Page 2 - Bunul_Econom_1905_19
P. 2
Pag. 2 B U N t f L ; g C O N O M Nr. 19
fiecare în cercul seu şi în comuna, sa, preţ .redus prin ajutorul oficiului cen cure, pentru întrebuinţarea comună a
lăsând a .se dovedi practie învăţătura tral al Reuniunii de agricultură din membrilor,ei pe lângă plătire în rate?
lor, agonisită în şcoală. comitatul Timiş. . Aceasta maşină trebue procurată dela
Recunoscând însemnătatea acestora 6. înfiinţarea unei staţiuni în co centrala Reuniune! de agricultură din
mună pentru coiecţiunea ouilor. Timişoara. ■
şi scopul ce să 'urmăreşte* mai mulţi-
Presidiul societăţii economice co 1 E. Tot prin intervenţiuneâ Reu
deputaţi sinodali cu ocasiunea şedinţe- .
munale trebue să .ştabileascâ, cine din-" niunei centrale se poate procura cu
lor sinodale archidiecesane din a. c. tre membrii societăţii economice se preţ redus -joiţa- de viie, altoi şi târîţe.
în frunte" cu înalt Preasfjnţitul nosţru ocupă cu coiecţiunea şi vinderea ouă Presidiul societăţii trebue să trimită la
Archiepiscop şi Metropolit Ioan Meţianu^ lor. Ouăle în viitor s’ar putea vinde timp lista membrilor reflectanţi, oficiu
au vîsitat exposiţiunea amintită, cu care la .filiala pentru aprovisionarea Reu lui central la Timişoara.
ocasiune vrednicul prelat fu înţimpinat niunei de agricultură din Timişoara în 12. Pregătirea pentru vinderea co
astfel de mod, că Reuniunea trimite mună a grâului cu preţ mai bun la
la-intrare de presidenta reuniunei d-na
respectivului" colector de ouă, lâdăţuile magazinul militar din Timişoara prin
Maria Cosma şi de 'secretara Eugenia bine prevăzute . pentru pachetarea şi intervenţia Reuninnei de agricultură. ..
Ionescu, carea în termini aleşi a mul transportarea ouălor la Timişoara. Res 13. înfiinţarea unei Centrale în
ţumit pentru distincţiunea şi încurajarea pectivul colector de ouă denumit din comună pentru prăsirea şi creşterea
ce să dă nisuinţelor acestora frumoase partea presidiului societăţii economice raţională a cailor de rasă nobilă.
arătate de femeile române pe terenul comunale, după expedarea fieşte-cărei 14. Dacă societatea ecenomicâ
Iade de ouă, primeşte din partea filia
industriei casnice. ' voeşte să aranjeze în comună vre-o
lei de aprovisionare a Reuniunei din
- I. P. S. Sa dl Metropolit a bine-' exposiţie de vite, trebue să înştiinţeze
Timişoara, o remuneraţie de 2 cor. 30 oficiul central din Timişoara la timp.
cuvântat lăudabilul zel şi nisuinţâ ară fii. Ouele să trimit cu rambursă şi aşa
15. Abonarea şi procurarea de
tată în direcţiâ aceasta, apoi a visitat liferanţii ouălor îşi primesc banii corăs- foi şi: cărţi economice prin ajutorul
exposiţiunea şi alte sale din casa • na punzători In scurt timp. Reuniunei centrale.
ţională unde era aranjată, depărtându-se. 7. Pentru introducerea şi prăsirea > ' , (Va urma).
Cu cele mai bune impresiunî dela ex mai uşoară a unui soiu bun de vite
cornute (vaci Cu lapte) la ţăranii săraci,
posiţiunea, care prin scopul şi aranjarea
Reuniunea de agricultură din comitatul
ei numai daudă şi recunoştinţă poate Timiş a intervenit, ca aceste vite de D E S P R E
' aduce acelor brave şi distinse femei prăsilâ să se poată împărţi între eco RUGINA BUCATELOR
române, cari stau şi conduc reuniuneâ nomi cu condiţiuni toarte favorabile. - DE ■
lor cu atâta demnitate. - Presidiile societăţilor economice comu V IC T O R ACHIM
Arătând aceste eXprimăm dorinţa: nale Interesate în această causă, sunt absolvent de şcoală agronomică sup. tn Budapesta.
rugate a presenta Jistele- acelor membri,
Să se imiteze ideile măreţe şi folosi
cari doresc a-şi procura vaci' bune de
toare, şi isbânda noastră şi în această di lapte priri intervenţiuniea Reuniunei cen-. (Urmare şi fine.)
recţiune va fi asigurată. Concetăţenii noş trale. Reflectanţii să deobligă a plăti Singuraticele şpeeii de bucate după
tri din patrie şi, fraţii de dincolo vor luă vacile cmandate în decurs de 3 ani în cum arată esperinţa sunt în deosebite
exemplu de a imita aceste întreprinderi 3 rate pe lângă o camătă de 4%. La. măsuri espuse ruginei, aşa de esemplu
cumpărarea vaciltur socfătă^le economice despre grâul Polon şi grâul din Austria
saluţăre pentru consolidâreă sfintei căuşe
comunale au dreptul a delega din si cei mai mulţi susţin, că mai puţin sunt
a progresului prestat de dibacea mână a
nul lor bărbaţi de încredere, cari iau espuse acestei boale. ~ Grâul din patria
femeilor noastre. parte în comişiunea centrală a secţiu- noastră mai puţin resistă acestei boalei.
nei pentru cultura vitelor din Timişoara; Deoarece rugina causează. pagube
şi cari au drept a-şi face observările mari să naşte întrebarea, In ce mod ne
De l a lor la cumpărarea vatilor, Cu astfel de putem scăpa de ea. Medicament direct
agrijcaltttrâ to c. Timiş“ ocasiuni Reuniunea de agricultură din contra ruginei sau procedurei directe
Timişoara cxopereăză representanţilor contra ei nu esitâ.
economice comunale bilet de călătorie Prima dată a aflat de bine că unde
Programul de activitate al societăţii economice pe tren cu preţ de jumătate. rugina bucatelor dominează, să se stir-
comunale ca despărţeminte ale 8. Schimbarea găinilor de soiu pească dragînul sau lemnul galbin, fiind
„Renninnei de agricnltnră din comitatnl Timiş“. ordinar cu găini de soiu nobil prip in că pe tufişul acesta produce rugina
tervenţia Reuniunei. Cu ocasiunea vre ecidiumsporele. Insă peste puţin timp
(Urmare) 1. unei exposiţii de găini în vre-un oraş a văzut că procedura aceasta e fără
4. Dacă până în present nu există din apropiere, Reuniunea să îngrijeşte resultat, căci deşi dragînul ia parte în lă
în comună nici O societate de lăptărie, ca să fie representată prin societăţile ţirea ruginei, pentru aceia prin stirpirea
sau de consum, sau de asigurarea vi economice la aceasta exposiţie şi con- aceluia totuşi nu se poite nimici rugina.
telor etc. presidiul societăţii trebue să tribue la exoperarea de premii pentru La noi e mai lăţită rugina în iţă.
hotărască, că oare ce fel de societate aceste societăţi. ~ Ediciumâporele acesteia trăesc pe plan
s’ar mai putea înfiinţa cu considerare 7. Presidentul societăţii economice tele peroasej de aceia dară, ar trebui
la împrejurările locale în aceasta co comunale, este dator de a înştiinţa la se stîrpim plantele acestea
mună? Oficiul central informat fiind finea - fiecărei luni, oficiului central al Insă nici aceasta nu ar avea resul*
despre dorinţa societăţii în această pri Reuniunei din Timişoara numerullucră tat, căci e lucrul constatat,că la specia
vinţă, va sta în ajutor societăţii pentru torilor^ cari să află în comună fără lu aceasta de rugină de multe ori ecidium
reafisavpa mai uşoară a scopului ei. cru. Reuniunea va interveni la exoper sporele nici nu se formează, ci şi fără
5. Comandarea şi procurarea îm rare de lucru pentru aceşti lucrători. aceste se sporeşte. Şi anume specia a-
preună a seminţelor, mapnelor şt bu- 10. Ce fel Jdş: maşină doreşte so ceasta de rugină încă toamna tnlecţio-
eaţelor trebuincioase să poate face cu cietatea economică comunală să-şi pro- nează sămănăturile de toamnă, şi de
