Page 1 - Bunul_Econom_1905_13
P. 1
-Anal VI. Orăştie (Szâszv&ros), 9 ^P^lie n. 1905. Nr. 13
REVISTA PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
086AN AL: „Reramaii Economice din Orăştie” şi „Reuniunii de agricultură din comitatul Sib ii ului”.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Rom ânia şi străinătate 16 lei pe an. în flecar© Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Am zis ceea ce ar trebui să fie, şi i-au cheltuit pe alte nimicuri
după umila noastră judecată, agricultura nemai gândindu-se ca trebuie se-i îna
ASUPRA PROGRESULUI AGRI- de mâne. Cele câteva îmbunătăţiri sem poieze în mod treptat, după un inter
CULTUREI NOASTRE
nalate asupra sporirei producţiunei, etc. val oare-care, aşa că în urmă au fost
sunt mai mult fapte împrumutate, mai desposedat de ori-ce avere imobilă sau
(Urmare din numărul 10)
mult sau mai puţin dibace sau mai mult mobilă ce mai avea şi a j u ng e l a
Oare pentru ca sfi ridicăm produc- sau mai puţin iericire practicei, ce sfă s a p ă de lemn.
ţiunea agricolă la maximul ei, este tuim şi noi în coloanele acestei reviste, Aşa sunt mulţi economi, mari şi
cumva îndoios ca se se poată de îndată încă de acum 6 ani ca să se adopteze. mici în ţara noastră, cari contrag împru
găsi ceva întradevăr eficace în afară de Causa este aşa dar înţeleasă. muturi de pe la dilerite institute de
cele şease propuneri ce âm formulat ? Na mai rămâne decât o singură bani chiar cu interese mărişoare în
Intr’adevâr s’ar putea obiet a că împotrivire, streină (je^baterei, împotri scop de a-şi îmbunătăţi starea lor Eco
pentru realizarea celor sus zise, tre vire trasă din costul peste măsura de nomică; dar în realitate negligă aface
buie bani, mulţi bani chiar, şi că: agri mare al reformei. Ce s’ar voi ca să facem ? rile lor dându se după lux şi alte chei-
cultorilor le lipsesc: Progresul nu se poate face fără cheltu tueli zadarnice, numai din causâ, că le
Aceasta spre pildă,, no e vina noas ială, învăţătura -costă' bari fc Aceastari lege lipseşte cunoştinţa necesară pentru înain
tră dacă agricultori sunt neprevăzători vecxnicâ. Dacă s’ar fi trebuit în totdea tarea posiţiei lor materiale.
şi nu se unesc ca se fondeze asociaţi- una se se stea pe loc din causa cesti- De altă parte deseori se întâm
ţiuni de credit rural sau agricol, care- unei banilor, nici un progres nu s’ar fi plă, că oameni tineri, cari au studiat
s6 le -vie într’ajutor! putut nici odată să se realiseze, şi am câteva clase gimnasiale'sau reale în-
Şi am mai adăuga s6 zicem că pro fi rămas încă şi azi la plugul de lemn cunjurâ a deveni buni agricultori buni
cesul nu e aci. şi în starea înapoiată în care se găsea grădinari sau buni negustori şi mese
O problemă ştienţifică e la ordinea
strămoşii nostrii. riaşi şi umblă după oficii pela judecă
zilei spre rezolvare. Acea problemă ne
Lucrul cel mai de căpetenie de torii sau administraţie, sau chiar pela in
căsnim se o deslegăm nu numai cu aju
ştiut, na este în ceea ce priveşte chel stitute pedagogice cheltuind agoniselele
torul abstracţiunilor noastre personale,
tuiala dacă aceasta e mare, ci dacă ea părinteşti fără de a se putea procopsi,
nu numai din creerul nostru, ci şi din îvâ-
ar da foloasele dorite. ca şi când viaţa economică a părinţilor
ţăturile maeştrilor celor mai experţi, prac- Sacrificiile ce şi-a impus ţara în lor n’ar fi destul de rentabilă?
ticiani tot aşa de bine ca şi teoreticiani transformarea unei puternice armate
de merit, agricultori de brazdă, cari au destoinică se ţină în frâne vre-un ini După „A. JP. 2Î.“ de î>. I .
scris volume întregi din practica lor fă mic oare-care, au fost destul de mari;
cută pe teren ca: Liebig, Boussingault, apoi drumurile de fer, învăţământul obli D E S P R E
George Viile, Deherain, Locuteaux, Aime gator la sate, etc. au necesitat cheltu RUGINA BUCATELOR
Girard Dr. Major, Cost. P. Barcianu etc. ieli enorme. DE
Odată acest studiu terminat, în care Cheltuiala poate fi cât de măre, V IC T O R A C H IM
partea noastră fu modestă, depusem con- totul e ca ea să dea feloasele dorite. absolvent de şcoala agronomică sup. fn Budapesta.
clusiunile. Rolul nostru e sfârşit. Aceasta e ceşti unea care mai trebuie — j K—
Ce s’ar putea se ni se mai zică, de resolvat 1 Boalele plantelor cultivate sunt
oare nu cum-va soluţiunea aceasta ar Niciodată, de altfel, n’am putea cre causate mai ales de părăsite neînfloriţe
cam costa scump ? Se poate, însă numai de, că Ungaria nu e destui de bogată sau bureţi.”
ea se fie dreaptă. In ceea ce priveşte pentru ca să-şi schimbe agricultura s’a Bureţii nu conţin clorofil, neavând
restul este treaba- oamenilor de Stat, a introducând unelte şi metodele cele mai clorofil nutrementul îl câştigă din ma
acelor cari au meseria să manevreze ca raţionale, în aşa mod ca să. fie la înăl terii organice. O parte a bureţilor îl
câştigă nutremântul din plante sau ani
pitalurile sau să guverneze oamenii, or ţimea cerinţelor moderne lupta pentru male vii, prin ceea-ce causează diferite
ganizând credite agricole în aşa mod existinţă. boale, şi astlel i de bureţi s6 numesc
ca agricrltori să poată să găsească mân E trist când cineva împrumută bani părăsiţi. Planta din care părăsită s£
tuirea lor. în scop ca să-şi îmbunătăţească proprie- nutreşte s£ numeşte mamă.
