Page 2 - Bunul_Econom_1905_13
P. 2
, Pag- 2 BUNUL ECONOM ’ Nr. 13
Celulele bureţilor de regulă' sunt zunii. şi răzoare erburile sunt de coloare 3. Cine ar îngriji de ea? şi
aşezate lângă olaltâ ca nişte fire lungi neagră, şi prospiţiază aşa, ca şi când 4. Ce s’ar face cu produsele aces
de tot, şi se numesc hife. Acestea cresc: ar fi vărsate cu funingine. Negreaţă tei stupării din cazarmă? 1
destrămate1 cruciş şi curmeziş una această nu e alt-ceva, decât sporele Răspunsul la prima întrebare se
peste alta. ernatice ale ruginei. găseşte cu uşurinţă, precum ştim fie
Pentru primirea nutremântului bu Plantele au şi altfel de boale, cari care regimpnt, ba chiar şi fiecare com
reţii au un organ ce să numeşte mi- seamănă la coloare mult cu rugina şi panie sau e’scadron are un fond de eco
celiu. Organul "acesta e în formă de totuşi nu e rugină. Astfel de boală e nomii, de unde s’ar putea eloca o mică
ţeve şi străbate cruciş-curmeziş în ce spre es: pata roşietică a prunului. sumă pentru cumpărarea unui bun mo
lulele plantelor şi suge din ele mate Cea mai stricăcioasă părăsită bu del de stup, uneltele necesare precum
riile nutritoare, de ce apoi plantele pier. catelor e rugina. şi materialul necesar pentru construirea
altor câţiva stupi, d. e. vr’o 20, ceea-ce
Miceliul de multe-ori spre earnă Sub rugină înţelegem o astfel de nu. ar depăşi o sumă de câte-va sute
se constrânge, şi peste earnă nu mai boală a plantelor, când pe foi şi pe de cor. ce la rândul lor nu ar fi de
vegetează, ci numai la primăvara vii cotor se formează nişte pete de coloare trebuinţă a se vărsa toată de odată ci
toare îşi începe de nou vegetaţiunea. ruginoasă sau roşietică. treptat cu trebuinţa.
In caşul acesta miceliul se numeşte Bucatele ruginoase de regulă nu In care regiment oare nu se gă
miceliu de earnă sau sceloriţiu. Bureţii se desvoaltâ, şi produc numai sămânţă seşte soldaţi de meserie: tâmplari, ti
se sporesc parte prin generare secsuală, corcită şi sbârcitâ. Rugina de apare nichigii, ferari etc, cari în atelierul că-
parte prin generare asecsuală, sau în timpuria, atacă sămănătura fragedă şi zarmei ar putea construi stupi, şi chiar
decursul desvoltărei acelaşi burete spo-' o poate nimici cu totul, eâr de apare unele unelte de reservă, sau din care
ririle acestea le schimbă reciproc. Or mai târziu, când sămănătura e mai des- ar trebui mai multe ?
ganele de sporire se formează în anu- voltată, şi atunci face mare pagubă. Chiar şi infirmeria ar putea con
* mite locuri ale miceliului şi se numesc (Va urma). tribui în interesul ei cu ceva din eco
spore. Generarea prin spore e generare nomiile sale, şi vom vedea mai de
...................................... .
asecsuală. parte de ce.
Celulele acelea ale miceliului în Cui aparţine stupâria?
cari se formează sporele se numesc Regimentului vor răspunde unii.
celule de matcă, cari ca nişte tocuri — — Nu, ci popotei şi infirmeriei soldaţilor,
cuprind în sine sporele. Sporele se nasc Mari pot fi avantangiile aranjarei căci acolo să impune consumarea pro
totdeauna sau în internul celulelor de unei apiculturi la cazarmă, servind în duselor stupăriei, şi ele au fost acelea
matcă prin formare naturală sau prin acelaşi timp scopului de propagare a cari au contribuit materialiceşte la în
desfacerea de pe vârful celulelor de acestei culturi bănoase şi servind tot fiinţarea ei, deci se cade ca' produsul
matcă. ei să. servească la îndulcirea traiului şi
odată ca distracţie în momentele libere,
Sporele sunt foarte mici, şi nu se în sărbătorile de earnă şi de primăvară. a suferinţelor soldatului, care de alt-
pot vedea numai sub microscop, sunt Mijloacele cele mai practice şi e-. mintrea e gingaş alimentat.
de formă sferoidă deşi în privinţa a- conomice spre a înfiinţa stupării la ca De ce oare masa soldaţilor ar
ceasta arată diferite declinări. cheltui bani pentru zăharul necesar sol
zărmi, forturi ar fi destule. Proecţiunile datului? şi nu s’ar întrebuinţa mierea
Adese-ori se întâmplă că în de ţinute în acest scop sunt accesorii pe
cursul desvoltărei unui şi aceluiaşi bu cât . de atrăgătoare, pe atât de distrac din stupâria lor, care este mult mai
nutritivă, ea nu ar costa nimic şi ar
rete, vegetează mai multe — 3—-4- — tive şi instructive
forme de spore, cari apoi nu numai în Prin lecţii şi prelegeri în natură deprinde soldatul cu consumarea ei.
formă se deosebesc, ci şi în alte pri despre un stup sistematic, model, cu De ce infirmeria şi casa de pro-
vinţe. rame goale, o ramă cu ceară presată, viant şi medicini ar da bani pe mie
Dintrâ bureţi unii pot se încol una cu fagure clădit, precum şi toate rea şi ceara ce se întrebuinţează în me
ţească imediat cum e spre es. tăciunele uneltele accesorii trebuincioase unui dicamentele soldatul, şi nu s’ar econo
grâului, care în căldură de 28° C. în bun apicultor, sunt momente de viaţă. misi această sumă, care pentru unii
colţeşte imediat; sunt înse şi astfel de Fiind acestea stabilite, să vedem pare mică, dar care adăogată la alt
bureţi, cari se formează toamna şi nu cum s’ar putea proceda la alcătuirea capital ar face o îmbunătăţire simţitoare.
mai în primăvara viitoare pot sâ încol unei stupării sistematice într’o cazarmă. Când soldatul ar gusta mierea ar
ţească. Aceştia din urmă capacitatea Neapărat, înainte de toate să ştie şti că lui i să va da folosul muncei
de încolţire nu o pierd ani de arândul. că câzarma este mai întotdeauna si sale distractive, fiţi siguri că toţi să vor
presenta spre a cultiva inteligenta in
Pentru bureţi părăsiţi e caracteris tuată la marginea oraşului, sau satului şi sectă care îi va procura cu belşug ceea-
tic, că în anotimpuri ploioase şi căldu prin faptul acesta, în apropierea grădine- ce este mai dulce pe lume.
roase se sporesc teribil. Aparinţa aceasta lor, a câmpurilor, viilor, adecă unde albi Ba ceva mai mult, spitalele mari
provine de acolo, căci tocmai umezala nele ar putea găsi fără a sbura prea de militare, în loc de a cumpăra miere si
şi căldura sunt acei factori, cari ajută parte, flori destule spre a pute culege ceară (adesea de calitate proastă chiar
mult desvoltarea bureţilor. In timp fri nectarul abondent pentru ceară şi miere. Când nu. este falşificată), ar putea cum
guros spora încolţită se nimiceşte uşor. Căzărmile dela torturi sunt în con păra plusul dfe ceară şi de miere, sumă
Rugina bucatelor în ~ botanică e diţiile cerute, multe au singure grădini ce ar servi la materialul necesar altor
■grupată în ordul bureţilor de rugină. şi locuri agronomice. stupi spre mărirea stupăriei
((Uredineae) Admiţând dar, că s’ar hotărî la Voiţi să ştiţi cine va îngriji de
Numele de «rugină« se derivă dela un regiment sau batalion înfiinţarea ştupărie? Ei bine toţi şi nimeni.
•coloare; căci rugina e de coloare ro unei astfel de stupării, s’ar naşte ur Nu să poate să nu se găsească un ofi
şietică sau gălbuie. Este .înse şi atarâ mătoarele întrebări: ' ţer cu inimă, cu pricepere şi dragoste de
rugină, care nu e de coloare ruginoasă, 1. De unde s’ar lua primul fond albine, care se nu se ofere benevole
ei e de coloare neagră Aşa de multe pentru procurarea celor de trebuinţă ? a supraveghea, cu ajutorul vreunui sub
ori putem se vedem earna că pe mie- 2. Cui ar aparţinea stupâria? ofiţer lucrările atât de simple din ştu-
