Page 2 - Bunul_Econom_1905_18
P. 2

Pag-  2                                            B U N U L   EC O N O M                                             Nr.  18

              Exposiţiile  agricole,  comerciale  şi   dela  sate,  a  fost apreciată  şi binecunos­  ruginei  sunt  în  formă  de  perină,  de
         industriale  pentru  ţara  şi  naţia  noastră,  cută  la  Exposiţia  Agrară din Sibiiu  etc. '   unde  trec  pe  per  ca  ecidiumspore.
         ar  fi  oare  cum  un  remediu  contra  ce­  Economii  nostrii  de  vite  din  mai  toate    Mai  înaite  rugina’  părului  aU  con­
                                                                                                 siderat-©  ca boală  seperată  şi  omenuau:
         lor semnalate  mai sus, menite  a îndruma   părţile,  ţărei  au  venit  în  mare  număr
                                                                                                 Roestelia  cancellata.
         pe  ţăran  pe  căi  sănătoase  şi  fericite.  să  vadă  exposiţia  şi  mulţi  au  rămas cu
                                                                                                      10.  Rugina  trandafirului  (Phrag-
              Foloasele  lor  vădite  au  început  să   ochii  blejdiţi  ca  la  nişte  dihănii  la  ve­
                                                                                                 midium  subcortitium).-  Apare  pe  tran­
         fie  înţelese  de  toate  straturile  sociale   derea  vitelor  aduse  la  exposiţie.  Cre­  dafir.  Să  desvoaltă  prima-dată  sporele
         româneşti.  O  dovadă  mai mult  pe lângă   deau  că  ’s aduse  din streinâtate,  că cine   de  vară  şi  după  aceea  cele  de  earnă.
         alte  multe menţionate  deja, e chipul cum   ştie  ce  mănâncă  şi  că  in  ţara  noastră    11.  Rugina  bradului (Peridermium
         s’a  răspuns  de  lumea  lucrătoare  cu  bra­  nu  pot  trăi.  Şi  cercetând  au  rămas  ui­  pini).  Apare  pe  brad,  Sporele  de  vară
         ţele  din  întreaga  noastră  ţară,  la  ape­  miţi  cât  de  înapoiaţi  sunt  şi  convinşi   şi  de  earnă  sunt  în  o  celulă  şi-’s  înfă­
                                                                                                 şurate  cu  o  coaje  în  formă  de  potir.
         lul  iniţiatorilor  şi  organizatorilor  Expo-   că  în  loc  de  a  ţine  cinci— şase  gloabe
                                                                                                      12.  Rugina  napului  (Uramyces
         siţiiei  Argrare  din  Sibiiu,  Selişte,  Braşov,   de  cai  ori  de  vaci  care  se  stea  earna
                                                                                                 betae).  încolţeşte  foarte  repede;  pe
         Mediaş  etc.  apoi  din  România  mai  în   în  nămol  până  la  burtă  şi  să  bage  fâ­
                                                                                                 frunze  apar  atât  sporete  de  vară,  cât
         toate  Oraşele,  de  astă  toamnă,  din  pri­  nul  sub  picioare  în  sloată,  mai  bine  să   şi  cele  de  earnă;  sporele  de  earnă  în­
         măvara  şi  anunţate  pe  vara  şi  toamna   ţină  o  vacă  ori două  pe care  hrănind-o   colţesc  primăvara  viitoare  Dar  pe  nap
         aceasta.                                    cu  aceaşi  cantitate  de  nutreţ  şi  îngri­  mai  apar  şi  spore  secundare,  şi  anume
              Adunată  la  un  loc  şi  aranjată  în   jind-o  aşa  cum  trebue,  să-i  dea  lapte   încolţind  sporele  nu  se  formează  din
                                                                                                ele,  ea  de regulă  micelii,  ce se formează
         mod  artistic' toată  crema  producţiunei   cât  toate  âle  de le are, şi de -altăesepţă.
                                                                                                imediat  spore.  Sporele  acestea  se  nu­
         solului  ţării  noastre  şi  fasonarea  pro­     Aceiaşi  comparaţie s’a  făcut cu pri­
                                                                                                 mesc  spore  secundare  sau  sporedii, ear
         duselor  lui  de  mâna  omului,  s’a  putut   vire  la  toate  animalele  văzute.  Expozi­  celulele  pe  cari  sporele  se  nasc  se  nu­
         vedea  de  toată  lumea  dornică  se  cu­   ţiile  regionale  şi  generale  câtă  au  fost   mesc  promicelii.  Locul  de  infecţiune  â
         noască  puterea  de  producţie  a  Ungariei   până  acum  în  ţara  noastră,  pentru  cu­  napului  e sămânţa napului,  de care trebe
         şi  special  a Ardealului,  cât şi ce se poate   noaşterea  tuturor  ramurilor  activităţii   să  îngrijim.   f
         face  în  ţara  noastră  cât de  mult s’a  pă­  omului,  privită  din  toate  feţele,  contri­  13  Rugina mazârei (Uromyces pişi).
         şit  pe  scara  progresului,  cum  se  poate   buie  prin  viile  şi  vorbitoarele  lor  învă­  In  decursul  verei  aflăm  petele  ru­
                                                                                                ginei  pe  partea  de  jos  a  frunzelor  de
         trăi  mai  bine  din cultivarea  pământului   ţături  la  civilisarea  omului  ce  nare  pu­
                                                                                                mazăre.  Sporele  de  vară  sunt  de  co­
         şi  creşterea  vitelor  în  ţara  noastră  nu­  tinţă  să  înveţe  şi  să  umble  să  le  vadă
                                                                                                loare  cara  mizie,  cele  de  earnă  însă
         mită  «eminamente  agricolă«,  cu  toate    toate  şi în special Exposiţiile  produselor   sunt  de  coloare  neagră  şi  sunt  foarte
         că  numai  atunci  va  merita  această  de­  agricole  şi  de  vite,  cu  un  mare  rol  în   şi  sunt  foarte  vânjoase.  Mazărea  pri­
         numire  dată  prea  de  timpuriu,  când în­  cultivarea  ţărănimei  noastre  care  are   meşte  rugina  dela  planta  numită  lap­
         treaga  noastră  muncă  agricolă  se  va    încă  multe  de  învăţat.  »Uniţi-ve  în  cu­  tele  cânelui  (Eufbrbia  ciparissias),  pe
                                                                                                care cresc ecidiummsporele  ruginei.  Din
         face  în  mod  civilizat,  şi  va  putea  pro­  gete,  uniţi-vă  în  simţiri,  muncind  după
                                                                                                care  cauză  trebuie  se  nimicim  laptele
         duce  pământul  muncit  atât  cât produce   recerinţele  moderne,  viitorul  nostru  va
                                                                                                cânelui,  probabil  aşa se  va  ivi  şi  la  Soia.
         aceiaşi  bucată de pământ  din Reuniunile  fi  asigurat,  căci  cum  a  zis  fericitul  Bo-
                                                                                                      Mai  sunt  încă:
         statului,  ori ale marilor  proprietari.  Con­  lintinean:  «Viitor  de  aur  ne  aşteaptă».
                                                                                                      14.  Rugina  fasolei.  (Uromyces  fa­
         vinşi  de  nevoia  imperioasă  a schimbării                                            soli)  Apare  pe  fasolă,  dar  încă  nu  e
         câţ  mai neîntârziate  a felului  de a  munci                                          studiată.
         ogoarele,  săteni  noştri  ne  putând  avea            D E S P R E                           15.  Rugina  de  linte  (Uromyces
         la îndemână uneltele trebuincioase din pri­                                            orobi).
         cina  sărăciei  fiecăruia,  s’a unit  în  multe   RUGINA  BUCATELOR                          16.  Rugina  trifoiului  (Uromyces
         părţi  şi  a  contribuit prin ajutoarele  date                 DE                      trifolii).
                                                                 VICTOR  ACHIM                        17.  Rugina  măzărichei  (Uromyces
         de  propriile  lor  forţe  unite  de banii din
                                                     absolvent  de  şcoala  agronomică  sup.  în  Budapesta.  viciae).
         băncile  naţionale  să-şi  procure  unelte                —3                                 18.   Rugina  bobului  (Uromyces
         cu  care  să’şi  muncească  mai  bine  pă­                                             fabae).
         mântul  că  şi  producţia  lui  să  măreşte.  (Urmare)    ...                     5.         19)  Rugina  lucernei (Uromyces me-
                                                                                                dicagini)
              Anul  acesta mai mult  ca ori şi când       8.  Rugina  inului (Melampsora lini).
                                                                                                      20)  Gymnosporangium  confusum,
         s’a  văzut  forţa  economică  a  eminamen-  Apare  în  sămănăturile  de  in  dese,  dar   apare  pe  măr  şi  măceş.
         tei  ţări  agricole.  Un  singur  an  ’şi  a   nu  numai  pe  inul  cultivat,  ci  chiar  şi
                                                     pe  cel  sălbatec  (Linum  flavum).  Atât       21)  Gymnosporangium  clavaria  for-
         omorît  cu  foametea  vite  şi  oameni,  în                                            mis,  apare  pe  gutui.
                                                    sporele  de  vară  şi  de  earnă,  cât  şi  eci-
         ţara,  noăstră în  care  după  toate  socote­
                                                    diumsporele  să  desvoaltă  pe  inul  culti­     22)  Perdermium  elatinum.  se  află
         lile  mai  e  loc  de  muncă  încă  pentru   vat şi  pe inul sălbatec,  De  rugina aceasta   pe  pomi,  şi  dă  naştere  căţăilor.
         2— 3  milioane!  Mai  e  netăgăduit  dar    nu  ne  prea  putem  apăra.                     23)  Rugina  Bradului  alb  (Chryso-
         cu  mijloace  actuale  de  cultivare  a  pă­     9.  Rugina  părului (Gymnosporan-     mixa  abietes.)
                                                                                                     24.  Rugina  muştarului  sau  rapiţet
         mântului  n’ajunge  nici  acelora  ce  sunt   gium  fucsum).  Pe  Mer,  păr  gutui,  mă­
                                                                                                (Polyclesmus  exitiosus).
         azi  şi  greaua  probă  a  anului  trecut  ne   ceş  apare  în  forma  de  corn,  care  nu-i
                                                    altceva,  decât  tocul  ruginei.  Cu  deose­     25.  Rugina trifoiului  Svention (Uro­
         a  dovedit  acest  lucru.
                                                    bire  apare  acolo  nnde  e  plantat  soeul   myces  oceulta)
              Pe  lângă  pildele  ce  dau exposiţiile
                                                    (Juniperus  Sabina);  s’au  şi  făcut  cerce­    27.  Rugina  tresthiei (Puccinia arun-
         pe  terenul  agriculturei,  creşterea  vitelor
                                                    tări,  că  oare  nu  stau  în  legătură  unele  dinnacea).
        deaceiaş  însemnătate  pentru  muncitorii   cu  altele,  şi  au  aflat,  că  pe soc  sporele                            (Va  urma)
   1   2   3   4   5   6   7