Page 4 - Bunul_Econom_1905_15
P. 4
Pag- 4 _________________ " BUNUL ECONOM • Nr. 15
originar din Bungard, după-ce au făcut câte-va zile. Dacă Rosdestvensky va fi C eleb ru l v ir tu o s v tolfu iu t. Dlprof.
anii de ucenic la măestrul cojocar dl bătut, se va retrage la insulele Sunda, Kneisel din Românii in rre *-rei U-ale prin
Savu Văcariu, în scopul perfecţionării unde într’aceea va sosi escadra lui oraşul nostru a avut deoseb t i bunăvoinţă a
sale s’a aplicat mai ântâiu în Braşov Nebogatov, ca se fie de reservă; dacă da în 6/19 Curent un Concert în sala cea mare
la cojocarul Feminger, ear’ de aici s'a însă victoria va fi pe partea Ruşilor, .din Hotel » Transilvania* cu un program
dus în atelierul dlui Popovici din Bu Nebogatov va urmări pe inimic. foarte artistic. Aducem cele mai sincere elo
dapesta, de unde preste un an hotărît »G. Tr.« gii marelui con ert»st, carele cu arta şi per
este a călători la Berlin, Paris si Londra. fecţiunea sa subl mâ a delectat publicul în
Şi când dl Dordea înarmat vafi cu mod extraordinar aşa ca ne rămâne un prea
toate conoştinţele de lipsă aşezase-va în NOUTĂŢI scump suven r melo ăl intonate i produc-
Sibiiu. Ca dovadă a dragostei ce-’l ţunea «xcelentâ a a stu enu n t artist în
leagă de Reuniune, dl Dordea ’î-a dă musicâ, esp .se cu suprema ur. cismne şi dibă
Abonam ente la „B uw ul Econom u se
ruit o traistă mică pentru ilustrate etc, pot fa ce in fiecare tim p, cu preţu l din fru n cie. De aci a plecat la Di va,
confecţionată de d-sa din piei de ve tea fo ii. ■ *'
veriţă. nutria şi alte animale cu blană D om nii ca ri au prim it foa ia până ln c u n o ş tlin ţă r e . R unu.n. a română
fină. Prin această donaţiune dl Dordea acum şi n ’au trim is încă p reţu l de abona de agricultură din o m u t u Sib im i, in con
basă a pus unui museu industrial, ce m ent, sunt rugaţi se binevoiască a~l achita formitatea cu obiceiul d • pana ei, va dis
urgent.
are se se creeze la Reuniune, dat fiind, * tribui niembr ior săi m n anul curent m mod
gratuit altoi şi semanţe.
că aproape fiecare meseriaş poate se f Xoath S lm io n a şiu , preşedinte la
producă câte un model din breazla sedria orfanală şi protonotar onorar comita- Doritorii de * fi mpSrnsţ ,, si
sa. In timpul liber dl Dordea, în so tens, membru în directoriul »Suluţaa«, ţnem- sămânţe sunt poft ţi să p. z n , Duminecă
cietatea amicului său Isaia Buda, sodal lă bru la »Asoc. pentru lit. rom.« etc. a înce în 23 Aprilie a. n , 11 nr . n>, in co
cătuş de maşini şi automobile, cercetează tat subit din viaţă Sâmbătă în 2/15 April a. mune SăILte la io ‘ • iul -r in ii ier comunale
muzeele, fabricile, esposiţiile şi celelalte c. în Deva la orele 3l/2 d. a. în anul al 67- unde. să va face d sti bune .
aşezăminte folositoare din capitală. Ei Totodată să aduce l* ciino nrlţa publică
lea al etăţii şi al 32-lea al fericitei sale că câ în anul cur ht memb i D . Io .n Stroia si
se bucură şi de iubirea zelosului şi des- sătorii. Fjei ţărîna uşoară şi memoria bine
interesatului sprijinitor al meseriaşior, cuvântată! — Descrierea înmormântărei pe Ioan Chrca an primit in mod b n vo tor asu
dl Birăuţ. proprietarul şi redactorul larg, va urma. pra D lor m g «j i h n’ i , co ifor n Usului
«Poporului Român» din Budapesta. Când depănă aci, să *l*nt z: J n n r t-i Reumunei
în grădinile >nembruor im o nunele Aciliu
dl Dordea îşi cercetează părinţii din A v ls. Conform Înaltei decisiuni consis
Bungard, nu încetează de a îndemna pe toriale Nr 3102/905 scol. fiind înpedecat şi G*I'Ş câte u ano ver iab I, a aducere
aminte.
consătenii sei sâ-’şi dea băieţi la meserii. O. D. comisar cons. Dr. Vasilie Bologa de a
Si bi iu în 9 Aprilie 1905
(Va urma.) presida şi conduce conferinţele învăţătoreşti
Corn o iul Reuntunei.
din Orăştie fixate pe 21 şi 22 Aprlie v. c.
sa concrezut aceaştă .onorifică afacere proto- D in ş tr â ş n ic iile G recilo r. Poliţia
R esboiul presb. V. Domşa, despre cea ce să încunoş- din Lai ssa (Grecia) a interzis v ndetea tab
tiinţează şi pa această cale membri conferin lourilor, cari rnf ţ sează ■ ţ ăie h< a ■ egală ro
r u s o - j a p o n e z . ţei şi cu deosebire învăţători din tract designaţi mână. De asemene* a o,>nt comercianţilor
şi insinuaţi cu elaborate. La aceste conferinţe români de a ţmea în localurile lor tabloul
O depeşă din Hamburg comunică să invită On. inteleginţă şi toţi iubitori de regelui şi al reginei romane. — O altă ştire
ştirea interesantă, că flota lui Rosdest- progres al şcoalelor noastre. spune, câ pol ţi ti dn Lan ssa au arestat zi
' *
vensky ri’a mers în canalul de la For- lele acest- p« pictotul român n-a edonean
N ou a d v o ca t. Dl Dr. Emil Dan fiul
mosa, ci a făcut o diversiune neaştep lanule Teja, p motiv, că a- fi spion. După
On. adm. propral I. Dan din Zerneşti a ob
tată şi a eşit în Marele Ocean, trecând 2 zile p-liţiştu greci s’ oi văzut însă nevoiţi
ţinut cu succes cenzura de advocat în ,Buda-
prin strîmtoarea Başi, ce desparte For- a pune pe pictorul român pe picior liber,
pesta şi şia desch s cancelaria în locul natal
mosa de insulele Filipine. deoarece s’a constatat, că Teja a venit la
Zârneşti.
Ştirea aceasta, neconfirmaţă încă, - * Larissa esclus-v pentru scopuri de studii.
*
pare a fi adevărată. O depeşă din D l O cta v ia n U ta lea a fost promo
E siin d ă ri, in co m ita tu l H u n e
Londra spune de asemenea, că flota vat la 8 April n. doctor în ştiinţele iuridice
d o a r e i. In iu ui plouor m-in din ultimele
rusească a trecut c’o iuţeală nu prea la universitatea din Cluj.
mare pe lângă insulele Filipine. Causa * zile, mai muite couiune dm corn tatul Hune
doarei stau sub apă. Ter-samenteie liniei fe
pentru; care Rosdestvensky n’a intrat în Dl Pompiliu Cioban a dat rigurosul
canalul Formos* este, că în acest canal al 3-lea de jură la universitatea din Bpesta rate locale au fost în mai multe locuri nimi
circulă numerose jonce chinese, pe cari şi va fi în Curând promovat doctor în ştiin cite. Cumunicaponea a fost întreruptă deo
se află Jopanesi travestiţi în Chinesii ţele iuridice. camdată.
* *
cari să fi aşezat mine în canal.
Dnii Traian Morcan şi Virgil Olariu D e sco n sid era ţie co leg ia lă . Revista
Despre mişcările flotei lui Togo nu economică »Mehez-t« (stuparitu ) din Bpesta,
au dat cenzura de advocat la Târgul-Mură-
se ştie acsolut nimic sigur. »Standard« trimiţândui cu rugare a ne da în schimb foaia
şului. Primul îşi va deschide căncelarie adv.
primeşte din Hongkong scirea, că e foarte d-lor, a refusat exemplarul nostru, scriind pe
în Câmpeni, al doilea în Deva.
greu a pătrunde în secretul tacticei fâşia adresei cu cerneală roşie: „visza, e%en
Felicitările noastre, acestor domni!
japonese. * nyelvet nem irtjiik“ (retur, această limbă n’o
După o scire telegrafică din Peters- f A u r e l P o p o v ic i. Iarăşi un june în pricepem.) Mare -ovinist trebue să fie redac
burg flota rusească a ajuns între insu floare, rupt a fost dela tulpina familiară, ne torul foaiei numite, d*f curioase idei si are
lele Sunda în trei grupuri. Cinci vase milos smuls din stratul tineretului şi în mor răspingând în acest mod foaia noastră, .Oare
de resboiu jopanese s’au întâlnit la 8 mânt aşezat. A. Popovici, pedagog în cursul ce limbi va mai fi ştiind acest redactor?
Aprilie cu unul din aceste grupuri, dar II. din Arad, un tinăr cinstit şi student brav Poate cea mongolică, chineză ori babilonică ?
n’au cutezat se atace, fiind-că credeau, în 14 1. c. a murit la obidaţii săi părinţi, în *
că stau faţă cu întreagă Aptă rusească. Timişoara-Fabric. D a to r ia J a p o n ie i d. „P. Lloyd.“
O luptă să aşteaptă se se dea peste ' - * Jurnalul „Weli- Street11 publică un moment în-
