Page 3 - Bunul_Econom_1905_14
P. 3
Nr. 14 ; , -■ ■ ■ BUNUL ECONOM Pag- 3
In luna aceasta trebue să termi lui. Reuşeşte bine In locuri cu o climă să ea depe foc, se strecoară printr’un
năm lucrările începute în luna lui Mar mai aspră şi în pământ încă nu e ale tifon curat sau printr’o sită deasă în alt
tie şi să ne apucam .de altoirea (nobi- gător. Merele au o mărime mijlocie de ; vas, lichidul trecut prin sită va fi lap
litarea pădureţilor-. Altoirea o putem coloare galbenă deschisă, ear pe partea tele, căruia i-se adaugă puţină sare de
săverşi la pădureţii deja plantaţi de de cătră soare roşietică. Rodeşte târziu, bucătărie sau puţin zahăr spre a îşi
mai înainte şi putem altoi chiar şi pe dar cit atât mai îmbelşugat. In ţinutul căpăta gustul adevărat. Sunt persoane
aceia, cari i-am procurat numai acuma. Transilvan sunt vr’o trei variante de cărora nu le prea place mirosul lapte
Aceşti din urmă îi altoim cu bun suc Patul: cu fructul precuip s’a descris mai lui de Soie, în acel caz laptele prepa
ces în mână, înainte de sădire. Altoirea sus, altele de coloare yerde-deschisă şi rat se va fierbe încă odată şi atâta până
în mână şă poate îndeplini însă numai unele de coloare galbenă-alburie. Toate ce mirosul se va pierde prin evapora-
la meri şi peri, nu însă şi la pruni, sunt poame de desert de primul rang. ţie. Se recomandă ca apa întrebunţată
cari trebue să fie deja cu un- an înaite Foarte mustoase, de un gust dulce- pentru lapte să fie de ploaie ori zăpadă
plantaţi. acrişor şi aromatic. —- Poamele ajung ear în lipsă să fie de isvor însă nu as
Altoirea însăşi să poate săvârşi şi la deplină coacere prin. Noemvrie şi se pră sau văroasă.
în vr’o doauăsprăzece feluri şi dintre pot ţinea până în luna lui Aprilie. Această preparaţie se face în timp
toate, acela este metodul cel mai hun Reliefleur gâlbin. Pretinde loc de 60— 90 minute.
pe care omul este în stare a’l săvârşi scutit, pământ bun şi ravânos. Rodoşte Drojdiile rămase în strecurătoare
cu mai multă acurateţă. Acurateţă, di bine şi înfloreşte târziu. Merele sunt de sau în sită se întrebuinţează la sarmale
băcie şi un cuţit bun să recer pentru coloare galbinâ aurie, mari şi bune sau la pâne; ori se dau la vite sau la
a putea altoi cu succes şi nici o altă pentru economie şi desert. Să pot ţi pasări care le mănâncă cu mare plăcere.
vrăjitorie precum cred unii nepricepuţi. nea până prin Martie. Lapte bătut, închegat şi brânză.
A urma în locul acesta cu de (Va urma). M ă r. Pentru aceasta se procedeză cu lap
scrierea feluritelor metoduri de -altoire, tele dulce de Soia, întocmai ca cu lap
ar fi un lucru, pe cât de uşor, pe atât tele dulce de vită punând însă la lap
de fără nici un folos! Acest lucru nu M ETODE PRACTICE
tele pentru închegat maia de iaurt şi
»d i« cartei, ci numai din practică îl P E N T R U la cel pentru brânză chiag.
putem învăţa. Deci, iubite cetitor, de PREPARAŢII DIN „S O I E“.
vrei să înveţi meseria altoitului, dute (Lapte dulce, bătut, închegat, brânză, pâne, mălai, Pânea, mălaiul şi mămăliga.
la un cunoscut pricepător şi roagâ-1 mămăligă, cafea şi ulei.) Pentru aceste preparate Soia tre-
să-ţi arete 1^ -2-ori cum trebue altoit ----1<=)4---- bueşte măcinată, apoi cu făină obţinută
un pădureţ mai subţire şi cum un al în amestec cu cea de grâu pentru pâne,
tul mai gros ? Pune-te apoi şi fără obo Pentru că multe persoane au în sau cu cea de porumb (cucuruz) pentru
seală cearcă, cearcă şi ear cearcă şi doială de bunătăţile plantei Soia pe mălai sau mămăligă, se procedează în
vei vedea, că cuţitul, mâna şi ochiul motive că de şi se zice că se pot face tocmai cum ar fi singure de grâu ori de
ţi-se vor deda şi vei deveni aceea ce multe mâncări din ea, însă omul tre- porumb.
nu a-i fost: «meşter bun«. , buie să aibă maşini, si ftind-că prin Amestecurile pot fi de % , V-t»
aceasta, împedecă pe mulţi amatori de
Nu e vorbă, această măestrie se Vb până la Vio Soie şi restul de făină
mai poate încât-va şi după figurile bine- a o cultiva, descurajându-se de frica de grâu sau de porumb.
reuşite ale cărţilor de pomărit ce ne maşinelor; eu cu toată inima îndemn Se poate face pâne şi numai din
stau la disposiţie, precum de es. în pe ori-care Român a cultiva Soia cât Soie însă este prea grasă şi costă prea
»Pom ărituU de dl prof. D. Comşa în se va putea mai mult şi mai în degrabă scump, acuma fiind puţină Soie.
ca să ajungem cât mai neîntârziat la Omul sărac se poate hrăni bine cu
Sibiiu, care carte ar trebui se nu lip
îmbunătăţirea hranei omului sărac, dând pânea sau mălaiul preparat în amestec
sească de pe masa nici unui român
iubitor de grădină. Doar o singură tot de odată instrucţiunile de mai jos, cu Soie, fără a avea nevoe de legume.
scădere poate avea această carte, că pe cară eu le am urmat parte după Cafeaua.
poveţele primite dela persoane cu măi
adecă ceea ce este scris într’ânsa, nu Pentru cafea Soia se prăjeşte, se
vechi experienţe, parte din priceperea
mai de sine nu întră în capul omului, macină şi se amestecă cu cafeaua na
ce am avut şi că am căpătat rezultate
ci trebue cetită cu atenţiune. mulţumitoare. turală, înlocuind cu prisosinţă Franch-
Vorbind de altoire, vrând-nevrând Cafeaua.
trebue se amintim şi unele soiuri no Astfel că după cum va vedea ori Uleiul.
bile de poame, vrednice de a fi prăsite cine, nu este de loc nevoie de maşini,
în ori-ce grădină. toate preparatele se pot face, foarte Uleiul se dobândeşte prin sdrobi-
uşor şi cu lucruri cari se găsesc ori rea şi presarea seminţelor întocmai ca
L Meri.
unde. şi din celelalte seminţe uleioase.
M iru l Astracan alb. Pom foarte De-o cam dată acestea sunt pre
roditor, să mulţumeşte cu ori-ce pozi- L ap te dulce (dintrun kilo Soie = paratele despre care am cunoştinţă şi
ţiune şi climă cât de aspră. Nu creşte io kilo lapte. pe care le-am încercat în acest an,
prea mare, înfloreşte primăvara de tim Se cântăreşte o cantitate de boabe care au fost primul pentru mine în care
puriu şi cu toate acestea florile nu su- (cântărirea trebuie făcută ca să se ştie am cultivat Soialn viitor mai mult.
fer din eausa frigului. câtă apă se adaogă la fiert) se pun la Ilie D u m itra na
Fructele sunt de o coloare mijlocie, muiat în apă, când boabele s’au unflat apicultor, Malu-Mare Doljiu.
rotundă şi de o coloare âlbă-verzie, şi înfrăgezit bine, se scurge apa ce a
uneori cu câte o dungă roşie. Măr vă mai rămas şi se lapădă, ear boabele se Banca naţională a României.
ratic de desert, se coace prin Iulie pun în piuă şi se pisează cu maiui până
până în August. se face pastă de nu se mai simt gră- Adunarea generală ordinară a acţi
Astracan roşu. Să deosebeşte de unciori între degete când o încercăm. onarilor marelui stabiliment de credit a
cel alb prin coloarea lui cea roşie fru Pasta mărunţitâ se pune într’o oală avut loc Joi 24 Februarie corent sub
moasă. curată, i-se adaugă apă de 10 ori cât a preşedinţia d-lui director Anton Carp,
Bătui (Pâtul). Pom de mărime fost boabele şi se pune la foc se fiarbă. însărcinat a îndeplini funcţiunile de
mijlocie cu o coroană de forma globu- După ce a dat în clocote de 4— 5 ori, guvernator.
