Page 4 - Bunul_Econom_1905_17

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 17

Porumbul roşu portocaliu (pigno- mai mult va fi însă după unirea ei cu
leito hibrid). Este un soiu de porumb escadra lui Nebogatov. NOUTĂŢI
destul de roditor, creşte bine în clima Despre flota rusească sosesc mereu
noastră şi se cultivă mai mult de mării sciri, pe când despre flota japonsă nu
agricultori din Muntenia şi Ardeal. se aude . nimic autentic. Probabil, că ge­ A bonam ente la „ B u n u l Econom “ se
pot fa ce în fiecare tim p, cu p reţu l d in fr u n ­
Porumbul scortimmc numit şi Să- nialul Togo va fi ,iscodit vr’un plan cute­
tea fo ii.
cuesc, se cultivă mai mult de locuitorii zat contra Ruşilor; se poate inse şi a- D o m n ii cari a u ■p rim it fo a ia p ă n ă
Munteni pe ambele ţări ale munţilor ceeâ, că faţă cu forţele preponderante acum şi n ’a u trim is încă p reţu l de ^abona­
Carpaţi, fiindcă are o vegetaţiune mai ale adversarului, Togo se mulţumesce m ent, su n t ru g a ţi se binevoiască a -l achita
scurtă, deci este mai potrivit cu clima de-ocamdată a observa mişcările flotei urgent. *
din această localitate ruseşti.
Conferinţele învăţătorilor rom,
Porumbul comun alb. Se cultivă Credinţa generală e, că după uni­
gr.-or. d in tractul O răştiei s’au început
în unele localităţi deluroase din Oltenia. rea celor două flote ruseşti, Rosdest- Joi în 4 Mai (20 Aprilie) a. c. supt presidsul
wenky va merge spre Wladivostok. E
Porumbul unguresc alciut. Se crede şi conducerea înţeleaptă a comisarului con­
că acest soiu de porumb ar fi prove­ un secret al Ruşilor. Ziarele din Saigon sistorial Dlui protopresbiter V, Domşa. La
nit din corcirea porumbului cincuantin spun, că Rosdestwensky şi-ar fi luat aceste şedinţe au asistat şi Ilustr. Sa Dl in­
cu cel pignoletro Este un soiu de po­ calea în direcţia insulelor Filipine, unde spector regesc R ety dela Deva. carele cu
rumb timpuriu care reuşeşte în Mun­ ar aştepta se sosească şi escadra ami­ viu interes a ascultat mai toate elaboratele
tenia, Bănat şi Ardeal. ralului Skrydlow. Dear ori-ce direcţie rapoartele eomisiunilor şi prelegerile practice
va luâ flota rusească, e sigur, că ea se
Porumbul dinte de cal alb. Acest vă primi scire despre cea mai teribilă predate de învăţători ^acestui trac — expri-
soiu de porumb se cultivă pentru bo­ luptă navală, ce s’a dat vr’odată. mându-si deosebita raulţămire faţă de pro­
bul lui care se întrebuinţează la hrana * gresul şi interesul desvdltat în mod lăudabil
vitelor şi îngrăşatul porcilor, se poate dm partea membrilor conferinţei. Cuvântul
cultiva şi ca nutreţ verde, fiindcă pro­ De pe câmpul de răsboiu din Man­ de deschidere pres'dial a fost foarte acomo­
duce foarte mult nutreţ la hectar. ciuria puţine sciri au sosit zilele din dat şi excelent intonat, încât a stors cele mai
urmă. Generalul Lineici a telegrafat
Porumbul se samănă după grâu şi posibile şi recunoscătoare aplundări şi fu sa­
alte plante, după trifoiu, lucernă sau Ţarului cu data de 29 Aprilie, că Ruşii lutat cu vii repeţite să trăiască. învăţătorii
ţelină. Ori după ce planta s’ar sămăna au atacat la Tunghusian pe Japonesi, au participat aproape toţi şi au dovedit că
este bine ca prima arătură se se facă i-au sijit să părăsească una după alta sunt conştii chemărei lor înalte. Raport de­
toamna şi a doua când se samănă. 5 posiţiuni şi la urmă au ocupat Tung- tailat îri Nrul proxim. Un particpant.
susian. *
’ „Albina"
.Londra. „Daily Mail“ anunţă, că Concertul dat de Reuniunea română
flota lui Rosdeştvensky şi escadra lui de cântări din Orăştie'" a treia zi de P aşt
Poveţe economice pe luna Maiu. Nebogatov s’au unit aproape de insula cu programul anunţat a reuşit excelent. Atât
Haiman, şi. deocamdată vor rămânea membri reuniunei rât şi publicul participant
avuta o seară solemnă şi plină de distracţie.
Samănă cânepă şi in. Sapă cucu­ acolo. ' Toate punctele din program fură executate
ruzul. Resădeşte varza Coseşte luţerna. cu deosebită pricepere şi frenetic aplaudate
Samănă sămenţa de legumi. Udă stra­ SFATURI PRACTICE fostau toate persoanele Reuniunei noastre.
turile sămănate cu sămenţă de poame Cu deosebire piesa «Dorul Ardealului* a
stârnit în înrreg publicul un înalt sentiment
şi pomişori sădiţi. începe ocularea şi Contra urinarei de sânge.
de apreciare a corului cu deosebire fiind-c'ă
altoirea pomilor. Afumă cu pucioasă Adeseori să întâmplă cu deosebire în soliştii s’au produs eminent şi cu precisiune
pomii atacaţi de omide. Scutură dimi­ părţile, unde vitele păşunesc prin păduri — fiind chiar repeţite voioasele cântări naţionale.
neaţa pomii de cărăbuşi, adună-f şi mâncând muguri şi mlădiţe tinere, capătă După concert a urmat dans, fiind sala
urinare de sânge. — Contra acestui morb,
arde-i Sapă viia şi mărunţeşte pămân­ dela hotel «Transilvania* împănată de cava­
care adeseori devine periculos, putând de­
tul. Dacă albinele încep a roii, roii tre­ genera în aprindere de plumâni, noi în atari leri şi dansatoare, care ’şi petrecufă până
__ / peste aşteptare îmbucurător după nespusa
buie păziţi şi prinşi. Nimiciţi furnicile caşuri recomandăm, ca vita suferindă să. se în zori de zi. Venitul material încă a fost
şi fluturii de noapte din jurul stupilor. ţină cât-va timp în grajd, alimentându-se cu de mare crisă economică din anul 1904.
nutreţ uscat sau mai bine cu tărîţe opărite
Asistentul.
în care se se amestece puţină apă de var «
R esboiul stins. — In caşuri mai grave să se ceară P rem iile „A cadem iei Românei*
concursul medicului veterinar.
r u s o - j a p onez. au fost împărţite anul acesta astfel: Prem ul
de 5000 lei „Eliade Rădulescu" a fost acor­
Metod de a spăla lâna curat şi fără
dat dlui Ilie Bărbulesu, sub-directorul ar-
Mare luptă se crede, că se va da a scădea mult. chivelor statului, pentru importantele sale
totuşi azi mâne între flotele Ruso-japo- La 100 klgr. lână, amestecă în apa cu cercetări asupra filologiei slavice. Premiul
neze. care vreai s’o opăreşti 6—7 Kgr. sodă cal­ Adamachi de 5000 lei, care e divisidil, a fost
Flotă lui Rosdestwensky s’a unit cinată disolvată şi lasă lâna înmuiată cam distribuit astfel: 1300 lei dlui T. V. Pâcă-
la 2 Maiu cu flota lui Nebogatov, care o oră, sau şi 2 ore. Fiind lâna mat grea sau ţian pentru „ Cartea de aur “ ; 1000 lei dlui
încă lâ 1 Maiu se afla aproape de in­ cu pământ ori băleguşi pune la 100 Klgr. lână M. Sadoveanu pentru romanul „ Şoimii “ ; 1000
sula Hainan. Acest eveniment e de mare 8—10 Kgr. sodă in apa caldă. lei dlui căpitan D. Ionescu pentru „Mono­
însemnătate şi mulţi, mai ales în cer­ După aceea spală bine lâna la vale grafia Dobrogi"; 800 lei dlui Al. Stefulescu
curile marinei englese, nu-şi pot da în apă curata şi uscându-o la aer, dar nu pentru „Gorjul pitoresc" ; 500 lei dlui Ioan
seamă, de ce Togo, n’a zădărnicit ace­ tare in ţaţa soarelui că scade numai 15 -201a Rusu Şirianu pentru „ Români din statul un­
astă unire periculoasă pentru el. Şi până sută, nu 30—40„/°. Sodă calcinată se află gar**, şi 400 lei dlui Serban dela Iaşi pen­
acum flota lui Rosdeswensky era covîr- în toate băncile şi drugheriile, 1 Kgr costă tru „Predicile morale“.
şitoare faţă de flota lui Togo, cu atât_ cam 20 fileri. *