Page 5 - Bunul_Econom_1905_12
P. 5
Nr. 12 BUNUL ECQNOM Pag, fi
La fondul »Masa învăţăceilor meseriaşi sunnt acoperite, în decursul unui ger aspru, In Ratibor precum 'şi în Bremen fie
români*. institutul de credit şi economii cu brumă, atunci in cnrând vine yreme ume care emigrânt Să vizitează, aşa că fie-care
pe când vine In Bremen pe . vapor, poate fi
•Rîureana* din Capolnoc-Mănăştur 5 cor. şi dă, ploaie; tot astfel să întâmplă, când vara
primit în America.
Niculae Miuţa, învăţăter în V6g-Szt.-Mihâly, acesta" corpuri să umezesc, sau — cum zice
I coroană. poporul — asudă. Bloaie vine de sigur, când
*
...■ burueni uscate, ca sânziene de pădure, ţeler Nr. 216-1905
A l OS-leal Cassariatul «Reuniunei ro
etc. răspândesc parfum tare, când dealuri în Licitaţie minuendă.
mâne de Înmormântare din Sibiu* a solvit
depărtate să pot vedea clar, când vârfurile
urmaşilor răposatului.. membru Ludvig Bin munţilor după răsăritul soarelui devin întu Pe basa planului şi preliminarului de
der, fost conducător al tipografiei archiedie- de spese aprobat de Prea Ven. Consistor
necoase şi neguroase şi în vii să formează Archidiecessm la 29 Ian. 1905 Nr, 696 Ep.
cesane, ajutorul statutar. negură. Sunt însă munţii şi văile dimineaţa licitâţiunea minuendă cu preţul de strigare
Acesta este a! 65-lea cas de moarte în
■învelite în negură, care se ridică şi risipeşte : de 5095 cor. pentru edificarea bisericei ro-.
sinul Reuniunei noastre de înmormântare. mâneşti din Jeledinţi (Ldzsâd) se va ţinea
deodată cu ridicarea soarelui pe ceriu, e si
Ia faţa tocului Duminecă în Ut Martie (9
. M ulţum ită publică .Concertul nos gur că urmează vreme senină, limpede. Ploi Aprilie) a. c. la 3 ore p. m. în casa prim-
tru din 25 Febr. n. c., a fost nou prilegiu mărunte şi line dimineaţa, nu durează mult; epitropului subsemnat '
de întâlnire şi împreună petrecere pentru dacă însă luceşte soarele tare chiar dimineaţa Comuna bisericească pe lângă preţul
câteva sute de spriginitori ai căuşelor noas încălzind repede ţinutul, atunci nu ne putem de licitare va da în natură peatra, cărămida,
tre de interes general; El a adaus la avutul aştepta Ia vreme bună şi chiar aceste zile, năsipul şi cărăuşiile de lipsă pentru transpor
tarea materialului necesar dela Orăştie la
nostru, pe lângă câştigul moral, şi conside cari se încep aşa frumos, se termină de re Jeledinţi.
rabila sumă de cor. 186.97, venit ,curat, pe gulă neplăcut. Vântul de Vest schimbă ploaia
care o am împărţit astfăl: cor. 50 fondului în zăpadă, vântul de Ostrzăpada în ploaie. Cur Doritorii de a licita înainte de începe
»Masa învăceilor meseriaşi*; cor. 50 fundului cubeul, ce apare aproape de ameazi, înseam rea licitaţiuriei sunt datori a depune un vadiu
de 10% a preţului de strigare — adecă
de 20 bani pentru cumpărarea unei case cu nă ploae mare, curcubeul de seara preves suma de 509 corn, 50 fii. ţ- în" bani gata
hală de vânzare; cor, 20.02 (cei adunaţi de teşte vreme senină. Dacă iarna animalele săl sau în hârtii de valoare, care va rămânea
subscrisul presiderit cu pălăria» D-zeu vede* 1) batice părăsesc dealurile sau pădurile din în cassa bisericei cu 4% până la colaudare
fondului văduvelor şi orfanilor meseriaşilor; iuălţimile munţilor şi caută coaste ‘de dealuri şi predare.
cor. 10 fondului Dr. D. P. Barcianu pentru la meazăzi sau văi, sau să apropie de locuin Planul şi preliminarul de zidire să pot
ajutorarea sodalilor fără de lucru; cor, 10 ţele omeneşti, atunci ne, putem aşteaptă, la privi la oficiul protopresbiteral subsemnat în
fondului «Daruri de Crăciun sărăcitor« şi ger mare. > orele oficioase. în cele din urmă 3 zile înain
tea licitaţiuriei.
*
cor. 45.95 fondului disponibil.
Ne esprimăm recunoştinţa fără de numă- ComeHu Bemeter. Apotecar în Comitetul parochial îşi reser.vă dreptul
roşii participanţi; aducând totodată sincere Orăştie. ?Apoteca, N. Vlad are de vânzare de a da lucrarea în întreprindere cehii mai
acredidat oferent fără privire la preţul oferit.
mulţumite suprasolVenţilor. «peronospin* mijloc apjjcat encei mai mare
Comitetul »Reuoiunei sodalilor români tolos în contra peronospotei, la stropirea .viilor. 'J e le d in ţ i (Ldzsâd), 5/18 Martie 1905.
din Sibiu*: Vie. Tordăşianu, president, Şte ~ In numele comitetului parochial:
■ Acesta e probat caldei mâi bun, şi prin <
fan Ducar not, adhoc. ■ - Adâm' Caraşcă, Adam Ciocănilă,
folosinţă- s’a dovedit* a?fi'tnai Cu efect ca
,v’ ' curator .1. curator II.
piatra vânătă sau alte asethenea1 mijloace, şî
Bandă de jefuitori prinsă. Jefui văzut:
e totodată cel filai lesde.!v E preparatul., meu
torii oficiului de dare dela Zel au îşi a'celui V. Donaşa,
propriu. Preţul unui paefiet 40 fii. Fie-care < protopresbiter.
din Careii-mari formează o bandă de 11 per
pachet e prevăzut du ?nurnele meu,-’ şi cu
soane, toţi Ovrei. Gazda jefuitorilor era Berle
instrucţiune de întrebuinţare. ■ >
Mtihlstein din Vatra Dornei (Bucovina). Toţi POŞTA EEDACŢIUNEI
II au fost prinşi, dar la ei sau aflat numai Stropirea cu „P erâln o s p ia “ e mai bine
2 0 0 0 coroane, deşi au jefuit numai dela ofi dacă sâ face în zi senină; pe timp noros ori D'ui V., Ach, în Bpesta. Operatul Tam
ciul de dare din Zela 606.181 coroane în ploios nu, nici contra vântului. primit, se va publica în Nrul proxim.
bani si hârtii de valoare. Banda bine organi ' Dar „ P e ro n o sp in “-ul, afară de vii, Dlui V. M. Duloicu, Braşov. Regretăm
zată a mai comis următoarele jafuri: în 10 să poate folosi cu efect â'dmirabil contra boa- că nu ştiţi ceti jurnale, rugăm a trimite abo
Iulie 1902 a jefuit dela David Izrail din Ida-; Iei de grumpene, cum şi la stâfpirea omide- namentul procurând mai multe exemplare şi
dându-le altora spre cetire, aceasta e o che
mare, 47.716 coroane; în 4 Sept. 1902 a je lor şt insectelor stfîcăeidâee la pomi;" contra mare a celor bogaţi.
fuit dela Lud. Rokdsz din Remetemezfi 124.000 păduchilor de' tranda^ri (la trandafiri fără
cor.; în 28 Dec. 1902 au jefuit dela oficiul var), şi Ia desinfectarea coteţelor de galiţe. Târgurile din, Ungaria, Transilvania şi Bănat.
de dare din Careii-mari 140000 cor.; în 26
Dela 20 până în 26 Martie v. 1905.
Ian. 1905 a jefuit dela adv. Papp Sândor în atenţiunea emigranţilor la
din Reginul-săsesc 61.650 cor.; cu totul a America. Guvernul Ungariei a liberat călă Duminecă 20 Batania. Bozovici. Cernatul-de-jos.
Gyertyâmos.
jefuit deci. in curs de 3 ani 980.000 coroane. toria la America şi prin Bremen. One are L uni ' 21 Bonţida. Ciucul-mic. Radnpth.
paşaportul predat pe la Fiume, acela poate M arţi
Rentabilă ocupaţiunel M ercuri 23 Beclean. Ciacova. Ilida Odorheim. -
■ N • • * ■: ■ călători şi prin Bremen .dacă are cartea de
vapor prin Bremen. J , Vurmloc. Zani. ;
In d u stria d in patrie. Firma de Jo i 24 Bichiş. Bogoz. Cefta. Ilia. Kăkes. Lăpu-
. Cine s’a decis a călători prin Bremen şul-rom. Mehadia. Scbeşul-săsesc. VIş-
fabrică Carol Wein Comp. ît> nr. de azi al la America, acela trebue negreşit să trimită tea-de-joş, • -
foiei a publicat sub titula «Atenţiune* ara- de acasă 20 cor. arvună ; după primirea ar Vineri 25 Arad. Bogşa-montană. Hasmaşul-Lăpe-
tânduse special scopul şi in prima linie se vunei fie-căruia i-se trimite cartea de vapor. şului. Uioara. •
Sâmbătă 26 Hunedoara Maeău.
recomandă spre on. atenţiune găzdoaielor ■-/ Lucrătorii cari sunt harnici şi sănătoşi,
noastre. Să cumpărăm numai unde se află cari au biletul de tren plătit în America până Călindarul vechiu şi nou al săptămânsL
mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim la locul destinat şi cari pot arăta 50 cor. Dumin. 3-a în post, ev. Marcu c. 8, g l 3. v. 11.
bani gata, aceia^toţi sunt primiţi în America.
că multe mii de mâni sîrguitoare să şi gă B u m . 20 C. dela Sf. Sava 2 Francisc
Cine are cunoscuţi în America, să aducă
sească de lucru, deci prin aceasta contribuim adresa acelora cu sine. Luni 21 C. Iacob 3 Richard
şi la consolidarea economică â;;naţiunei. Marti 22 M. Vasile 4 Isidor
_ * ■ Cine are ochi bolnavi, sau alte rane Mere. 23 C. Nicou 5 Maxim.
trupeşti, mai bătrân de 50 ani, s’au e arvu- Joi 24 P. Zaharie 6 Sixt
lleg u li p en tru schim barea vre nat în vre-o fabrică la lucru în America şi Vineri 25 (f) B u u a v estire 7 Hermann
Sâmb. 26 Sin, -Arch. Gavr.-. 8 Dionisie
m ii. O ploaie lină înceată, când începe se , merge anume la lucru rezervat, pe acela îl
bată vântul. Dacă ziduri, petri de zidit vechi înapoiază din America. Redactor resp. VASILE DOM ŞA, protopresbiter.