Page 2 - Bunul_Econom_1905_17
P. 2
' 1>ag- 2 _______________- ___ __ B U N U L E C O N O M Nr. 17
In ori ce caz trebuie să avem încr- D E S P R E cari să desvoaltă ecidiumsporele de ru
-dere neclintită asupra creaţiunei noas-. RUGINA BUCATELOR gină ale bucatelor. Ecidiumsporele a-
tre, care preveghiază peste viaţă şi soar- DE poi ajung pe bucate, şi acblo formează
tea noastră, căci noi nu suntem pe acest VICTOR ACHIM de nou rugina.
absolvent de şcoala agronom ică sup. în B udapesta. 2) Rugina bucatelor (Puccinia gra-
păment ca cei expuşi de furtuni ca nişte minis). Trăeşte pe grâu şi secară şi mai
călători uitaţi. Ochiul atotputernicului \Urmare) — “H M K — 4 puţin atacă ovăsul şi orzul, însă şi în
ştie de toate, el are .grije şi de un gră Pe plantele acestea bureţii de ru erburile sălbatice să desvoaltă. Aşa d.
unte de năsip în mare — chiar şi acest gină, produc pete groase roşii de ru es. pe pir (Triticum repens), pe păiuşul
mic grăunte de năsip se preface odată gină în cari de asemenea se formează Italian (Lolium Italecum), pe earba vi
in conbinaţie cu altele prin puterea vul spore mărunte aşa numite ecidiumspore. ţelului (Anthoxantum odoratum).
canilor în stânca şi ear poate fi arun- Dacă o astfel de ecidiumsporă ajunge Sporele ei de vară şi de earnă se
pe frunza bucatelor (d. e. ventul o duce formează pe bucată însăşi, ear ecidium
eat în mare. Din un firicel de earbă
pe frunză), pe aceea încolţeşte, creşte sporele pe lemnul galben sau dragîn
se face un cotor gros, din un bon de înlâuntrul frunzei şi pe aceea causează (Berberis vulgaris).
fnuzdar, o plantă mare, din un grăunte boală de rugină. Pe planta aşa atacată
3) Rugina ovesului (Puccinia coro-
de sămânţă de brad se înalţă după ani se nasc după aceea sporele de vară nata). Produce pe ovăs rugină, afară
un copaciu de 20 metri, din mai multe şi de earnă. de aceea ataca şi erburile. Ecidiumspo
Ecidiumsporele Inse după cum am
picături de apă -— o gârlă, apoi şi mare rele se formează pe frunzele plantei
zis, trăiesc pe plantele păroase. Bureţii
de n’o străbate privirea ochilor noştri. spinul cerbului (Rhamnus frangula).
de rugină deci trăesc pe bucate şi pe
Mama natură nu uită de nimic al ei plantele păroase şj în decursul desvol- 4) Rugina floarei soarelui (Pucci
şi cârmuitorul ei toate le ţine în înalta tărei îşi schimbă locul. nia Heliantii) In decursul verei pe par
sa îngrijire. Rugina are multe specii, cari trăesc tea de jos a frunzelor „floarei soarelui11
Mai mult avem a pune preţ pe pe plante diferite. , să pot vedea petele roşii de rugină,
cari să întind chiar şi pe coroană. Pot
cuvintele sublime ale lui Christos care 1) Cea mai respândită specie e
.zice: Tu omule, ce eşti însutit ca un rugina în iţă (Puccinia straminis, sau causa mari pagube, dacă apar în mă
grăunte de năsip, mâi mult ca un crin puccinia rubigovera). Specia aceasta o sură mare. Toate (3) formele de spore
din câmp, mai mult ca cocâstârcul ce cunoşteau deja Grecii şi Romanii. O gă trăesc şi să desvoaltă pe planta tinără
anunţa de pe coperiş sosirea dulcei pri sim pe grâu, secară, mai rar pe ovăs şi orz. şi încă timpuriu primăvara.
măveri, de ce vreai a te teme şi ce Câte odată în- măsură mare obvine şi pe 5) Rugina nalbei sau malvei (Puc-
griji aibi ? Cât de înălţător sună pentru erburi sălbatice, cu deosebire pe spi cinia malvacearum). Frunzele şi cotorul
sufletele omeneşti psalmul: Domnul este cele de obsîgă. Sporele de vară ale nalbei sunt atăcâte de pete roşii-brune
scăparea mea etc.l ruginei în iţă formează grămăjoare mici şi încă în mesură mare. Boala aceasta
Aşa dară să cerem dela înalta pro- şi sunt de coloare cărămizie, sporele s’a descoperit în Europa numai în anul
vedinţă se ţie pururea cont de acţiunile de earnă formează grămăjoare rotunde, 1873. In anul 1877 deja în Grecia a
pe frunzele bucatelor şi de pieliţa lor causat mari pagube. E interesant că
noastre se ne conducă prin văi şi stânci,
sunt de jumătate acoperite. Sporele de până acuma numai sporele ei de earnă
peste sloiurile de ghiaţă în sinul lui
earnă încolţesc pe plantele peroase cu le cunoaştem.
Avram şi în împărăţia cea luminată, deosebire pe meiu de peatră (Lithos 6) Rugina păpuşoiului sau cucu
spre a ne întări sentimentele de a ne permum arvense), pe limba şerpelui ruzului (Puccinia Maydis). Apare nu
putea împlini toate chemările pe acest (Echium vulgare), pe limba boului sau mai pe frunzele păpuşoiului, pagubă
păment, aşa că admosfera de primăvară otroţel (Anchusa officinalis), pe rădăcina mare nu causează.
neagra (Symphytum nigrum), pe plu-
se fie un augur de redeşteptare generală, 7) Rugina cepei (Puccinia alii).
manare sau cuscrişor (Pulmanaria offiei-
să putem zice! Ivitu-sa plăcuta primă Apare tot pe frunză şi pagubă nu prea
nalis), pe boragă (Borago officinalis.) face.
vară cu deşteptările ei, deştepţi se fim Pe frunzele acestor plante se for (Va urma)
şi Tţoi în toate! D. „Unvald'1 de D. I. mează primăvara petele de rugină în
diât lângă păretele de cătră apus; şi cu as «In numele tatălui fiului şi sântului duh: vlădică Ioan Inocenţiu liber baron de Sad —
pectul unei statue înfrânge semicercul nâiei o a zidit soţia jupânului Kendreş şi copii cu spesele protopopului Zacharia Cioca Hunie-
se ajungă la innălţimea cuvenită de turn — această mănăstire lui sântul George a marelui doreanul prin Zugravul George S. Sandof
■destul de harmonică mirimei şi esteriorului mucenic şi martir a lui Christos şi sa gătit din Făgăraş: dela zidirea lumei (7251—5508)
edificiului întreg. şi zugrăvit spre mânţuirea sufletului şi a tru- ca mai sus, adecă 1743,
Pe laturea acestui turn vis avts de altariu pulni pe timpul craiului Sigmond şi voivozii Basaţi pe aceste date deducem ca toc
c zugrăvită o icoană cu patru fiinţe omeneşti (Ardeleni) Ioan şi Iacob — anul 6917. mai pe atunci când e discută jurnalistică
cari cam la înălţimea capurilor sale de sus Evident dară că b:serica din Streiu-Sân- despre vechimea «Ierarthiei Românilor din
ţin în mâni potretul bisericei în profil destul georz sa zidit cu menire de mănăstire pe Ungaria şi Ardeal», liniştiţi putem atrage
de bine nimerit. — Inscripţia de pe această tâmpul craiului Sigismund care a domnit la atenţiunea fruntaşilor interesaţi asupra acestui
icoană.— în limba slavică veche scrisă cu 1387^— 1437. Tot aceasta documentează şi edificiu bisericesc din ani primi ai veacului.
litere cirile — menită de a păstra memoria numărul anului edificării 6917, din care abstrâ- Ajungând un asemenea scop ’mi va da mân-
acelor factori marinimoşi — are se validiteze gânduse numărul bisatin ce compută face gâere.
adevărul cuprins în titlul acestei scrieri mo rea lumii cu 5508 ani înainte de Christos Eu cred că e interes bisericesc şi tot
deste, — care după savantul istoric Dr. Rdthy atâta şi naţional a cultiva cu zeloşie un in
(6916—5508=1409.) reese numărul 1409
Lăszld are urmâtoriul conţinut: după Christos. teres mai mare faţă de ăst soiu de edificii
. «Servitorul lui Dumnezeu jupânul Laţco: Cumcă marinimoşii conducători ai bise care sunt tot atâtea documente şi pagini fru
Servitoarea lui Dumnezeu juniţia Nistora fata ricei sa interesat şi în trecut de icoana şi moase din istoria bisericească, că se fie păs
jupânului Kendreş predă asta mănăstire sân inscriptiunea aceasta ne istoriseşte alt tecst trate şi conservate pentru viitoriu.
tului Georgie servul lui Dumnezeu feciorul scris în limba română: că aceste chipuri sa G. Druhora.
Iui Kendreş.» înoit în 1743 pe tâmpul crăiesei Măriei: fiind
