Page 3 - Bunul_Econom_1905_18
P. 3

Nr.  18                                             BUNUL  ECONOM                                                      Pag-  3

           Relaxări  de  dare  pentru  ru­             Metoda  de  întrebuinţare  este:  Pă­  dl  president  D.  Comşa,  declară  că  dsa
      gina  grânelor.  Din  causă  că în  legile  mântul  în  care  are  a  se  sâmăna  cucu­  se  retrage  irevocabil  de  la  conducerea
      despre  contribuţie  nu  este  provăzută    ruzul  să  fie  deja  arat  bine  de  toamna   Reuniunii  şi  roagă  adunarea  să  ’şi  ale­
      espres  relaxarea  de  dare  pentru  pagu­  la  o  afunzime  de  10— 12  ţoii  şi  bine   agă  astfel  de  conducători,  cari  să  con-
      bele  causate  agricultorilor  prin  rugina   gunoit.  La  gunoit  se  recomândă,  ca  un   tribue  şi  la  mai  mare  înflorire  a  Reuni­
      grânelor,  direcţiile  financiare  respingeau   lucrător  să  meargă  cu  coşul  de  gunoiu   unii.                 '
      consecuent    de  relaxare  pe  motivul     pe  brazdă  aruncând  binişor.                   Părăsind  dl  Comşa  adunarea,  ace­
      acesta.  Faţă  cu  aceasta   , reuniuea  e-      Astfel  să  lasă  pământul  brăzdat  asta  roagă  pe  vice-presidentul  Reuni­
      conomică  din  comitatul  Alba“  nu  de     până  primăvara,  când  dela  15  Aprilie   unii  dl  Pantalion  Lucuţa  să  conducă  a-
      mult a  fost  rugat  pe  ministrul  de  finanţe  până  la  jumătatea  lunei  lui  Maiu.  Acum   dunarea,  chiămată  a  alege  noul  comi­
      să  schimae  acest  us,  ear’  în  sfera ei  de   pământul  se  ară  din  nou,  se curăţă bu-  tet.
      activitate  a  îndemnat  pe  cei  respinşi  cu  rueana  (de  cumva  a  crescut)  cu  grapa,   Ocupând  dl  Lucuţa  locul  presidial
      asemenea  cereri  de  relaxare,  ca  să  se  dă  apoi  cu  tăvălugul  să  devină plan.  se  alege  cu  unanimitatea  voturilor  pre­
      recureze  causa la judecătoria  administra­      In  urma  aceasta  să  măsură  pă­    sident,  fostul  vice-president  Pant.  Lu­
      tivă.  Astfel  ajungând  la  judecătoria ad­  mântul  cu  o  sfoară  şi  să  marchează  cuţa;  vice-president Ioan  Chirea  (Sălişte);
      ministrativă  câteva  recurse  de  acestaa,   toată  suprafaţă,  se  fac  găurile  la  dis­  membri  în  comitet:  Dr.  P.  Şpan  şi  Va-'
      a  enunţat  acum  de  curând  în  o  senţinţă   tanţă . de  50 — 60  cm.  şi  să  pune  în   silie  Stan,  profesori  seminariali;  Romul
      de  însemnătate  principială,  că  pagubele   gropi  câte  3 — 4  boambe  Ia  afunzime  Simu,  înv.  pens;  I.  Lăpădat, secretar  al
      causate  în  grâne  sunt.  a  se  considera   de  5 — 6  cm.  Să  se  observe  bine  dis­  II-lea  al  „Asociaţiunii11;  Petru  Drăghits,
      întocmai  ca  şi  cele  causate  de  grindină,   tanţa  şi  liniile.                   prim-pretor;  Dr.  Ioan  Popescu,  proprie-
      secetă,  etc.  .şi  formează  deci  motiv  de    La  săpat  din  cele  3— 4  iţe  răsă­  tariu  în Sibiel  şi Isidor  Blaga,  paroch  în
      relaxare.                                                                              Lancrâm.
                                                 rite  să  se  lase  numai  2,'  mult  3  cele
                                                  mai  puternice.  Cele  scoase  să  se  delâ-    Eshaurîată  ordinea  de  zi,  comitetul
      O   consemnare  de  pomi  nobili.           ture  şi  locul  de  unde  s’a  scos  să  se  astfeliu  ales  s’a  întrunit  în  şedinţă  şi  a
                                                 oblească.  Săpatul  să  se  facă  cu  sapa  numit  secretar  pe  fostul  secrtar  Victor
                                                 trasă  de  cai  în  toate  direcţiunile  fără  Tordăşianu,  cassar  pe  fostul  cassar  P.
                       (Urmare).
                                                 a  se  lâsa  iarbă  şi  pământul  să  rămână  Ciora,  controlor  pb  fostul  controlr  Emil
                    II.  P e r i .                poros,  ca  să  poată  circula  aerul.     Verzariu,  custode  a  fost  uumit  Teodor

           Favorita  lui  Clap.  Pomul  cere  un       Să  vede  că  sistemul  acesta  al  lui   Andreiu,  grădinar,  ear’  archivar  bibliote­
      pământ  bun  şi  loc  scutit;  creşte  repe­  Hermann  pretinde  o  deosebită  îngrijire   car  Oprea  Steflea,  vice-notar  comiţatens.
      de  şi  rodeşte  bine.  Produce  pere  mari  a  pământului,  însă  mulţămit  va  fi  plu­   Comitetul  central  a  stabilit  pentru
      de  coloare  galbenă-portocalie,  pe  o  garul,  când  va  vedea  toamna,  că  chiar   restul  lunilor  din  anul  1905  următoriul
      parte  cu  roşu  şi  pline  de  un  must  în  un  an  secetos,  totuşi  produce  pe un   program  de  lucru:
      foarte  plăcut.  Numai  pentru  desert.  Să  jugăr  22— 25  măji  metrice  şi  încă  cali­  întruniri  agricole  se  vor  ţinea  în
      coace  prin  August—-Septemvrie.           tate  bună.
                                                                                             comunele  Avrig,  Dobârca,  Noul săsesc,
           Unloasa  de  Amanlis.  Cere  un pă­         Astfel  munca  să  răaplăteşte,       Şugag,  Şuramică,  Săsăuşi  şi  Turnişor.
      mânt  ceva  svântat.  Creşte  repede  şi                    După  „T.  BIatt“  de  D.  Iarca.  Esposiţia  de  vite  anuală  se  va  ţi­
      nu  e  simţitor.  Perele ajung mărime  mij­                                            nea  în  comuna  Veştem,  ear’-  cu  scop
      locie,  de  coloare  vCrde-gălbinie,  pe  o                                            de  a  înlesni  procurarea  de  vite de  pră-
      parte  ruginie.  Pentru  desert  şi  econo­                                            şilă,  Reuniunea  acoardă  micilor  pro­
      mie.  Se  coace  prin  Septemvrie— Oc-  „Reuniunea română agricolă din Sibim“.         prietari  împrumuturi  ieftine,  replătibile
      tomvrie.                                                                               în  rate.  Pentru  membrii  cu  locuinţa  în
           Untoasa  lui  Diel.  Creşte  înalt  şi        (Adunare  genrală  estraordinară.)  Gurarîului  se  va  sorta  o  viţea  rassa
      repede,  e  foarte  resiştent  şi  nu  alege    Sâmbătă, 6 Maiu a. c. Reuniunea ro­    „Pinzgau",  dăruită  de  Reuniune.
      pământul,  nici  locul,  nici  clima.  Fructe                                               In  opidul  Mercurea  se  va  arangia
                                                 mână  agricolă  sibiană şi-a ţinut adunare
      mari,  de  coloare  galbenă-roşcate  şi  de                                            a  IV-a  esposiţie  de  poame;  în  Sălişte
                                                 generală  estraordinară.  La  adunare  au
     un  gust  escelent.  Pentru  desert,  piaţă                                             se  ţine  în  zilele  din  16— 20  Maiu  n.  c.
                                                 participat  un  număr  mare  de  membri,
     şi  economie  de  primul  rang.  Să  poate   dovadă  aceasta  despre  interesul  Ce  se   un  curs  de  pomărit  pentru  învăţătorii
     conserva  până  prin  Decemvrie.
                                                 poartă  acestui  aşezământ,  care  a  lucrat   aplicaţi  la  conducrea  şcoalelor  de  pomi
           Untoasa  de coloarea  lemnului.  (Un­  şi  lucrează  la  înbunătâţirea  stării  eco­  comunale.  Participanţii la  curs  vor  primi
     toasa  de  pădure).  Cere  pământ  bun,     nomului  nostru.                            diurne  Câte  un  altoi  (mâr  pătul)  s’au
     loc  scutit  şi  climă  domoală.  Fructe                                                dăruit  membrilor  cu  locuinţa  în  Galiş
     mari,  de  coloare  galbenă-ruginie,  pe         Adunarea  a  fost  deschisă  de  pre-   şi  Aciliu;  s’au  distrebuit  întră  membri
     partea, de  câtră  soare  roşu  deschis  şi   sidentul  Reuniunii,  dl  Dem.  Comşa.  Re­  pomi  pădureţi  şi  s’au  pus  în  vânzare
                                                 ferentul  dl  P.  Drăgiţs,  prim-pretor,  tot­
     foarte  mustoase.  Se  poate  ţinea  până                                               altoi  cu  preţ  redus.  Cuptorl  de  uscaţ
                                                 odată  membru  în  com. centr., ceteşte  ra­
     prin  Noemvrie.                                                                         poame  sistem  „Cazenille“  din  Sălişte, se
                                        M ăr.    portul comitetului în afacerea editării „Al-   va  pune  în  funcţiune  atât  la  uscatul  de
                                                 bumurilor“,  din  care  reiasă,  că  din  ace­  poame  cât  şi  la  uscatul  de  legume,
                                                 astă  întreprindere,  Reuniunea  pe  lângă
     CULTIVAREA  CUCURUZULUI                     marele  câştig  moral,  a  avut  şi  câştig      Esperimente  cu  cultura  Soiei  se
     (porumbului)  după  procedura  lui          material.  Raportul,  la  propunerea  mem­  fac  în  comuna  Selişte  sub  conducerea
                    Hermann.                     brului  Ioan  Bahciu,  s’a  luat  de  adunare   membrului  din  comitet  Dr.  I.  Stoica  şi
                                                 la  cunoştinţă  şi  în acelaşi  timp s’a  votat   în  Tilişca  sub  conducerea  viceprsiden-
           Acest  metod  îşi  ia  dimensiuni  tot   comitetului  şi  în  deosebi  dlui  president   tului  I.  Chirea.
     mai  mari  şi  serioase  şi  prin  ţinuturile   Demetriu  Comşa  mulţămită  şi  recunoş­     Cei  împărtăşiţi  în  trecut  cu  pădu­
     noaste  şi  este  firmă  speranţă,  că  în   tinţă  pentru  zelul  desvoltât  la  confecţi­  reţi.  seminţe  etc.  vor  fi  rugaţi  a  face
     curând  se  va  introduce  în  toată  ţara,   onarea  Albumurilor.                      raport  şi  despre  resultatele  obţinute!
     căci  promite  garanţia,  că  şi  în  anii  se-   In  conformitate  cu programul  adu­       Direcţiunile  însoţirilor  de  credit
     cetoşi  va  da  resultatele  aşteptate.     nării  trecându-se  la  alegerea  comitetului,  sistem  „Raiffaisen'*  şi  ale  Tovărăşiilor
   1   2   3   4   5   6   7   8