Page 5 - Bunul_Econom_1905_18
P. 5

Nr.  18                                              B U N U L  E C O N O M         _____                             Pag.  5

     -promit  mult.  Tăiatul  şi  legatul  viilor  s'a  ter­ ^  şi  ceasul  învierii  Domnului  Nostru Isus Chris-   noastre.  Să  cumpărăm  numai  unde  se  află
     minat  pretutindeni.  Arăturile  şi  sfimânâturile   tos,  în  amil  al  69-lea  al  laborioasei  sale  vieţi   mărfuri  din  patrie,  prin  cea-ce  contribuim
     xle  primăvară  continuă  cu  activitate.  Insecte   şi  al  44-lea  al  fericitei  sale căsătorii,  dbpă un   ca  multe  mii  de  mâni  sîrguitoare  să  şi  gă­
      nu  s’au  prea  ivit  din causa  timpului  friguros   îndelungat  morb,  împărtăşit  fiind  cu  sfintele   sească  de  lucru,  deci  prin aceasta contribuim
      de  până  acum  câteva  zile.  Totuşi  pe  sSmă-   Taine.  Rămăşiţele  pământeşti  au  fost  înmor­  şi  la  consolidarea  economică  a  naţiunei.
      năturile  de  rapiţă  din  câteva  judeţe  sa’u  ivit   mântate  la  2  Maiu  în  cimiteriul  gr.-cat.  din   *
      număroşi  gândaci,  cari  le  aduc  mari  pagube.   Bârsana.  Fie-i  ţărâna  uşoară  şi  memoria  bine­  C auţiunea.  Cu ocasiunea ultimei opere
                          *                      cuvântată!                                  din  redouta  din  capitală  un  locotent  dela
           Necrolog.  Nicolae  Neamţu,  diacon  şi                                           husari  făcu  cunoştinţă cu  o  gentilă  demoazelă
     înv.  penz.  fost  membru  al  mai  multor  reuni­  Soldaţii se înveţe  şi  a gricu ltu ra .   din  elită.
      uni  din  afară  şi  secretar  al  tuturor  reuniuni­  Pe lângă  instalarea  de  stopării,  Ministrul  de   Nu  după  mult  timp  tinărul  oficer  peţi
      lor  din  Sălişte  după un  morb  greu  şi îndelun­  răsboiu  al  Ronriăniei,  generalul  Mânu  a  hotă-   mâna  feţişoarei.  Tatăl  ei-un  funcţionar  de
      gat,  a  răposat  în  24  Aprilie  (7  Maiu)  1905,   rît  să  înfiinţeze  în  casarme  şi  cursuri practice   mare  posiţie  in  minister  căzu  în  mare  per-
     la  orele  6  dimineaţa,  în  etate  de  45  "ani;  în   de  agricultură  pentru soldaţii activi, ca  soldaţii   plesitate,  căci  nu  avea  avere  de  a  oferi  cau­
      19-lea  an al fericitei  sa le căsătorii,  în  al  18-lea   să  înveţe  lucrarea  raţională  a  solului  şi  teh­  ţiunea  necesară.  Astfel  ofiţerul  se  depărtă
      an  al  diaconiej,  după  un  serviciu  de  16  ani   nica  modernă  a  economiei  de  câmp,  pentru   din  casa  familiei  demoazelei  tare  mâhnit;  fa­
      de  funcţiune  învâţătorească  îndepliniţi  cu   a  putea  apoi  pune  în  praxă  cunoştinţele  lor   milia  fetiţei  încă  deveni  înrijată  şi  tristă.  O-
      zel  şi  abnegaţiune;  lăsându-şi  în  adâncă  în­  pe  terenul  agriculturei.  Felicităm  această  idee   ficerul  arii  repăsit  bucuros  din  armată,  însă
      tristare  iubita  şi  soţie  Ana  născută  Sârbu  şi   salutară!                       nu  era  sigur  de  un  post  în  stadiu  civil.
                                                                      *
      4  copii  minoreni.  Fiei  ţărâna  uşoară1   ^                                              Nu  trecu  mult  şi  fu  invitat  earăşi  la
                          *                           i
                                                      F o c  m are.  In  Baja  a  bântuit  Sâm­  familia  fetei.  Toţi  ai  casei  cu  feţele  vesele  i
           N ou  protopop  m ilitar.  Ni-se  co-   bătă  un  incendiu  cumplit,  care  a  mistuit  60   comunicară  junelui  ofiţer,  că  a  ajutat  D-zeU
     -munică  din  Viena,  că  M.  Sa  a  numit  pro­  case.  Trei  persoane  au  ars  de  vii.  Gră­  şi  acum  dispun  nunumai  de  cauţiune  dar  şi
      topop militar pe preotul militar  Pavel  B o l d e a   biţi  şi  asiguraţi  olatele,  că  grija  bună  evită   de  trusoul  necesar  fetei.  Cum?  Un  frate  al
      şi  că decretul  a  fost inmanuat  părintelui  Bol­  primejdia  rea,                   fetei  luase  la  ziua  naşterei  lui  un  sorţ  de lo­
     dea  tocmai  în  prima  zi  de  Paşti.  Colonia ro­             *                       terie  de  clasa  după  călindarul  din  Banca  lu i
      mână  din  Vinea  întrunită  în  seara  zilei  ace­                                    Torok  din  Budapesta  şi  i’l  dărui  fetei.  Din
                                                      C ursul  de  stupârit  la  scala  econo­
      leia Ia  »convenirea socială* a  «clubului român*,                                     norocire  cu  acel  sorţ  făcu  im  câştig  princi­
                                                 m ică  a  statului  ţinând  în  Godollo,  precum
     a  făcut  părintelui  Boldea  frumoase  ovaţiuni                                        pal.  Amorosul  ofiţer  şi  frumoşica  domnişoară
                                                 anunţă  „Erdely  gazda'  din  Cluj  în  urma
     din  prilejiul  acestei  avansări.  Gratulăm!                                           în  curând  se  căsătoriră  devenind  o  familie
                                                 emisului  ministrului  de  agricultură  s’a  mo­
                          4                                                                  fericită  şi  aleasă  din  capitală.
                                                 dificat:  Pentru  ascultători  dela  şcoala  supe­
          M a re d efra udare. La reuniunea regni-   rioară  a  medicinei  veterinare  va  fi  un  curs   _  „Când  norocul  ’şi  schimbă  pasul,
      colară  de  albinărit,  cu  sediul  în  Budapesta,   supletoriu  din  22  Maiu—3  Juniu,  dela  1   N’aduce  anul  ceaduce  ceasul.”
      s’a  constatat  o  defraudare  de  80000 coroane,   pănă  20  Maiu  proprietari: mici,  din  5— 18         *
      respective  secretarul  Reuniunei  Ioan  Binder   Juttie  păzitori  de  pădure*,  din  20  Junie  pănă   Cine  e  chinuit  de  reumatism,  podagră,
      nu-şi  poate  da socoteală  despre  această  sumă.   în  5  Juliu  preoţii,  din  8  pănă  în  29  Julie  şi   vîjSit  de  urechi,  migrenă?  Dacă  pătimeşte
      Binder  va  fi  tras  în  judecată,  dar  restituirea   din  3—23  August  învăţători  populari  şi  în   cineva  de  morburile  acestea,  folosească  cru­
     banilor  defraudaţi  cade  nu  numai  în  sarcina   fine  din  25  August  pănă în  8  Septmbre  1905   cea  duplă  electro-magnetică,  inventată  de  dl
     lui  Binder,  ci  în  a  tuturor  funcţionarilor  re-   va  fi  curs  de  învăţătoare -şi  alte  femei.  Albert  muller  (Budapesta, V. Vadâsz u. 42/G-,
     vmiunei.                                        La  acest  curs  întreţinerea  s& capătă gra­  nr.  86967,  care  produce  resultate  uimitoare
                         *                       tuit  taxa  trenului  este  pe jumătate  şi  la  în-   în  privinţa  morburilor  amintite  mai  sus.
          Rectificare.  La  Nr.  17  pag,  4  la  mij­  cheerea  cursului  participanţi  primesc  mai   Epistolele  de  mulţumită  sunt  nenumărate
     loc  jos:  Metod  de  a  spăla  lâna  etc.  în  şirul   multe  unelte  gratis.          dovedind  toate  efectul  uimitor  produs  de
     dinaintea  celui  din  urmă  s’a  strecurat  o  ero­  Petiţiile  au  a  se  înainta  prin  oficiile   aceasta  cinice,  cum  se  poate  vedea  aceasta,
     dare  de  tipar,  în  loc  de  băncile  are  a  se  în­  pretoriale  concernente.       între  altele,  şi  din  epistola  dlui  Ludvig  Vei-
     ţelege  băcăniile  fboitele).                                   *                       ser,  organist  în  Pojon.
                         *
                                                      Zece  m ii  de  fra n c i  p en tru   o                    *
          F id a n ţâ ri.  Dl  Eugen  Muntean,  ingi­
                                                 păţm ă.  In  Antwerpen  (Olanda)  un  comer­     C o m eliu   D em eter.   Apotecar  în
     ner  la  marina  Majestăţii  Sale  în  Pola,  s’a
                                                 ciant  a  pălmuit  pe^un  «prietin*  al  său   Orăştie.  Apoteca  N.  Vlad  are  de  riinzare
     logodit  cu  d-şoara  Georgina  Popovici,  fiica   în   o  cafenea,  ear’   companionul  comer­  «peronospin*  mijloc  aplicat  ca  cel  mai  mare
     Prea  On.  dn.  protopop  Alexandru  P.  Popo-
                                                 ciantului  i-a  ajutat  cu  ploierul.  Pălmuitul  a   folos în  contra peronosporei,  la stropirea viilor.
     -vici  din  Oraviţa.  Felicitări!
                                                 dus  causa  la  judecătorie,  cerând  100.000  de   Acesta  e  probat  ca  cel  mai  bun, şi prin
                         *
                                                 franci  ca  despăgubire  pentru  durerea  şi  ofen­  folosinţă  s’a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca
          D l  D r.  Io a n   Gaiţa  din  Făget  a  dat   sa  îndurată.  Judecătoria  însă  i-a  judecat  ca   piatra  vânătă  sau  alte  asemenea  mijloace,  şi
     a  treia  zi  de  Paşti  cenzura  de  advocat  la   despăgubire  numai  zece  mii  de  franci,  e  totodată  cel  mai  lesne.  E  preparatul  meu
     «Budapesta.                                                     *               .
                         *                                                                   propriu.  Preţul  unui  pachet  40  fii.  Fie-care
                                                      A l  (îi) leal  Cassariatul  » Reuniunei  ro­  pachet  e  provăzut  cu  numele  meu,  şi  cu
          Catastrofă  cu  11  morţi.  Zece  fete,  o
                                                 mâne  de  înmormântare  din  Sîbiiu*  a  solvit   instrucţiune  de întrebuinţare.
     nevastă  şi  2  bărbaţi  din  comunele  Vettyige
                                                 ajutoriul  statutar  după  răposatul  membru  al   Stropirea cu „P e r o n o s p i n“  e mai bine
    -şi  Szekeres  (corn.  Sâtmâr)  s’au  suit  Luni  la
                                                 Reuniunei,  văduva  de căpitan  E m ilia  Noreck.  dacă  să  face  in  zi  senină;  pe  timp  noros  ori
     ameazi  înt’o  luntre,  ca  să  treacă  peste  riul
                                                      Acesta  este  al  69-lea  cas  de  moarte  ploios  nUf  nici  contra  vântului.
     Someş.  La  mijlocul  riului  luntrea  s’a  răstur­
                                                 în  sinul  Reuniunei  române  de înmormâutare.   Dar  „P e r o n o s p i nM-ul,  afară  da  vii
     nat  şi  toţi  au  căzut  în  apă.  Bărbaţii  au  reuşit
                                                                    '
    -să  scape  de  moartea  sigură,  dar fetele şi  ne­                                     să  poate  folosi cu efect  admirabil  cbntra boa-
     vasta  s’au  înecat.  7  cadavere  au  fost  aflate   In d u stria   S in   patrie.  Firma  de   Iei  de  grumpene,  cum  şi-  la  stârpirea  omide-
     şi  scoase  la  ţerm.                       fabrică  Carol  Wein  Comp.  în  nr.  de  azi  al   lor  şi  insectelor  stricâcioase  la  pomi;  contra
                         *                       foiei  a  publicat  sub  titula  «Atenţiune*  ara-   păduchilor  de  trandacri  (la  trandafiri  fără
         f   N icolau F a b ia n   înv.  în  penziune, a   tânduse  special  scopul  şi  în  prirua  linie  se   var),  şi  la  desinfectarea  coteţelor  de  galiţe.
    dncetat  din  viaţă  la  30  April  st.  n. în  noaptea  recomandă  spre  on.  atenţiune  gicdoaielor        *
   1   2   3   4   5   6   7   8