Page 5 - Bunul_Econom_1905_15

Nr. 15 BU N U L ECONOM Pag. 5

teresant despre datoria statului Japon. Aceasta ca multe mii de mânt sîrguitoare să şi gă­ pe ţîţe la femei şi la vaci, precum şi la uscă­
arată, că Japonia a mat contras un împtumiit sească de lucru, deci prip. a ceasta contribuim turile şi crepăturile ivite pe buze şi pe mâni.
de 150 milioane dolari cu 4 5 % Dela în­ şi la consolidarea economică a naţiunei. * '
ceperea resbelului cu Ruşii au făcut Japonezii * V Pentru curăţitul mobilelor de casă
împrumuturi în valoare de 450.000.000 do­ L a fo n d u l d e 2 0 b a n i al «Reuniunei (gardirope, mese, castene etc.) ce sunt v o p -,
lari (2250 millioane coroane), astfel datoria site Si lăcuite, se recomandă gaz sau mai
sodalilor din Sibiiu* pentru cumpărarea unei
Japoniei, care înainte de rSsboiu era numai bine spirt denaturat amestecat cu caiiforni.u,
case cu hală de vânzare pe seama meseria­
de 296934.785 doi. sa urcat la 746.934.785. bine pisat ştergându-se cu o petecă curată
şilor au mai dăruit: şcolăriţele Mărioara Avri-
De va mai dura războiul încă vre un ap, va de postav,
gean, Elnnuţa Şut, Otilă Frăţilă şi Teodora *
fi silită a mai împrumuta multe milioane,
Dragomir, flecare căte 25! bani (din venitul
sau cade în criză financieră. unei mici producţii) ; George Dordea, sodal Picături pentru p o fti de mtncare.
* Tinctură de coajă de portocală 4 garme.
cojocar de lux din Budapesta, Ştefan Ghetie.
C o ro a n e etern e. Dl Nicolae Joandrea » » Baume 2 »
paroch, în Cârpeniş (prot. Cetăţii de peâfrâ),
ospătar, a dăruit fondului de 20 bani al Re- » » Cadiane (anason stelat) 4 »
Ioan Nicolae, învăţător în Avrig, fiecare câte
unjueni sodalilor români din Sibiiu* pentru Acestea amestecate să iau în 0 lingură de
1 cor., Pompiliu Luca, învător în Criş (tr.
cumpărarea unei case cu hală de vânzare masă cu apă turnându-se 10 picături înainte
Sighişoara), 20 bani şi Vie. Tordăşianu, 10
anume întru vecînica odihnă a sufletului re- bani. de prânz şi seara înainte de cină.
* ,
posafei sale so(ii, mult regretate Elisabeta n. *
Nicolau, suma de 5 cor. C o m e liu D em e te r . Apotecar în Cugetări şi sentinţe.
Orăştie. Apoteca N. Vlad are de' vânzare
A v is. Reuniunea română de aglicultură Intoarcete la sinul lui Dzeu, deunde
«peronospin* mijloc aplicat cu cel mai mare
din comitatul Sibiiu cu subvenţiune dela co- eşti eşit suflete eroic creştinesc şi: românesc!
lolos în contra peronospotei, la stropirea viilor.
misiunea economică a comitatului, ţine din Momentele ce Ie foloseşte ,omul în studiu
Acesta e probat ca cel mai bun, şi prin
16 până în 20 Maiu a. c. c. n. în comuna nu lasă după sine nici un gol. — Moartea
folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca
Săhşte, la grădina de altoi comunală, cu bine­ se aseamănă cu un vapor, care numai are
piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi
voitorul concurs al membrilor Dr. Ioan Stroia abur, ale cărui arcuri se destind şi maşina
e totodată cel mai lesne. E preparatul meu
protdpresbiter şi Ioan Chirca notar comunal se descompune în bucăţi.
propriu. Preţul unui pachet 40 fii. Fie-care
un curs practic pentru conducătorii şcoalelor
pachet e provăzut cu numele meu, şi cu
de pomi comunale din acest comitat. Glume şi distracţie.
instrucţiune de întrebuinţare.
Doritorii de a lua parte la acest curs
Stropirea cu „ P e r o n o s p i n 11 e mai bine Mulţămit.
sunt invitaţi a să insinua până în 6 Mai a.
dacă să face în zi senină; pe timp noros ori S o l g ă b i r o u l . Am încheiat petracta-
£. n. la Dl protopresbiter Dr. Ioan Stroia. tarea, pentru fapta aceasta capeţi jancule
La curs să vor primi cel mult 20 re- ploios nu, nici contra vântului.
15 zile închisoare sau 150 coroane în bani.
flectaţiuni şi anume după ordinea insinuării. Dar „Peronospfin*-ul,. afară de vii Eşti m u l ţ u m i t ?
Participanţi primesc pentru spesele de să poate folosi cu efect scţmirabil contra boa­ J a n c u, da Domnule solgăbirou dar
întreţinere în filele cât va ţinea cursul câte lei de grumpene, cum şf 'ta' stârpirea omide- maş ruga pentru cele 150 coroane, miar cădea
2 coroane la zi din subvenţiunea comitatului. lor şi insectelor stricăcioăSe la pomi; contra bine de paşti, că am multe plăţi şi soacrămi
* r
S i b i i u în 9 Aprilie n. 1905. păduchilor de trandacrF (lâ trandafiri fără i-a ’nţărcat vaca.
Comitetul Reuniunei. var), şi la desinfectarea ’ coteţelor de galiţe.
* POŞTA REDACŢIUNEI
A l 66, 67 f i 68 lea l Cassariatul «Reu­ S u cces fă r ă p ă rech e a ajuns dl
Dior abonenţi insinuaţi pentru favorita
niunei rom. de înmormântare din Sibuiiu* Mtlller Albert (Bpesta, VaJâsz-u. 42/G prin
sămânţă de Soia, le-am espedat cu posta
a solvit zilele aceste ajutorul statutar după crucearce devedeşte scrisoarea următoare: Sti­ după posibilitate o cantitate mai mică, - pro­
răposaţii membrii Regina Todor, Domnica mate dle Mîiller I Iţi esprimăm cea mai adâncă curată fund foarte cu greu şi spese mari.
Milea şi Elisabeta Joandrea n. Nicolau, soţie- mulţămită pentru că în două rânduri mi-ai Mai posedem în deposit câte-va kilograme.
de ospătar. trimis crucea dtale. Fără să mă linguşesc îţi In nrul viitor Vom publica despre o fasole
# spun, că mi-a ajutatat. Şi până acum îţi sun­ americană, ce face păstăi de 50— 100 cm.
lungi şi fiind posibil vom procura puţină de
C on voca re. Membrii Reumunei ro­ tem foarte mulţămitori, eu şi bolnavii mei, probă. — Continuarea din «Cum s’ar putea
mâne de agricultură din comitatul Sibiiu ear acum te rog să ne mai trimiţi o cruce instala o stupărie în cazarmă* vom publica-o
sunt prin aceasta poftiţi a să întruni în 6 pentru o femee săracă şi bolnavă. Cu adâncă în nrul viitor.
Maiu a. c. ziua de sf. George: la 2 ore p. m. stimă: Komarom Ştefan Juhas, preot.
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
în Sibiiu în sala de consultare a asociaţiunei
la o şedinţă extraordinară a adunării generale. Dela 10—16 Aprilie v. 1905.
La ordinea de zi e: SFATURI PRACTICE Duminecă 10 Făget Plpret. Zorlentul-mare.
1. Raportul comitetului în chestia va- Luni 11 Arcid. Aţei. Becas. Buziâs. Cojocna.
lorisării albumului *din ornamentica română« Mulţi curăţă giamurile (ochiurile ferestre­ Macfaleu. Mezo-Erked. Moşna. Orczi-
dorf. Periarapş. Racoşul de jos. Sâm-
2. întregirea locurilor devenite vacante lor) frecându-le cu paie, cu peria sau cu o bă'a de jos. Sebeşul săsesc. Turda.
Marţi 12 Codlea. Lechniţa. Lunca. Sin-Miclăuş.
în comitet prin repăşire, rîză (strenţă) aspră, dar s’a observat, că sticla Mercuri 13 Argiebat. Komârora. Sepsi-S.-Georgiu.
3. Eventuale propuneri. se sgărie şi întunecă; mai bine se curăţă foi 14 Panciova. Torda-Sz.-Lâszld.
Vineri 15 Cluj. Copşa-mică. Nadeşul-săs. Oclan-
Autenticarea procesului verbal al şedinţei. picând pe sticlă puţin oţet tare, care face să
dul-Homorodului.
S i b i i u în 9 Aprilie 1905 n. dispară petele, apoi să Clăteşte sticla cu apă Sâmbătă 16 Gherla. Nadlac.
Comitetul Reuniunei curată şi se şterge cu o cârpă moale fără Călindarul vechia şi nou al săptămâneL
* scame.
“ In d u s tr ia d in p a trie. Firma de * Dumin. Floriilor, ev. Ioan c. 13.
î>um. 10 f F loriile 28 Sf. Paşti
fabrică Carol Wein Comp. în nr. de azi al U n soa re G licerin a tă . Gumă dra-
Luni 11 M. AnLp 24 Lunia Paştilor
foiei a publicat sub thula «Atenţiune* ara- gantă 8 la 15 grame, apă de var 120 grame, Marti 12 P. Vasile 25 viarcu
Mere. 13 M. Artimon 26 Cletus
tânduse special scopul şi in prima linie se glicerimă 30 grame şi apă destilată de tran­
Joi 14 P. Martin 27 Peregi in
recomandă spre on. atenţiune găzdoaielor dafir 100 gr. făcute ca o alifie se întrebuin­ Vineri 15 Pin. l ’aUm ilor 28 Vitali s
noastre. Să cumpărăm numai unde se află ţează contra sgăriiturilor sau jepuelilor de Sâmb. 16 M. Ag., Irina 29 Petru
mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim pele, micilor crepături şi sbârcituri, ce se ivesc Redactor resp.' VASILE DOMŞA, protopresbiter.