Page 4 - Bunul_Econom_1905_18
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L E CONOM                                                 Nr.  18

      agricole  sunt  rugate  a  raporta  despre   pune  următorul  program  de  activitate   necesare  va  putea  pleca  mai  deparţe
      afacerile  lor  din  răsputeri  la  alcătuirea   pentru  societăţiie  economice  comunale:  spre  a  se  împreuna  cu  flota  lui  Ros-
      de  asemenea  aşezăminte.                        1.  Presidiul  societăţii  economice   destvensky.
           Se  vor  împărţi  galiţe  de  soiu,  apoi   comunale  este  dator  a  comunica oficiu­  In  Tokio  sunt  de  credinţă  că  cele
      coşniţe  şi  alte  unelte  pentru  cultivătorii   lui  central  al  Reuniunei  de  agricultură   3  flote  ruseşti  să  vor  împreuna  la  gol­
      de  albine.                                din  Timişoara  obiectele,  despre  cari    ful  de  lângă  Tonking.
           Se  va  lucra  la  desăvârşirea  şcoalei  ,  membri  societăţii  doresc  a  li-se  ţinea   Flota  admiralului  Togo  după  cum
      practie  de  economie  din  Sălişte.       în  decursul  ernei  prelegeri  publice  din   se  susţine  ar  fi  încă  tot  pe  marea  gal­
           Adunarea  generală  ordinară'se  va  partea  referentului  Reuniunei  . ca  spe­  benă  lângă  portul  Corea  pe  când  în-
      ţinea  în  comuna  Sălişte.                cialist  al  ştiinţelor  economice.         crucişătoarele  şi  torpiloarele  sunt  la
                                                      2.  Pentru  introducerea  şi  propa­   posturile  lor  de  pază.
                                                 garea  industriei  de  casă  la  ţărani  să
            SFATURI  PRACTICE
                                                 vpr  aranja  din  parte  Reuniunei  centrale
                                                 în  decursul  ernei  cursuri  practice,  în           NOUTĂŢI
              Tundeţi  părul  la  Cai.           cari  un  maestru  expert,  angajat  de  Reu­
                                                 niunea  Centrală  pe  spesele  ei,  va  învăţa
           Cele  mai  multe  experenţe  de  cu-
      rînd  venite  adeverează  observaţiunile   pe  oameni  a  împleti  corfe  de  tot  felul,   A bonam ente  la  ,,B u n u l  Econom u  se
                                                 pentru  ca  cei  săraci  să-şi  asigure  un   pot fa ce  în  fleca re  tim p,  cu p reţu l d in  trim e­
     zilnice,  că  vita  tunsă este  mai  puternică,                                         tea fo ii.
      mai  sprintenă,  nu  se  osteneşte  aşa  de   câştig  stabil  în  bani  prin  vânzarea  cu   D om nii  ca ri  a u   p rim it  fo a ia   p ă n ă
      uşor  şi  nu  înnăduşeşte  atâta  ca  vita   cu  preţ  bun  a  corfelor,  asigurată  fiind   acum   şi  n ’a u  trim is  în că   p reţu l  de  abona­
                                                 această  vânzare  din  partea  oficiului    m ent,  sunt  ru ga ţi  se  binevoiascâ  a~l  achita
     căreia  îi  se  lasă  toată lungimea  părului
     său.  Astfel,  caii  netunşi  se  cuprind  les­  central  al  Reuniunei  din  Timişoara.  Tot   u rgen t.   *
     ne  de  nâduşeală  şi  se  pot  încălzi  foarte   acest  oficiu  a  luat  deja  disposiţiile  ne­  f   N ico la u   B â rsa n ,  paroch  gr.-or.
      uşor.  Caii  tunşi,  din  potrivă,  năduşesc   cesare  pCntru  furnicar ea  favorabilă  a
                                                 ţesăturilor femeesti  dela  sate,  care  fur-   român  emeritat  şi  înv.  în  penziune,  după
      mai  puţin,  sau  dacă  năduşala  este  ace­                                           scurte  suferinţe  fiind  împărtăşit  cu  sf.  taine
     eaşi  ca  şi  pentru  caii  cu  păr  lung,  ei   nisare  să  face  prin  mijlocirea  unei  so­
                                                 cietăţi  centrale  din  partea  Reuniunei.  ale  mnribunzilor  ş’a  dat  nobilul  său  suflet în
     se  usucă  mai  repede,  şi  o  mică  frecă­                                            mânile  Creatorului  Marţi  în  26  Aprilie  (9
     tură  cu  şomoiogul  de  paie  e  de  ajuns      3.  Societatea  economică  comunală    Maiu  st.  n.)  a.  c.  dimineaţa  Ia  21/2  oare  In
     se  piară  năduşala.                        este  datoare  a  înştiinţa  oficiul  central   etate  de  74  ani,  servind  la  sf.  altar  ca  preot
           In  armată  ca  şi  pe  la  multe  per­  al Reuniunei din  Timişoara  despre  aceea,   45  ani.  Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpului
     soane  cu  dare  de  mână  din  ţara  no­   că  membrii  societăţii  dintre  plantele,   nostru defunct s’au  aşezat spre odichnâ  eternă,
     astră,  tunsul  este  în  totdeauna practicat,   a  căror  venzare  eu  preţ  bun  o  asigură   Joi  în  28  Aprilie  (11  Maiu  st.  n.)  a.  c.  la  2
     şi  nu  numai  că  el  are  însuşirea  să  în-   Reuniunea  centrală  (precum  este  tutu­  oare  p.  m.  în  cimiterul  gr.-or.  din  loc.  Orăş-
     treţie  puternicia  vitei,  dar  chiar  el  înles­  nul,  cartofii  pentru fabrica  de  spirt,  apoi   tie,  în  26  Aprilie  (9  Maiu  st.  n.)  1905.  Fie-i
     neşte  îngrijirile  curăţeniei •  deci,  din  a-   cânepa,,inul  şi  alte  plante  industriale),   ţărîna  uşoară  şi  memoria  binecuvântată 1
     ceste  îngrijiri  depinde  buna  stare  'a   cu  care  dintre  acestea  plante  voesc  să                   *
     sănătăţii  vitei.                           facă  încercare.
                                                                                                  D l  D r.  V icto r  D eleu   din  Sălagiu  a
                                                                                                  •  ■  .
                                                                                (Va  urma).
                                                                                             dat  a  doua  zi  de  paşti  cenzura  de  advocat
                       D 6 1 a                                 —-3K»***----                  la  Budapesta,
      „Reuniunea de agricultură din c. Timiş"                                                                    *   *
                                                              Resboiul                            H y m en .  Elena  Hosszu  de  Mesteacăn
                                                                                             şi  Dr.  Ioan   Vajda  Voevod  de  Gârboiu,
                                                        r u s o - j a p o n e z .
     Programul  de activitate  al  societăţii  economice                                     logodiţi.
                                                                                                  —' Elena  Grindean  şi  George  I.  Trifan,
             comnnale ca despărţeminte ale
     „Reuniunei de  agricultură din comitatul Timiş11.  Lupta  navală  mult  aşteptată,  nu   (Sibiiu),  fidanţaţi  *
                                                 s’a  dat  încă  şi  nici  nu  se  prevede  mă­
                                                                                                  P u s tiire a   u n u i m u zeu  vestit. Du­
           »Reuniunea  de  agricultură  din  co­  car  când  se  va  da.  Escadra  lui  Neba-   minecă  dimineaţa  s’a  escat  un  foc  mare  în
     mitatul  Timiş«,  care  numără  în  ziua  de   gotov  a  trecut  ia  5  Maiu  pe  la  Singa-   museul  din  Moscva,  mistuind  secţia  ştiinţelor
     azi  aproape  4000  de  membri,  a  înfiin­  pore,  e  deci  aproape  de  flota  lui  Ros-   naturale  şi  făcând  pagube  enorme  şi  în  bi­
     ţat  până  acum  în  41  de  comune  ale
                                                 destvensky  cu  care  se  va  uni.  Probabil   bliotecă  şi  ’no  altă  secţie  a museului.  Colec­
     comitatului  societăţi  economice  comu­                                                ţiile  pustiite,  a  căror  valoare  e de mai  multe
     nale  ca  despărţeminte  ale  ei,  pentru-că   că  această  apropiată  unire  a  încurajat   milioane,  erau  asigurate  numai  pe  150.000
                                                 escadra  din  Wladivostok  a  eşî  în  lar­
     întrând  pe  această  cale  în  legături  mai                                           de  ruble.
      strînse  cu  economii  din  acest  comitat,   gul  mării  şi  a  ataca  prin  4  torpiloare                *
     să  le  poată  sta  mai  uşor  întru  ajutor   un  vas  japones  mai  mic,  pe  care  Tau    f  L eo n tin   P u ş ea riu , parodi  şi pro­
     cu  sfaturi  şi  cu  îndrumări,  precum  şi   incendiat,  ear’  pe  căpitanul  l’au  prins.   topop  onorific  în  Sohodolul  Branului,  a  re-
     la  procurarea  mai  favorabilă  a  lucruri­                                            pausat  în  26  Aprilie  v.  în  comuna  Sohodol.
                                                 In  Mandjuria  nimic  nou.
      lor  trebuincioase  pentru  lucrarea  pă­                                              înmormântarea  s’a  făcut  Joi,  28  Aprilie  v.
     mântului  şi  la  valorisarea  mai  uşoară       Tokio.  Flancul  drept  şi  stâng  ja­  în  cripta  familiară  din  Sohodol.  —-  Adresăm
     a  productelor  lui.  Aceste  societăţi  deşi   ponez,  a  înaintat  considerabil. Japonesii   întristatei  farfiilii  a  repausaţului,  fraţilor   şi
     au  un  cerc  de  sine  stătător,  ele  totuşi   plănuesc  o  invasiune  în insula  Sachalin.  rudelor  condolenţele  noastre cele  mai  sincere.
      numai  atunci  sunt  în  stare a  arătă pro­    Londra,  9  Maiu.  Flota  lui  Neba-                       *
     grese  frumoase  în  înaintarea economiei,  gotov  e  deja  numai  la  distanţă  de  100     S ta rea   sâ m ă n â tu rilo r  în  Ito m â-
     dacă  Reuniunea  centrală  de  agricultură   klm.  dela  Saigon  şi’n  apropierea  acestui   n ia .  Din  scirile  telegrafice  primite  la  minis-
     din  Timişoara  le  dă  mână  de  ajutor în   port  frances  mai  multe  năi  încărcate   teriul  de  interne  cu  privire  la starea sămănă-
      activitatea  lor.  Pentru  acest  scop  ofi­  cu  cărbuni  şi  provisii  aşteaptă  sosirea   turilor  din  toată  ţara,  se  constată  că  grâul
     ciul  central  al  Reuniunei  de  agricuiturâ   flotei  Numai  după  ce şi  aceasta  a treia   de  toamnă,  orzul  şi  rapiţa  sun  foarte  fru-
     din  Timişoara  a  aflat  de  bine  a  com­  flotă  baltică  va  fi  provisionată  cu  cele  moase.  Pomii  fructiferi  sunt  plini  de  florii  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8