Page 2 - Bunul_Econom_1905_14
P. 2

Pag-  2                  ____________               B U N U L-  ECO NO M __________                                    Nr.  14
        sunt  mulţime  de  »hale  de  cafenea«,  ţile  prin  birturi şi* şu  cheltuit  agoniseala  cate,  ci  şi  în  alte  plante  cultivate  cum
        unde  să  consumă  numai  ceaiuri,  cafele,   lor  câştigată  cu grele  sudori  subtragând   sunt floare soarelui, păpuşoiul, (cucuruzul)
                                                                                                mărul  etc.
        prăjituri,  mizeluri,  poame,  compoturi  fără  existinţa  familiilor  lor,  ducându-se acasă
                                                                                                     Preste  tot  se  poate  zice,  că  mai
        esenţe  mamonice.  In  Norvegia  s’a  in­   buf  şi  trosc,  măsurând  drumul  ca  slabi
                                                                                                toate  plantele  cultivate  sufer  de rugină.
        trodus  acestea  hale  mai  în  toate satele,   ingineri,  începând  a  se  sfădi  cu  soţiile   A  fost  timp,  când bacatele în  aşa  mare
        aci  să  vede  pe  zi  ce  merge,  că  popo­  lor,  aşi  spăria copii şi a-şi  negliga scumpa   măsură  erau  atăcate  de rugină*  că  roa­
        rul  înaintează  în  cultură,  în  comerţ,  în   creştere  a  copaktr  lor,  find  batjocuriţi  dă  cu  totul  sa  nitnieit.
        industrie  şi  agronomie,  tinerimea  este  şi  desconsideraţi  de  lume.                    Aşa  în  Prusia  în  anul  1891  a
                                                                                                cauzat  pagubă  în  bucate  în  preţ  de
        deşteaptă  şi  viguroasă,  nu  prăpădită  ca     Dacă  apelez  la  Dvoastră  Doamne
                                                                                                500  milioane  de  coroane.
        în  multe  locuri  de  prin  ţara  noastră,   membre  din  Reuniunile  femeilor  să  lu­
                                                                                                     In  ţara  noastră  de  când  îmi  aduc
        acolo  la  asentâri  abia  să  găsesc  5 %    aţi  în  apreciare  recomandările  mele,  să   aminte  cea  mai  mare  pagubă  a  făcuto
        până  în  10%   feciori  debili  şi  neapţi   le  pertractaţi  serios  în  familii  şi  în sinul   în  anul  1897.  Anul  acesta a fost  foarte
        la  armată.  In  Zurich  (Elveţia)  sunt  6   asociaţiunei  comunicând  conclusele  res­  ploios  şi  rugina  aşa  sa  sporit,  în  cât
        locale  mari  şi  3  locale  mici  ca  hale   pective  la redacţia Bunului  Econom spre   spre  es.  în  comuna  Oarţia  de  jos  (com.
                                                                                                Selagiu)  cu  totul  sa  nimicit  bucatele.
        (restaurante)  fără  alcoholism,  în  care   a  face  din  ele  un  operat,  carele  să  se
                                                                                                Ba  am  avut  o  tablă  de  ovăs,  care  din
        de  model  se  găseşte  o  curăţenie  exem­  publice  cât mai  curând;  apoi  ar fi  bine­
                                                                                                sămânţa  sămânată  nici   %   parte  nu  o
        plară,  iefteşug  şi  atât  bucatele,  cât  şi   venit  a  studia  şi  chestiunea,  de  a  afla   a  produs-o.  Insă  nu  numai  în  comuna
        beuturile  sunt  gustoase  şi  ieftine.     remedii  practice  de a  combate  şi fum a­  Oarţia  de  jos,  ci  în  toată  ţara  a  cau­
             La  acest  scop  măreţ  sigur  statul   tul,  ear  un  morb  desastruos  şi  deşi se   zat  pagubă  de  multe  milioane  de  co­
        şi  autorităţile  sale  puţin  ne  va  ajuta.   afirmă,  că  femeea  este  un  suflet  slăbuţ   roane
                                                                                                     Din  auui  1897  în  Oarţia  de  jos
        Guvernul  nu  ar  perde  mai  nimica  din   cu  un  duch  variaţie,  nu  vă  lăsaţi  şi  lu-'
                                                                                                rugina  în  tot  anul  dominează  în  mai
        causa  consumărei  mai mici  a  spirituoa-   eraţi cu zel, tact  şi  energiă  încontra  epi-  .
                                                                                                mică  sau  mai  mare  măsură;  fiind  că
        selor,  ar perde  însă  mulţi  ovrei,  de care  demiei  alcoholice  şi zi  de  zi  daţi  probe   sporele  ruginei  cu  paiele  şi  cu  gunoiul
         n’avem  a purta  noi  grijă.  Regimul  ar tre­  că  aţi  conlucrat  la  delăturarea  acestui  ajung  pe  pământul  arător,  şi  dacă  tim­
        bui să introducă absoluta odihnă, de dumi­  păcat  ruinător  de  viaţă,  de  avere,  de  pul  e  favoribil  atunci  sporele  încolţesc
        necă şi  s’ar cădea a controla mai ou stric-  cultură  şi  de  progres  şi  opera  va  avea   şi  vegeteăză.
                                                                                                     Rugina  de  mult  e  cunoscută,  o
        teţă  orele,  când  să  se  închidă  birturile  succese.
                                                                                                cunoşteau  chiar  Romani  şi  Greci.
        căci  să  nu  se  uite  ca  pentru  frivolul     Vorbe  goale  s’a  scris  s’a pronunţat
                                                                                                     Greci  o  cunoşteau  sub  numele
        mammon  deseori  să  dă  licenţă  în  bir­  destule,  lăsaţi acuma  să dovedească  fap­  »erisiphe«,  şi  adorau  pe  Apollo  erisi-
        turi  şi  peste  orele  statutare  şi  legale.  tele !  Imitaţi  pe  cultele  dame din Zurich   pheos, „care  delătura  această  boală.
              Deseori  s’a  asceptat  dela  preoţi-  puneţivă  pe  seriositate  şi în  direcţiunea   Romani  o  cunoşteau  sub  numele
        mea  noastră  şi  dela  îvăţători  să  pro­  aceasta-!  Profitul  naţional  va  fi  sigur !  »robigo«  sau  »rubigo«  şi   aseminea
                                                                                                adorau  un  zeu  deosebit,  pe  care  prin
        page  prin  prelegeri  şi  predici  desfinţa-    Doresc  succese  reale!
                                                                                                sacrificii  şi  serbări  îl  rugau  pentru  de­
        rea  tolosirei  puturoaselor  alcoholice,  dar            După  „ T Jn w alât“ de  D ,  I a r c a .
                                                                                                lăturarea  acestei  boale.
        s’a  văzut  şi  experiat,  că  chiar  aceştia                                                De  Bary  în  anul  1865  s’a  ocupat
        mai  la  toate  întrunirile  lor  nu  se  des­                                          mai  intensiv  cu  rugina,  după  aceia  în
                                                               D E S P R E
        part  fără  a  se  aduna  prin  ospătării  şi   RUGINA  BUCATELOR                       anul   1873  Dr.    Khiin,   Kodolânyişi
        la ocasiunile  binevenite  nu abat cu ener­                                             Kenessey  de  asemenea,  iar  Hullier pro­
                                                                       DE                       fesor  în  Jena  în  ani  1877— 1878  şi
        gia  acest  viţ  diabolesc,  dând  exemple
                                                                 VICTOR  ACHIM                  mulţi  alţii  în  zilele  noastre.
         vii  şi  formând  şi asociaţiuni  antealcoho-   absolvent  de  şcoala  agronomică  sup.  in  Budapesta.  E   fapt  esperiat,  că  earna  uşoară
        lice  cu  statute,  şi  cu  crearea  de  fon­                                           ajută  mult  desvoltărei  ruginei,  aşa  după
         duri  pentru scopuri filantropice.  —   »Ce   (Urmare)                            1    Dr.  Szaniszlo  după earna uşoară  din  anul
         nam  făcut  se  facem,  voeşte  şi vei putea                                           1872  în  anul  1873  patria  noastră  a
                                                         Stricăciunea  stă  în  aceia,  că  rugi­
        cearcă  şi  vei  afla«!                     na atacă nutrirea foilor de bucate —  suge   fost  bântuită  în  măsură  mare  de  rugi­
              S ’a  observat,  că  chiar  membrii re­  din  foi  materiile  organice  trebuincioase   nă;  ba  ce  e  mai  mult  chiar  şi  anul
                                                                                                1897  mai  sus  amintit  în  urma  iernii
         uniunilor  de  gimnastică  nu  ţin  cont  de   cum  e  zăharul,  scrobeala,  albuminul  —    uşoare  din  anul  1896  a  fost  bântuit
                                                    prin  ce  apoi  foile  îngălbinesc  şi  se  us-
         principiile  marilor gimnastici Fr. L.Iahn,                                            de  rugină-
                                                    că.  Resultatul  acesteia  i  apoi  că  sece­
         Teclu  etc.  cari  aveau  ca  motto;  Pe lo­                                                Deşi  boală  aceasta  e  de  mult
                                                    rişul  e  rău,  spicurile  rămân  goale,  gră­
         cul  de  gimnastică  să  se  mănânce  nu­  unţele  se  sbârcesc  şi  conţin  numai  pu­  cunoscută,  totuşi  puţin   putem  face
         mai  pâne  şi  se  se  bea numai  apă«, dacă  ţină  făină.                             contra  ei.
                                                                                                                                (Va  urma)
         apa  nu  răcoreşte  şi  nu  prieşte,  atunci    Astfel  de  grăunţe  semănate  ce  e
         gimnastătorul  sau  nu  are  sete,  său  n’a   drept  răsar,  însă  sămânătura  este  mult
                                                    aplicată  spre  ruginare.
         gimnastat  deştul,  probabil  a  făcut  prea                                                        Lucrările
         puţină  mişcare  în  aerul proaspăt.  —  Să     Coaja  grăunţelor  atâcate  de rugină   din  grădina  de  altoi  în  luna  Aprilie,
                                                    e xu  mult  mai  groasă  decât  a  grăun­
         aşteptăm  până  ne  va prelege  şi predica
                                                    ţelor  sănătoase.                             precum  şi  o  consem nare  a  unor
         de  acest  îndemn  vital  Japonezii,  Chinezi                                                  soiuri  de  pomi  nobili.
                                                          Rugina  din  an  în  an  face  foarte
         Americani,  ori alţi  orientali?  Să  nu  mai
                                                    mare  pagubă.                                               — «=>*■—
         amânăm !  Nu  vedem  noi  mai  în  fiecare
                                                          Mai  ales  în  anotimpurile  ploioase      Luna  lui  Aprilie  este - aceea,  care
         Duminecă  dimineaţa,  uneori şi lunea ca­  şi  călduroase  dominează  în  mare  mă­    pretinde  cea  mai  multă  osteneală  din
         raghioşi pestrade beţi, cari au chefuit nop­  sură  şi  face  pagubă  nu  numai  în  bu­  partea  grădinarului.
   1   2   3   4   5   6   7