Page 5 - Bunul_Econom_1905_17
P. 5
Ntv 17 B U N U L E CO N OM Pag. 5.
— :---------- -------------
------------------------ -— ------- «r
Rusia construeşte flotă de resboiu. — Alegere de capelan. In 3/16 April a. Cererile necomplet adjastate, care să
1Z arul «Daily Mail« află din Nev-York, că c. s’a ţinut în VamabuzSu, tractul şi comitatul înaintează tocmai la terminul ultim, adecă 12
depeşi sosite din Petrsburg spun, că nego Treiscaune sub presidiul P. O. Domn proto- Iulie st. n. nu mai pot .fi luate în considerare.
cierile începute între marele industrii ş Schwab
şi amiralitatea rusă a avut de. resultat un presbiter C. Demian alegere de capelan pe E de obseryat, câ cereri cari Intenţio
aranjament cu privire la construirea unui lângă parochul Davld Coman. A fost ales cu nează obţinerea unui loc de tot gratuit-fondat
număr oare-care de vase de răsboiu de 16 unanimitate fiul dltii paroch teolog şi ped. din partea statului sunt a să înainta necbnd -
mii tone de un ţip special cate, să zice-, va abs. Ioari .Coman, ginerile Ştim. paroch I. ţionat la ministeriul maghiar pentru apărarea
şpune lumea în mirare. Majoritatea acestor Dima din Sita-BuzSu. ţării, până la terminul hotărît publicat în foaia
vase vor fi construite în Statele-Unite; restul *
va fi construit prohibii înţr’un port al balti oficioasă «Budapesti Kbzlâny* — adecă cel
cei de cătră lucrători ruşi, sub direcţiunea Consecinţele separaţiunei vam ale mult până în 15 Iunie st. n.
superioară a inginerilor americani. în tre A ustria şi Ungaria. Consilierul *
* de stat Ottlik care studiează cestiunea aceasta, E xposiţia artiştilor născuţi sau per
— Cununie. Domnul Traian Novac, şi ajunge la conclusiunea, că exportul Ungariei fecţionaţi din Ardeal cu produsele lor de
• dşoara Elena Luisa Moscovici se vor cununa va pierde în fie care an cate 160 de milioane artă, se va ţinea în Sibiu din 26 Juliu piină
Duminecă în 7 Maiu st. n. la 5 oare d. a coroane. O altă consecinţă va fi complecta la 25 August 1905.
in casele dl ui preot gr.-or. Samuil Sabo. Fe- şi iminentă ruina a micei şi mijlociei pro 1. ) La exposiţia aceasta se admit nu
f licitările noastre 1 prietăţi. In ce pr vesce esportul de grâu, va mai lucruri (opere) orginale din Transilvani’,
*
pierde la acest soiu de cereale 22 jum. construite de artişti (zugravi pictori, sculptori
A sasin ii protopopului Cupşa au
fost aflaţi şi arestaţi. Ei sunt: servitoarea, milioane, ia săcară 12 jum., ia orz 4 mii., şi architecţi) născuţi în Ardeal, seau domi
la oves 8.6 mi'., la porumb 5.5, la vin 21 ciliaţi aci după anul 1850.
sţprotopopu'ui, o fată în etate de 13 ani, apoi 2. ) Pentru admiterea objectelor expos'-
•--tatăl ei şi 2 fraţi ai ei, în fine vizitiul proto mii, la carne 2.7, la grăsme şi slănină 5.2
la legume 6 milioane etc, Din causa ruinărei ţionale decide un juriu al comitetului Reun.
popului şi Un păzitor de noapte, care a fost
m:cei şi mijlociei proprietăţi e clar, că nu se Sebastian pentru progresul artistic din patrie-
r în serviciu chiar în noaptea crimei. Motivul
va putea înfiinţa în Urguia o industrie inde 3. ) Anunţarea objectelor artistice are a
"îngrozitoarei crime a fost lăcomia după bani
pendentă, nefiind capitale. Dar chiar bruma urma pănă în 30 Apr. a. c. 13 Mai prcct-
căci auziseră, că prtopopul a primit bani
de industrie ce este în Ungaria, va face o zânduse numărul obiectelor, mărimea lor, cali
mulţi în acele zile. Doi din cei 2 arestaţi
tristă figură în lume pe terenul concurenţii tatea si valoarea lor, ear la obiectele expuse
- neagă, dar fasiuttile celorlalţi sunt foarte ag
ravante pentru ei. Procesul criminalilor va fi cu celelalte industrii înaintate. Apoi afară de şi de vânzare şi preţul lor.
pet tractat pe ta finea lui Iunie înaintea curţi aceasta ţăranul ung tr va preferi se-si cum 4. ) Chirie pentiu obiectele expunânde
pere obiectele de la străini, _de cât la fabri nu se dă, spesele de transport pănă la Sibiu,
- cu juraţi din Dej.
* canţi unguri, cari vor vinde scump şi prost. şi înapoi, precum şi asigurarea contra focu
* lui şi a spargerei, le supoartă exposiţa.
Vaporul «împăratul Trăiau*. Vaporul
• România* abia a fost dat c rculaţiet şi în — B ă i de aur. Aceste bai noui le-a 5. ) Liferarea obiectelor la exposiţia aie
- serviciul maritim român se ştudiazăcestiunea descoperit un dentist american... în gurile a se face din 15-20 Juliu a. c.
constuirei unui nou vapor cu un tonagiu mult compatrioţilor săi. După cum se ştie ameri 6. ) Obiectele expuse rămân neclintite
mai mare, un vapor mixt, care va purta nu- canii numai în cazul cel mai extrem îşi scot
> mele >lmpgratuL Traian* şi va consta un până la finea exposiţiunei.
mtl on de lei. Acest vapor va fi mixt, adecă va dinţii. Mai bine îi conzervează prin aceea, că 7. ) Premiare nu’se face.
• fi amenejat şi pentru mărfuri şi pentru că îi cuprind cu o hgîtură de aur, care-i scu 8. ) Din valoarea obiectelor vândute se
itiători. Cabinele pentru călători, vor fi sus for teşte de stricăciune. Plombarea dinţilor e rară reţine 6% la expos'ţie.
mând un etagiu, ear dedesupt vor fi maga printre americani Urmarea e, că cel puţin 9. ) Aranjamentul obiectelor priveşte pre
ziile pentru mărfuri. încărcarea şi descărcarea 51 °/0 dintre ei au în gurile lor câteva grame comisia exmisâ d>n comitetul suscitat.
mărfurilor se va putea face astfel fără a-se
incomoda câtuşide puţin călârorii. «împăratul de aur. După socoteala dantistului de 12 ani C om itetul.
Traian* va fi cel măi frnmos vapor comer încoace, de când se folosesc americanii de *
cial de pe Marea Neagră şi va deservi linia acest sistem .se introduc anual în gurile lor in d u stria d in patrie. Firma de
• Constanţa-Egipt. cam 7,500.000 coroane în aur curat, ceea ce
* ! fabrică Carol Wein Comp. în nr. de azi al
în suma rotundă face cam 90 milioane. foiei a publicat sub titula «Atenţiune* ara-
Turburările în Varşovia. La 1 Maiu pe *
piaţa Witkowsiky s’a produs după amiazi o tânduse special scopul şi în prima linie se
« ciognire între armata şi 5000 lucrători. Mili- P rim irea de elevi în şcoala c. r. recomandă spre on. atenţiune găzdoaielor
' tarii au tras focuri; au foşt 31 morţi şi 15 de cădeţi. Pe anul prim a şcoalei c. r. de noastre. Să cumpărăm numai unde se afli
răniţi. Poliţia a mai ridicat în urmă 60 morţi cădeţi (infanterie) din Sibiiu, să primesc cu în mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim
şi răniţi, te strada Ierusalimului trupele au
' fost atacate de mulţime; au fost alţi 25 morţi ceperea anului şcolar 1905/6 (mij ocul lui ca multe mii de mâni sîrguitoare să şi gă
şi răniţi. Septemvrie) aproximativ 30 — 40 fisiceşte sească de lucru, deci prin aceasta contribuim
' * apţi, cari cu 1 Septemvrie anul curent au în- şi la consolidarea economică a naţtunei.
Apărarea în contra ţîntarîlor. Magis- plinit etata de 14 ani, dar’ n’au trecut peste *
r tratul orăşenesc al orrşului Dresd*, într’una etatea de 17 ani simţesc în dânşii aplicare Cele m al m ici arm ate d in lum e:
• din ultimele şedinţe, a decis să ia măsurile pentru chiemarea militară, şi au absolvat cu După o foaie engleză: statul Manaco are: 75
cele mai întinse, pentru stîrpirea ţînţarilor.
T Măsurile de apărare împotriva acestor oas- succes, cel puţin îndestulitor patru clase civile gardişti 75 carabinări, 20 pompieri şi o capelă
v peţi supârăcjoşi sunt de luat încă de cu sau patru clase dela o şcoală medie. Condi- muzicală de 39 soldaţi. In cas de resbel nu
' vreme şi anume: primăvara, înainte de în ţ unele de primire care totodată cuprind şi mărul voluntarilor provisori se poate urca la
ceperea căldurilor, până ce nu-şi părăsesc amănunte despre essamenul de primire, şi 250. In Republica San-Marino a introdus
v încă culcuşul de iarnă. E înfiorător modul despre adjuştarea rugării să pot căpăta pe datori nţa obligătoare la armată, aşa ca se
• cum se înmulţesc aceste insecte: s’a calculat
că în decursul unei veri, un ţînţar dă naş lângă trimiterea anticipative a lor 45 fii-, la pot recruta 9 companii cu 950 feciori şi 38
tere nici mai mult nici mai puţin ca la şcoala de cădeţi. de oficieri sub comanda unui mareşal. Ace
? 75.000 milioane de indivizi noi. Astfel ma Recursele pentru primire sunt a să în asta e puterea armată în timp de răzbel; în
gistratul orăşenesc din Dresda a dispus sub ainta la comanda şcoalei, abia după primirea timp de pace se susţine numai o companie
s grea pedeapsă ca pivniţele, podurile şi graj testimonului dela finea anului scolastic cu
de 60 oameni. Curioasă este armata în re
durile să fie afumate de Sus până jos şi rent, dar’ cel mult până în 12 Iulie st. n. publica Liberia, căci prelângă 800 de oficeri
totdăodată a pus la dispoziţia publicului |
'■ nişte aparate de desinfectare, cu ajutorul că Dacă recurentul are să mai facă vre-tin esa- sunt numai 700 soldaţi de rând. Raport de
rora să cercetează fiecare colţişor şi să ard men de repeţire, atunci trebuje să trimită un tot pocit!
■ ’orirce urme 'de ţînţari. atestat interimal. > *
