,  5/18  Martie  1905.  Pentm  comitetul  So­
                                                     J  Sinodul  p arcelai,  din  Gioagiu-suseni
      citului  este  de  a  trece  vinul  limpede                                            cietăţii:  Virgti  Oniţiu m.  p.,  v.-president  Dr.
                                                  ţinut  în  ,13/26  Martie  a.  c. sub  presidiul pro-   losif  Blaga,  secretar.
      în  altă  bute,  iar  nu  tulbure.                                                                        ■  *
                                                  topresb.tractualV'.Bbmşa a  decurs  foare  bine.
            V ite le   cari  să  întrebuinţează  la                                               Ilepresentaţie  teatrală,  dă  bursie­
                                                  Poporul  a ascultat  ătf deosebită  atenţiune  ser-
      munca  câmpului  trebuie  bine  hrănite                                                rul  „Societăţii  fondului  de  teatru  român"
                                                  viţul  divin  şi  cântările  bis.  esecutate  de  mai
      şi  îngrijite,  ca  să  se  poată  face  bu n e;                                       Zacharie  Bârsan  cu  concursul  unui  grup  de
                                                  tpulţi  ,învăţători ^n^e  ostre ,^^excelaţ  t*nărul
      arături  şi  bune  semănături,  căci  numai <                                          diletanţi,  în  sala  cea  mare  dela  Hotel  „Leul
                                                  rigorosant  în  drept Juga. • Agendele  sinodale   de  aur*‘  din'  Sebeşul-săsesc  Duminecă  în  2
      într’o  bună  arătură  să  poate  face  o  bu- f
                                                  s’au  petractat  cu   inteţsş.  punându-se  la  Aprilie  st.  n.  1905.  Program:  „La  Turnu
      nă  semănătură,  mai  cu  seamă  când  şi                                              Măgurele'4  de  V.  Alecsandri.  „Doina"  decla­
                                                  cale  raţtocideie  restpnte  feiş..  -pe  14  ani.  In­
      timpul  va  fi  bun  pentru  creşterea aces­                                           maţie,  „Cârlanii"  comedie-vodevil  de  G.  Ne-
                                                  tre  altele  s’a   #   prefacerea  în  regulă  a
      tor  semănături.  Vitele  de  muncă să hră­                                            gruţ.  Venitul  curat  e  destinat  pentru  fondul
                                                  obligaţiunilor  cu  debitori  la fondul bisericesc.   văduvelor  şi  orfanilor  de  meseriaşi  al  reun.
      nesc  la  grajd  cu  fân  şi  âlte> nutreţuri,'
                                                  Predica  ţinută  de  pptopa-eşbiter  după  litur- /  »Ândreiana«
      iar  celelalte  ca  oile,  şi  vitele  ce  nu  se                                                         ■  - *
                                                  gie  despre  cothbaterea  invidiei  şi  a  întregilor
      întrebuinţează  la  munca câmpului, să pot                                                   Crime  de  ale  revoluţionarilor
                                                  precum  şi  cuvântul  de  deschidere  instructiv
      scoate  ziua  la  păşune.  Cu  modul  acesta                                           bulgari.  Revoluţionarii  bulgari  au  aprins
                                                  a  produs  mare  efect  în inimile  credincioşilor
      să  poate  face  şi  o  economie  la  fân,                                             mănăstirea  din  Tserbovo  (  Macedonia). Preo­
      trebuincios  mai  mult  pentru  vitele  de   şi  a  publicului  asistent.              tul  comunei  a  fost  ucis.  A  mai  fost ucis pri­
                                                                      * .                    marul  comunei  Pehole.  Muftiul (jude suprem)
                                                         .
                                                                  - ■■■: .
                                                             -
                                                           .
                                                        .
      muncă.                                                                                 din  Mitroviţa  (Macedonia),  Halim  Effendi,  â
      >(Âlbina)c.,                 -  V.  8.  Moga.    Şcoală  română  de  menaj  şl  in ­   fost  puşcat  de  un  albanez  şi  a  murit.  Nu­
                                                  dustrie.  Ne soseşte vestea  despre  o hotărîre
                                                                                             mele  făptuitorului  e  până  acnm  necunoscut.
                                                  lăudabilă a  domnişoarelor  române  din  Sibiiu,
                                                  cari  an  promis  a.veni  într’ajutor  „Reununei   TurbwrărUe din Rusia,. Un tinăr de
                  Resboiul                        Femeilor române din Sibiiu'' la înfinţarea şcoa-   25  ani  a  puşcat  Luni  de  3  ori  cu  r  vol-
                                                                                             verul  asupra  guvernorului  dela  Viborg,  Mja-
         r u s o - j a p o n e z.                 lei  de  menaj  şi  industrie,  şi  au  luat  asupra   sojedow,  rănindu-1  mortal.  Atentatorul  a  fost
                                                  lor  sarcina  de a organisa loteria  proectată  de
                                                                                             arestat.  —   In  oraşul  Beresino  au  provocat
                                                 obiecte, în favorul şcoalei. Pregâtirele fiind deja   Ovreii  turburări,  la  cari  an  fost  ucişi  comi­
           După  telegrame  din  Londra  Japo­
                                                  aproape'încheiate, încă în cursul acestei săptă­  sarul  de  poliţie  şi  un  poliţist..  — Greva  mun­
      nezilor  nu  le-a succes a  repinge pe  Ruşii   mâni  vor  fi  emise  loturile,  a  1  cor.  Loteria   citorilor  de  câmp  e  generală în districtul  Lu-
      şi  a  le  nimici  armata.  Ruşii  sau  retras   va  cuprinde  650  câştiguri,  formate din daruri   blin.  Greviştii  silesc  pe  proprietari  să-şi  pă­
     . la posiţîi  oportune  150  klm.  spre  Nord   frumoase  şi  preţioase,  întrate  spre  scopul   răsească  moşiile.  *   :  —'  :   .  .. -:i\  :
      de  capitala   Mangiuriei.   Nu  se  ştie   acesta.  Amănunte  despre  donaţiuni  vor urma
      ce  posiţiune  de  luptă  a  luat  Linew its   în  numerii  viitori.                         La fondul  de 20  bani  al  «Reuntunei
      cu  armata  sa.  —   Ruşii  au  ocupat  mai                                            sodaliîor  români  din  Sibiiu«  pentru  cumpă­
                                                                                             rarea  unei  case  cu  hală  de  vânzare  s’au  mai
      multe defileuri  din  munţi spre Vest până      f  Samuil Cupşa, protopesbiter gr. or.,
      la câmpia  Mongolică.  —  Jurnalul  Tintes   deputat  al  congresului  naţ.  bis.  gr.  or.  etc.  a   făcâţ  următoarele  daruri:  Nou’  hirotoniţii  pa­
      din  Londra  dă  ştirea  că  trupele  japo­  trecut  la  cele  eterne  Sâmbătă în 12/25  Martie   rodii*.  Remus  Roşea  din  Tămaşa  (prot  Un-
                                                                                             guraş)  şi  soţia  sa  Aurelia  n.  Bodia;  Ioan
      neze  âu  trecut  Palicadele  şi  înaintează   1905  în  etate  de  65  ani,  In  al  45-lea  an  al
      In  front.  Avantgardele  jap.  au ajuns  la   fericitei  sale  căsătorii  şi  preoţiei.  Nâgoiu  din  Ripa-Rimeţ  si  soţia  sa • Victoria
                                                                                             n.  Sava;  Romul  Platos  din  Turnişor  şî  soţia
      100  Klm.  spre  Nord  de  Mukden.1
                                                       Fie-i  ţărina  uşoară  şi  memoria  bine­  sa  Matia  n.  Doican,  fiecare’  câte  1  cor  Dr.
        .  Acnm  din  nou  6e  vorbeşte  de  o   cuvântată!                                  Enea  Papiu,  candidat  de  advocat  20  bani  şi
      încheere  a  păcei  între  beligeranţi,  dar                                           Vie.  Tordăşianu,  10 bani.
   1   2   3   4   5   6   7   8