Page 1 - Bunul_Econom_1905_19
P. 1
w
Anul VI. Orâţtie a. 2 0 0 5 Nr. 19
£__ „ ,W , '__si—
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN ĂL: „Reuniunii Economice din Orâştie 41 şi „Reuniunii roMne de agricultură din comitatul Sibiiului11.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu pr e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. în fle c a r e D u m in ecă . Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
Exposiţiă de lucruri de mână materiale slabă într’o. stare mai bună avea fiecare la casai sa o grădină de
materială. legumi bogată, în loc de burueni şi
aranjată de „Benninnea femeilor române din Poporului nostru nu-i şade bine
Sibiiu“; din 8—15 Maiu a. c. mărăcini, apoi de a şti ,face o mâncare
când se plânge dă e sărac şi n’are cu bine pregătită, cu gust bun şi hrăni
ce da înainte. — Poporul nostru dacă toare, dar nu costisitoare.
«Femeea este sufletul industriei de casă, ştie cum şi ce să lucreze, cum să a-
Mânile ei dibace puţin de dorit mai lasă.* Pentru a delătura şi aceste scă
plice momentele salutare, nu e popor
Folosul practic ce-1 au exposiţiile . sărac. Şi poporul nostru este plin de deri din familiile ţăranilor nostrii, «Reu
industriale,- comerciale şi agronomice, viaţă, robust, dibace şi iscusit., şi la niunea femeilor române din Sibiiu« con
este de un preţ netăgăduit şi recunos minte. El ştie a combina şi lucra dela dusă- cu multă demnitate, spirit, zel şi
cut astăzi de cătră toate societăţile şi firea sa lucruri, pentru cari adeseori pricepere de doamna presidentâ Maria
reuniunile existente din lume. a luat cunună de laudă dela cei mai Cosma şi de secretara ei Eugenia Io-
Folosul acesta să cuprinde în aceea,1 înalţi bărbaţj specialişti, cum la expo vescu, a aranjat o mică exposiţiune de
că o exposiţiune arată până- la care ziţia din Timişoara au fost distinşi fra lucruri de mână şi alte obiecte de artă
gradldte desvohare şi perfecţiune au ţii Busuioc dela Berlişte pentru sculp dăruite de elevele şi cunoscutele aces
ajuns oamenii cu mintea şi cu lucrul tura (cioplitură în lemn) expusă acolo tora, cari au absolvat. şi au cercetat
mânilor lor. Ia anul 1891, şi alţii, şi alţii de pe la şcoala noastră civilă de acolo. Obiec
Din desăvîrşirea lucrurilor văzute alte expoşiţii diferite. tele expuse se vor sorta la 1 Iunie a.
la o astfel de exposiţiune, oamenii se In industria de casă femeea ro c. cu scopul frumos de a aduna mij
loacele pentru înfiinţarea unei şcoale
ştiu orienta, capetă îndemn şt gust de mână este neîntrecută, durere numai
române de industrie şi menagiu mo
a face, a lucra şi mai bine şi mai fru că acest ram de lucru nu s’a ştiut încă
dern şi exemplar în Sibiîu. J \
mos, dacă se poate, decât cum sunt până acum întocmi aşa ca femeile noas
lucrate obiectele şi lucrurile văzute la tre să aibă după el şi un folos mai Această şcoală va fi cercetată de
o exposiţie. bun, să li-se plătească lucrul mai cu fiicele noastre de preoţi, învăţători şi ale'
Prin nisuinţa aceasta, de a da tot preţ; după munca prestată, să aibă şi oamenilor mai de frunte din diferitele
înainte, omenimea Câştigă foarte :mult răsplată. comune ale patriei, cari la rondul lor
nu numai în vază, onoare, cultură şi Tot ca o scădere în familia ţăra vor avea chemarea deva. Tăspândi cu
cinste, ci şi în schimbarea unei stări nului e şi neîngrijirea recerută de a noştinţele câştigate dela şcoala aceasta,
— ^ f — ■ -
F O I Ţ A *£,ui J i v B a s iie s c u ,;
- : . v ) y'
Prietin drag, te duci pe veci,
p r ib e a g u l Trebuie să arete fie-cărui oaspe că Din lumea chinurilor treci
—•*<=>*-— el este preferatul. In plaiul cel de-a pururi bun,
— Trebuie să mulţumească pe toată Unde nu’s sori, nici nu apun.
Pribeagul trist păşeşte înainte
lumea. Şi dacă-ai fost nemângâiat
Pe drumul lung, purtând eu greutate
— Trebuie să arete cel mai mic semn Aci, şi groaznic frământat
Optzeci de ani pe răboj ff£L spate, De-a tainelor mari amăgire;
de plictiseală.
Asemeni unei umbre dîfi^^rininte. Acolo, ’n mută liniştire,
— Trebuie să scie să aşeze una lângă
Din deal priveşte ’htinse sate, alta persoanele cari se plap. Nimic. Tu pace vei găsi
Şi’n fine te vei odihni;
Icoane vii i-apar acutrf în minte
-— Nu trebuie să lase să lâncezască Atâta numai ne-a rămas: ,y-
Copilăria—clipele ei sfinte. E dulce veşnicul popas.
conversaţia.
Zărind cerdacul casei dărâmate,
— Nu trebuie să neglijeze nici să dis Adio. Ah! ce bine-ar .fi
Nu va găsi. pe njmeni şă-1 primească preţuiască pe nimeni. De s’ar putea adeveri
Acea minune de poveste:
Şi nici măcar vre^o rază. de iubire, — Trebuie să ştie să învite pe fie-care
Că cine-a fost încă mai este
Pe; dânsul nimeni n’are să-l cunoscă. musicanu amator ca să-şi arete talentul. In lumi ce nu ne dau de veste.
Cu ochii plânşi, privind aşa ’n neştire, Nu trebuie să se gândească nici odată Prietin drag, la întâlnire
I-a mai rămas suprema fericire: la plăcerile sale. _ Cu lacrimi te-aş fi dojenit:
De a muri la vatra părintească. JE. X . Prea însetat de fericire
—4—— ■»•«£ Ai fost. De ce ne-ai părăsit? N . V
