Page 3 - Bunul_Econom_1905_15
P. 3
Nr. 15 « BUNUL ECONOM Pag- 3
fiind pământul gunoit cu guhoiu nu 5 Cu culesul nu trebue grăbit, apoi asigurat averile lorla acest institut ren
tocmai putred, sau fiind timpul cam cât se pote trebue cules desfăcut de tabil. In Braşov aceasta-,bancă are asi
ploios, aşa că maşina să înfundă, sau ! hoaspăşi lasăt la soare spre a se usca gurări de preste un milion şi în Sibiiu
cine nu are maşină, se purceadă în având grabă spre al culege pentru vre de 874.876 mii de coroane. Aproape
' următorul m od: După ce am brăzdat muri slabe, îl vom culege cu hoaspa, în toate oraşele şi satele din Ardeal are
locul, un om mare sau un copil cu o când apoi trebue grăbit cu desfăcutul aceasta bancă agenturi şi subagenturi
• corfă sau straiţă cu sămânţă în mână vină căci altfel va asuda, să încinge şi vom în toate ramurile de asigurare. Reco
■în urma plugului şi pune mergând lin avea păgubă, căci să strică foarte uşor mandăm acest institut nu din interes
* pe brazdă câte 2— 3 boambe tot cam fiind chiar la mâncare cu gust amărui. privat material, ci fiindcă lucrează în
o jumătate urmă depărtare, apoi ocolind B in ţi nţ i, în Martie 1905. condiţiuni solide şi cu culanţă. Afară
locul va sta la o parte până va trece de acest institut se mai recomândă pen
1). Vlaicu,
plugul de 2 ori, apoi earâşi va pune, econom. tru asigurări în sume mai mari: The
aşa că vor fi tot 2 brazde goale şi a Mutual, Standard, Duna, Epuitable etc.
3-a pusă care au agenturi supreme în Bpesta
' Astgeraţitmsl* *. şi Cluj, precum şi a Ven. Consistoare.
sămănate
— — — D. Iarca-
brazde ‘ nesămănate Sub acest titlu dau «revistele eco Serate de-ale
nomice din Ardeal« următoarea temă:
sămănate Asiguraţiunea are puterea,că sprijinindu- meseriaşilor români.
dând chiar măsura pusului cu maşina; ne încontra tuturor incidentelor, dă ga-
• aici trebue să fim cu băgare de samă ranţa sentimentul de bună pază. Aşa Causa meseriaşilor noştri, mulţu
la următoarele se consideră pentru cazuri critice ac mită desinteresării unor bărbaţi de inimă,
ţiunea neavantagioăsă. Se întâmplă un de un timp încoaci, ocupă tot mai mult
a) Când e arătura grea să nu slo-
caz de nenorocire, îndată se repară dau teren. Sămânţa aruncată, produceva în
bozim plugul afund, căci nu va putea
nele avute cu asigurarea. scurta vreme roadele sale binecuvân
eşi sămânţa.
Un tată de familie este bineliniştit tate şi cei cari de problemă 'Jşi-au luat
b) Brazdele să nu fie mari, căci când ştie că toate resolvirile lui în vii de a secrifica din puterile lor intelec
va fi prea rar între brazde, ear ca să tuale pe altarul acestei sfinte cause,
tor sunt puse bine la cale prin asigu-
nu smintim şi să-l punem prea rar sau afla-vor răsplata binemeritată a mun
raţiuni diferite, fie de viaţă, contra fo
prea des, va fi bine ca persoana care cului, contra grindinei şi a altor neno cii lor. Că ce se face pe acest teren
pune pe brazdă să aibă îndemână 2 rociri. Fiind tatăl asigurat în caz de şi cum să lucrează în causă, aflatam
surcele (găteje), cu cari va semna îm- moarte familia nu rămâne în mizerie, bogate date la şedinţa literară a 3-a,
plântându-le în brazda pusă. căci banca, la care a fost asigurată la ţinută la 30 Martie n. c., în localităţile
c) După ce sa pus sămânţa apoi. viaţă îndată vine cirbanii şi alină suferin- «Reuniunei sodalior români din Sibiu«
se va grapa cât mar bine. , ţile rămaşilor. Devine tatăl incapabil de a Această Reuniune urmăreşte toate miş
câştiga existinţa sa şi a familiei, asigu- cările, adună la un loc tot ce să scrie
Acest metod de sâmănat e de
ranţa de incident neprevăzut (Unfall- şi să face pentru meseriaşii noştri de
dorit să fie răspândit cât mai mult,
versicherug) şi ofere mijloace de trai. pretutindenea. Acestea ştiute, m’am gră
deoare-ce nu costă parale, căci chiar
Cade asupra lui un foc nemilos, sau bit să asist şi eu la şedinţa pomenită.
şi băeţii îl fac de minune bine şi chiar
pe coaste, unde nu putem săpa cu vine din elimentele naturei un bi- Cele 3 sale ale Reuniunei erau tixite
ciu alui Dzeu cu grindină a supra hol de public; au asistat cam 130 persoane,
maşina vom lucra cu spor îndoit, o
delor lui sămănate fiind asigurate iată de toate posiţiile şi de toate vârstele.
singură încercare şi cred că fiecare va
fi mulţumit cu rezultatul. câ-i dă despăgubiră de poate alerga Şedinţa însăşi a decurs în mod sărbă
în altă parte după bucate şi nu rămâne toresc şi din tot ce am auzit şi am vă
4. Săpatul (prăşitul) unde numai zut folos am tras şi ’mi-se spunea, că
fără victuale în grânarele sale. Aşa dară
să poate să avem pluguri pentru săpat, tot felul de asigurări ’şi au avantagele tot astfel să întâmplă în tot decursul
fiind-că isprăvim lucrul de minune re anului. Dovadă această despre iubirea
lor. Acum deci, când se apropie tim
pede şi aşa că în loc de 8— 10 lucră frăţească şi încrederea, ce să sălăşlueşte
pul cu temperaturile uscate, este bine
tori de jugăr avem destul cu 4— 5, în inimile celor, cari nu din interes
ca şi ţeranii noştri să se cugete la tot
apoi cred că fie-cine va şti că întâr personal şi material ţin a se aduna
felul de nenorociri şi să se facă asigu-
zierea cu sapa nimiceşte roada, însă răriile nemestiilor lor contra focului adu- odată în lună la această sărbătoare a
fiind tras cu plug de sapă, tot mai Reuniunei.
cânduşi aminte de multele incendii din
poate omul trage nădejde şi la cas că Presidentul Reuniunei, dl Vie. For-
anul tretut pela Abrud, Brad etq, pe
a întârziat ceva, la întâia săpătură tre dăşiami, cu oare-care mulţumire sufle
unde s’a prefăcut în praf şi cenuşă multe
bue rărit aşa, că la a 2-a săpătură să tească a relevat îmbucurătorul fapt, că
case, şuri pline de bucate şi de nutreţ
nu mai fie de rărit afară de capete ba chiar şi edificii bis. şi şcolare.) Să unul dintre vechii membri ai Reuniunei,
unde îl vom lăsa cât de des, că tre dl George Săsărman, până aci sodal
nu dea zilelor rând şi să asigure tot
când cu cai sau boi peste el tot să pantofar, cu ziua de poimâne (1 Apr. n.)
ce au, să nu“ se căiască mai târziu şi
avem de lăsat, apoi între rânduri să îşi va deschide etablismentul propriu
să se vaete amar întâmplânduse să.
fie săpat bine şi firele prea dese smulse
ajungă cocoşul roşu pe casa lui, ori pe şi astfel va spori cu una firmele destul
sau tăiate bine, căci din contra la 3— 4 şură, să grăbească repede a-şi asigura de dese ale măestrilor noştri din Si
zile earăşi vor creşte şi se, va arăta ca mult puţin ce are. Şi la această afacere biiu. Acum sunt în total aproape 100
nesăpăt. măeştri, zice dl Tordăşianu, un bun coleg
se potriveşte axioma «Paza şi grija bună
A 2-a săpătură e foarte uşoară fereşte primejdia rea.« Spre scopul acesta găsi vor în fratele lor mai tinăr G.
şi. cu spor, putem săpa cu un plug recomandăm în prima liniă institutul Săsărman.
4 — 5 jugăre pe zi şi avem lipsă numai »Transilvania« din Sibiiu. Cum între participanţii şedinţei se
de un om în urma plugului, pentru a Ea face asigurări cu condiţii favora gâsia şi dl George Dordea, sodal co
îndrepta firele culcate şi a regula bos bile cu deosebire p e tru ţărani şi jocar de lux, aplicat în marele atelier
tanii, apoi marginile şi la capete tre- pentru membri reuniunilor agronomice, Atanasiu Popovici din Budapesta, dl
buesc săpate cu sapa şi rărite. Chiar şi membri reuniunilor săseşti au Tordăşianu ne spune, că dl Dordea,
