Page 3 - Bunul_Econom_1905_13
P. 3
Nr. 13 BUNUL ECONOM Pag. 3
părie; se vor mai găsi şi soldaţi cari prinde şi peştii, a căror prindere este cum şi raţele, gâştile, însă toate aceste
la ei acasă au stupării; apoi mi-e tea interdictă (oprită) în §-ii 18 şi 20. animale, cari să prind pe această cale,
mă că, după câte-va conferinţe, când §. 23. In cât priveşte însăşi pescu combet omului care are vânatul respec
soldaţii vor şti că ei sunt acei-ce vor irea şi instrumentele cari se întrebuin tive proprietariului respectivului teritoriu.
profita de produse, şi la un apel ce ţează spre a prinde peste, — este oprit: Este interzis a întreprinde pe. teri
s’ar tace, întrebându-se care anume din a) a pescui (prinde) icrele de peşte, toriul oprit ori-ce lucări cari ar dete
soldaţi sâ oferă de bună voe a păzi şi fără d’a avea licenţie dela pescarul în riora desvoltarea icrelor şî a peştilor,
îngriji, în momentele libere, de stupărie, dreptăţit ; precum: pescări tul, vânatul, a prinde
mai toţi soldaţi regimentului ar eşi din broşte, a umbla cu ciameţul (luntriţe
b) a prinde peste cu astfel de in
rânduri. strument, al cărui ocheţi măsuraţi în mici), a să scălda, a scoate din râu
In acest cas soldaţii ar trebui sg starea lor udată, sunt mai îngusti sau peţriş sau năsip, ş. a.
se orânduească cu rândul sau la sorţi, mai scunzi ca 4 centimetri; Asemenea oprit este a mâna în
pentru şevârşirea acestei uşoare ocu- c) pre lângă aplicarea (punerea) numitele ape raţe, gâşte, vite, sau altfel
paţiuni, folositoare apoi şi la casa lor. de animale.
costişă de mreje, cosări său vârşii de o
In ceea-ce priveşte întrebuinţarea lungime mai mare ca dela ţermure până §. 27. Este oprit a duce lă târg
produselor, ca miere şi ceară, am fost la mijlocul fluviului (rîului), măsurându- (piaţă) sau a transporta peştii amintiţi
silit a arăta mai sus ce s’ar face cu se aşta de după starea normală a apei"; în §-l 18, cari nu ajung măsura limitată
ele, vom adăoga numai că, cafeaua d) a folosi d’odată mai multe unelte în § 20.
sau ceaiul ce să dă soldaţilor ar avea sau mreje aşa ca una se fie în apropriere Fără peştii care să prirîd pe tim
un gust cu. mult mai delicios fiind în mai mică ca 50 de metri, de alta ; pul interdictului, pot fi puşi la târg sau
dulcit cu miere, de cât cu zahăr. e) a prinde peşti prin aplicarea transportaţi şi sub durata interdictului,
(Va urma) materiilor veninoase (otrăvitoare) sau însă numai sub condiţiile stabilite în
explosive d- e. arsenic (piatra şorecelu- §-l 28. .
lui), var nestins sau ierburi otrăvitoare, §. 28: Pescarii, cari transpoartă
D I N dinamită; sau pun la vânzare în timpul interdic
Legea de pescărit. f) a pescări în timp de noapte tului peşti pe cari i-au fost prins înă-
de la apusul până la răsăritul soarelui inte de. începerea interdictului sau în
(Art. XIX din anul 1888 )
g) a păscări cu alt fel de instru ape închise, sunt obligaţi a atesta în
§. 19. Intru interesul înpământe- ment de cât numai cu unghiţa (undiţa) fie-care cas special prin antistea comu
nirei în ţară a altor soiuri de peşti, şi de -—la o distanţă sub 30 de metri apro nală provenienţa peştilor şi timpul în
a apăra de stârpire cutări soiuri, cari piată de cutare iaz, scoc (deal, moară), care au fost prinşi. »Adv. Pop.«
snt periclitate in cutareva ţinut, .minis balustrată sau astfel de constucţii de apă;
trul de agronomie industrie şi comerciu h) a ingrădi sau prinde apa din Situaţiimea agricolă.
poate impune un interdict de trei ani când în când sau preste tot în dogi,
de zile în ţeară ori în anumite ţinuturi. sau în ocne (săpături anumite) ori prin
Cu privire la soiurile străine de anumite deschideri de ţermuri în sco In Ungaria Ministrul de agr. ung.
peşte cari dacă s’ar aduce în ţeară s’ar pul de a aduna peştii la un loc si de prezintă pe baza ra portelor Intrate
putea înpământeni, ministru poate lua o-i prinde. dela referenţii agricoli din ţară pănă la
măsurile de lipse prin ordinaţiuni anume, In caşul, când apa trebue desfun. 15 Martie a. c. următorul expozeu asu
cu privire la interdictul prinderii lor. dată din motive de curăţire, pescariul pra stării sămănâturilor şi împrejurărilor
§. 20 Este oprit a scoate din apă îndreptăţit trebue avisat despre începe agricole ale Ungarei:
Timpul iernii îndelung secetos şi
peşti (prinşi în mreajă etc.) cari măsu rea acestei lucrări eu 8 zile înăinte.- rece, care numai rar a fost întrerupt de
raţi după lungimea lor, nu sunt mari §. 24. Ministrul de agronomie, in perecipitaţiuni, ce însă cu excepţia Car-
de cât lungimile ce urmează: dustrie şi comerciu să autorisează, ca parilor nu au fost abondente, — a stricat
' Căciga sub 80 cm. Fogoşoiul sub în anumite ape sau în anumite locuri puţin sămânăturilor. Iarna acestui an
35 cm Mihalţul 54 cm. Căciga sub din râuri se ristringâ ori să sisteze mo şi temperatura uscată si vântoasă îm
30 cm. Sandrul sub 40 Solomonul sub dalităţile păgubitoare de pescărit sau preunată cu ea, a cauzat stricăciuni
50 cm. Lipianul sub 25 cm. Marina sub uneltele de pescărit cari se folosese. mai cu samă sămănâturilor târzii de
30 cm. păstrăvul sub 20 cm. Crapul
§. 25. M nistrul de agron. ind. şi toamnă, îndeosebi rapiţei. Pe Al-fold
(şâranul) sub 30 cm. Stârleţul sub 50
comerciu poate da permisie, dacă vor sămănăturile de rapiţă au suferit în
cm. Căciga neagră sub 80 cm. Plevuşcă cere pescării îndreptăţiri, ca în scopul mod foarte simţitor, ele au rămas rari
sub 100 Morunul sub 150 cm.
stârpirei cutărui soiu de peşte şi al în- şi parţial slabe, o parte chear a degerat
Măsurarea acestor lungimi se face pământenirei altul soiu mai* preţios, în aşa că au trebuit arate. O parte mai
dela nasul (botul) peştelui până la finea anumite locuri şi timpuri să se folosească mică a orzului de toamnă deasemenea
cozii; peşti cari se prind, dar nu ajung modalităţi de pescărit contrare cu dis- a perit; chiar şi trifoiul a suferit mult
aceastârmăsură, trebuie momentan arun posiţiile acestei legi, şi să se prindă în unele locuri, aşa că acolo abia se
caţi în apă. peştele şi pe timpul interdictului, poate spera o recoltă; în singuratice
§. 21, Interdictul pentru prinderea §. 26. Pescarii îndreptăţiţi, cari nu locuri au de gerattable întregi. La săcări
racilor (Astacus fluviatilis et leptodac- au de-odată şi licenţă de vânat, au se observă pagube neînsemnate şi ele
tylus) durează dela 1 Aprile până la dreptul, însă fără d’a se folosi de puşcă au iernat fără excepţiune bine. Sămănă
15 Maiu. Racii de o lungime de 8 cm. de vânat, de a stârpi dintre animalele turile de grâu au suferit stricăciuni mai
măsurată dela ochi până la finea coa- mai periculoase pentru peşti: vidra (lut- mari, îndeosebi grânele de provenienţă
dei trebuie aruncaţi (dâcă-i prinde ra, latineşte Lutra vulgaris); scoiele străină şi mai ales cele de provenienţă
cineva) în apă. vidrane (lat. Muşteln lutreola), acera franceză. Abstrăgând dela pagubile din
§. 22/ Pe temeiul unei licenţie dată (vulturul), sfărimător de oase (lat. Halie- sămănăturile de grâu târzii şi dela cele
de autoritatea competentă, şi spre a fi tos albicilla), vulturul pescar (gacul), de provenienţă streină — cu toate că
permutaţi peştii dintr’o apă întralta în latineşte, Pandin halietos), bătălanul co parţial au obvenit şi pagube pricinuite
-scopul prăsirei maestrite, este permis a cor de baltă, lat. Alcedo lispida) pre de vermi, de insecte şi de ger — sămă-
