Page 5 - Bunul_Econom_1905_14
P. 5

Nr.  14                                             B U N U L E CON OM                                                Pag-  5


            Şedinţa  publică  a  studenţilor  români   au  intrat  în  cancelaria  temniţei  şi  spărgând   Domnii   abonenţi   ai  foaiei  noastre
      d in   Braşov.  Soţi etatea  de  lectură  >Ioan   cassa  au  jefuit  caţn  2000  coroane,  ba  au  in­  sunt  rugaţi  a  acuita  cât  mai  burând  taxele
                                                                _
       Popasu*  a  elevilor  dela  gimnaziu  Împreună   trat  şi  în  magazinul  de  haine  de  s’au  îm­  spre  a  putea  acoperi  spesele  zilnice  şi  a  ne
       cu  Societatea  de  lectură a elevilor dela şcoala   brăcat  în  vezminte  civile.     orienta  în  expedarea  ei.
       comericială  superioară  invită  la  Şedinţa  pu­               *                           Dlui  P,  Panga,  neg.  Zgribeşci.  Sămânţă
      blică  ce  se  va  aranja  Duminecă  în  3  (16)   In d u stria   d in   patrie.  Firma  de   de  planta  «Soia*  am  procurat  cu mare  greu,
       Aprilie  1905  in  sala  iestvă  a  gimnasiului  gr-   fabrică  Carol  Wein  Comp.  în  nr.  de  azi  al   şi  spese  numai  pe  seama  abonenţilor  noştri,
      or.  român  din  Braşov.  începutul  la  oarele  3   foiei  a  publicat  sub  titula  «Atenţiune*  ara-   de  vânzare  la  alţi  n’avem  nici  adrese  na  pur
      p.  m.  Ofertele  mărinimoase  se  vor  distribui   tânduse  special  scopul  şi  in  prima  linie  se   tem  servi  acum.
       1/2  pentru  întreţinerea  fanfarei  şcolare  şi  -1_/a   recomandă  spre  on.  atenţiune  găzdoaielor
      pentru  fondul  celor  două  societăţi.     noastre.  Să  cumpărăm  numai  unde  se  află
                         ■  *                     mărfuri  din  patrie,  prin  cea-ce  contribuim         C U M P Ă R A Ţ I!
            Necrolog.  Anunţăm cu  adâncă  durere,   ca  multe  mii  de  mâni  sîrguitoare  să  şi  gă­
      că  scumpa  noastră  fetiţă  Sidt  In  noaptea   sească  de  lucru,  deci  prin aceasta  contribuim  Biblioteca  »B u n u l  JSconom*
      <Ie  12  Apr.  a.  c,  a  adormitît  în  Domnul,  în   si  la  consolidarea  economică  a  natiunei.  Din  această  bibliotecă  să  pot  comanda
      etate  de  5Va  ani.  înmormântarea  a  fost  Ia   *             *           »          următoarele  broşuri:
      13  Aprilie  d.  a.  la  1/s4  oare.  Orăştie,  la  12
      Aprilie  st. n. 1905. Dormi  în pace, înger  dulce;   C orneliu  D em eter.   Apotecar  în   1.  «Nutreţurile  ierboase,  cositurile,  pre­
      Jalnicii  părinţi.  Dr.  Aurel de Muntean  şi  soţia   Orăştie.  Apoteca  N.  Vlad  are  de  vânzare   pararea  fânului  şi  păşunile*.
      n.  Hedvig  Muller.                         «peronospin*  mijloc  aplicat  cu cei  mai  mare   2.  «Economia  porcilor,  oilor  şi  a  ca­
                                                                                              prelor*.
                                                  folos în  contra peronosporei,  la stropirea viilor.
           P en tru   in d u stria   indigenă.   D-l                                               3.  «Sămânţa  plantelor  agricole  şi sămă-
                                                       Acesta  e  probat  ca  cel  mai  bun, şi prin
      fişpan  al  comitatului  Braşov  Dr.  George  de                                        natul  lor*.
                                                  folosinţă  s'a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca
      Sztkely  a  luat  iniţiative  pentru protejarea  in­                                         4.  «îngrijirea  plantelor  în  cursul  vege-
                                                  piatra  vânătă  sau  alte  asemenea  mijloace,  şi
      dustriei  indigtne.  Spre  acest  scop  a  adresat                                      taţiunii.  Recolta  cerealelor*.
                                                  e  totodată  cel  mai  lesne.  E  preparatul  meu   5.  «Economia  vitelor  sau  Zootechnia
      un  apel  reuniunilor  de  femei  din  localiţate,
                                                  propriu.  Preţul  unui  pachet  40  fii.  Fie-care   generală*.
      ca  să  se  întrunescă  iără  deosebire  de  naţio­
                                                  pachet  e  provăzut  cu  numele  meu,  şi  cu    6.  «Agrolşgia  sau  cunoaşterea  pămân­
      nalitate  şi  să  se  lanseze  un  apel  comun
                                                  instrucţiune  de întrebuinţare.             turilor  şi  mijloacele  de  a  ale  înbunătăţi*.
      cătră  public  cu  rugămintea  de  a  se  întruni
                                                       Stropirea cu „ P e r o n o s p i n “ e mai bine   7.  «Agricultura  generală.  Lucrarea  pă­
      în  conferenţă  comună  şi  a  întemeia  o  soţie-                                      mântului.  Plugul,  grapa,  tăvălugul  şi  alte  in­
                                                  dacă  se  face  în  zi  senină;  pe  timp  noros  ori
      tate  protectoare  a  industriei  locale respective                                     strumente  de  mârunţit  pământul*.
                                                  ploios  nu,  nici  contra  vântului.
      indigene.  Dl  fişpan  se  ofere  a  se  însărcina                                           8.  «Ingrăşemintele.  Irigaţiunile  (udarea
      însuşi  cu  convocarea  conferenţei.             Dar  „ P e r o n o s p i a f a r ă   de  vii   pământului).
                          *                       să  poate  folosi cu efect  admirabil  contra  boa-
                                                                                                   9-—10.  «Prăsirea  paserilor  de  casă  (ga­
           M oartea    contelui    Gena  K u n .   Iei  de  grumpene,  cum  şi  la  stârpirea  omide-   liţe  boare).  Găinile,  curcile,  găinuşele  (bibili-
      In  11  1.  c.  a  repausat  în  Budapesta  contele  lor  şi  insectelor  stricăcioase  la  pomi;  contra   ccle),  gâşceie,  raţele,  porumbii  (porumbeii)*.
      G iza  Kun  vicepreşedintele  academ iei  ma­  păduchilor  de  trandafiri  (la  trandafiri  fără   11.  «Cultura  cerealelor.  (Grâul,  săcara*
      ghiare,  în  etate  de  67  de  ani.  Avea  re­  var),  şi  la  desinfectarea  coteţelor  de  galiţe.   orzul,  ovâsul,  meiul, hirişca, cucuruzul (porum­
      putaţia  de  mare  savant,  atcheolog  şi  filolog.             *                       bul)*.
      A  scris  două  lucrări  mari  în  limba  latină   Succes  fă r ă   pâreche  a  ajuns  dl    12. Cartoful,  napul  (sfecla),  inul, cânepa,
                                                                                              rapiţa  fasolea,  Lintea,  mazărea,  şi  cultura  lor.,
      {»Codex  Comanicus*  şi  »Relationum  Hun-   MQller  Âlbert  (Bpesta,  VaJăsz-u.  42/G  prin
      garorum  cum  oriente  gentibusque  orientalis   crucea-ce  devedeşte  scrisoarea următoare: Sti­  13.  «Economia  cailor,  vitelor  mari  cor­
                                                                                              nute  şi  bivolilor*.
      originis  historia *  antiquissima*.)  Repausatul   mate dle Mtiller!  Iţi esprimăm  cea  mai  adâncă
                                                                                                   Preţul  unei  broşuri  30  fii.  pentru  Ro­
      cunoscea  bine  limbile  semitice  şi  era  mem­  mulţămită  pentru  că  în  două  rânduri  mi-ai
                                                                                             mânia  50  bani.
      bru  la  număroase  şoţretăţî  scienţificte  din   trimis  crucea  dtale.  Fără  să  mă  linguşesc  îţi
      străinătate.  In  anii  din  urmă  ai  vieţii  şale   spun,  că  mi-a  ajutatat.  Şi  până  acum îţi sun­  Comandele  au  ase  adresa  la  adminis-
                                                                                             traţiunea  «Bunului  qconom*  Orăştie,  Szâsz-
      a  trăit  mai  mult  la  moşia  sa  din  comitatul   tem  foarte  mulţămitori,  eu  şi  bolnavii  mei,
                                                                                             vâros.
      Hunedoarei.                                 ear  acum  te  rog  să  ne  mai  trimiţi  o  cruce
                          *                                                                        Sunt potrivite  pentru prelegerile  publice
                                                  pentru  o  femee  săracă  şi  bolnavă-  Cu adâncă
            O noauă arm ă. Ziarul  militar  engles   stimă:  Aomarom  Ştefan  Ju has,  preot.  poporale  şi  pentru  toţi  agronomii  şi proprie­
      ♦ Militar  Mail*  anunţă,  că  actualmenele  se                                        tarii  de  pământ.
      fac  încercări  în  armata  engelezească  cu  o
      noauă  puşcă  inventată  de  danezul  Dira.  Din   POŞTA  REDACŢIUNEI
      această  puşcă  s’ar  putea  trage  *—  aşa  zice                                      Târgurile din  Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.
      numitul  ziar  —  pe  minută  300  gloanţe.  Cam                                                '■Dela .3 -9   Aprilie v.  1905.
      greu  de  crezut!                                Răspunsuri  la  adresele  abonenţilor  am
                          *                                                                  Duminecă  3  Cermeiu.  VSrşeţ.
                                                  dat prin  cărţi poştale,  în  diferite  ceştii.  Luni  4  Bancfaleu.  Biertan.  Canija-mare.  Ceta-
            C utrem ure  de  păm ânt.  In  India                                                        tea-de-baltă.  Chirpăr.  Ciuc-Sângeorgiu.
                                                       Avis. Dior  ce sa’u insinuat pentru  dorita
      s ’au  întâmplat  Marţi  cutremure  colosale  de                                                  Cohaltn.  Debreţin.  Hodoş.  Mociu.  Sa-
                                                 sămânţă  de  Soia.  N’a’m  espedato  încă,  aşcep-     băd.  Sacul.
      pământ.  Mai  teribil  a  fost  cutremurul  în  ora­                                   Marţi     5  Alba-Iulia.  Huedin.
                                                  tând  o  cantitate  pornită  pe  drum,  o  vom
      şul  Lahore.  Peste  o  sută oameni şirau  perdut                                      M ercuri  6  Boroşsebeş.  Sân-Paul.
                                                  expeda  în  curând,  căci  timpul  de a o semăna   Jo i  7  Buza.  Chichirida  mare.  Drag.  Draşeu.
      viaţa.  Cutremurul  s’a  simţit  şi  în  multe  oraşe                                             Galgo.  Gilău.  Taşnad.
                                                  rt'a  trecut.  Fiţi  gata  cu  pământul  bine lucrat
      -din  Eoropa,  unde  însă  nu  s’a  întâmplat  nici                                    Vineri   ]  8  Câmpenie.  Molda  veche.  Radna.
                                                  după  descritle  din  Nr.  10 şi 12,  13  »B. Econ.«  Sâmbătă  1 9  Chişineu.  Hălmagiu-mare.  Sântă-Măria.
      o  catostrofă.
                                                       B eu n iu n ea   agronom ică  din  Qrăş-
         Din  Lahore să  vestesc  următoarele: Catas­
                                                  tie  are  în  deposit:  500  meri,  600  pruni,  50   Călindarnl  vechia  şi  nou  al  săgt&nânei-
      trofa  cutremurului  de  pământ  e  nemăsurat
      de  mare.  Raportul  oficial  spune,  că  sunt   cereşi,  50  nuci  şi  2000  de  pădureţi,  din care   Dutnin.  5-a  în post,: ev.  Marca  c.  10, gl.  5.  v.  2.
      peste  20  mii  morţi.                     vinde  în.  fiecare  zi,  deci  cine  are  lipse  să co­  D um .  3  C,  Nichita  16  Floriile
                                                                                                                       17  Rodolf
                                                                                                     4  C.  Iosif
                                                                                             Luni
                          *                       mande  cufând.                             Marti   5  M.  Teodul     18  Valeriu
            D oi  robi  fu g iţi  d in   tem niţă.     Peri  şi  vişini  încă  ti au  sosit.  -—  Mere.  6  P.  Eutichie  19 Antonia
                                                                                             Joi     7  P. George      20  Joia  verde
      Marţi  au  fugit  din temniţa de  garnezoană dela   Dlui  D.  V. -în  B.  Lucrarea  Dtale  fiind   Vineri-  8  Ap.  Irodion  si  soţii 21  Vin.  Patimilor
      Arad  2  areştanţi  orginam  din  Galiţia,  Iosiv   a  se  mai  corege  şi  completa,  se  va  publica   Sâmb.  9  M.  Eupsichie  22  Sotir
     -Sivi  şi  Miroslav  Eicner.  Innainte  de  a  fugi,  în  nr.  viitor.                   Redactor  resp.  VASIL.E  DOMŞA,  protopresbiteşr.
   1   2   3   4   5   6   7   8