Page 3 - Bunul_Econom_1905_19
P. 3
Nr. 19 BUNtîL ECONOM Pag 3
multe ori tacă toamna să pot constata găseşte pe dintele cânelui (Eestuca pra-
pe bucate petele de fuginâ. Buretele- tensis), pe iarba lânoasâ (Holuş lanatus) C O R E S P O N D E N Ţ Ă
acesta de rţţgină Încă târziu vara şi pe obsigâ (Bromus moliis).
timpuriu toamna produce' sporele de Rugina pe plantele acestea vege
vară, cari apoi se coloniseazâ pe sămă- - Stimate Dle Redactori
■
năturiie fragede şi le intectionează. Pe tează în tot decursul 'anului, şi produce Binevoiţi a publica în preţuita D.-
sâmăturile de toamnâ apoi miceliul bu- sporele de- vâră, cari apoi să plantează Voastră foaie , »Bunul Econom* acest
retelui de rugină ernează. pe bucate. Dintre plantele aceste mai mic Raport despre şedinţele şi con
cu seanţă lăţeşte rugina obsiga, pe care
In aşa mod 'dară nu putem scăpa până târziu toamna.se pot găsi sporele cesiunile conferinţelor noastre învăţă-'
de rugină. Neavând medicament direct de vară ale ruginei. toreşti din tractul gr;-or al Orăştiei,
contra ruginei, trebue să ,ne folosim de ţinute la 21 şi 22 April a. c. în şcoala
proceduri indirecte. ' Paile bucatelor.ruginoase încă lă română din Orăştie.
ţesc srugina în acel .caz, când le folosim
Lăţirea ruginei afară de bureţi de Aceste conferinţe în sensul ordi
rugină o ajută mult şi înclinarea buca. de aşternut. Paile de aşternut ajung pe nului consistorial din Sibiiu Nr. 3102 ex.
telor spre rugină. Preste tot. sa observat, gunoi; şi cu gunoiul ajung pe câmp. 1905 şc. s’a condys şi presidiat de
că soiurile ^gingaşe de bucate sufere mai Pentru aceia să recere, că paile rugi Rvdssm. domn protopresbiter V. Domşa,
mult de boala aceasta. noase să le ardem. Paile ruginoase sau care după serviciul divin în biserică
nutreţul ruginos nu-i iertat să se folo-
Gunoirea cu gunoi păios şi necopt, sască ca nutreţ, căci sunt foarte pericu-, şi parastas pentru decedaţii binefăcători
gunoirea firoasă şi sămânătura deasă loase pentru animale. fondatori ai şcoalelor şi membri repo-
ajută mult la lăţirea ruginei. saţi ai conferinţei, sosind în edificiul
Nutreţul şi paile ruginoase pe cale şcolar a deschis şedinţa prin un cuvânt
^ Procedurile aceste să esplică aşa,
că după gunoirea „ groasă plantele să ehemicâ desvoâlţă efect şi causeasă ani călduros, accentuând în liniaminte mi
desvoaltă repede, frunzele devin moi şi malelor boală. .Sporele ruginei în gura siunea conferinţelor şi în deosebi ape
gingaşe, iar colţii buretelui de rugină în vitelor încolţesc si fiind că conţin materii lând la conferenţiari de'a se pune un
astfel de frunză străbat foarte uşor. corosive, cari apoi au influinţă bolnăvi preţ mai mare pe organisarea de şcoli
cioasă asupra peliţei mucoasă a gurei, economice de model în toate comunele
In sămânătura deasă aburii se opresc prin ce peliţa devine în inflamaţi une, spre a ajuta şi cu foloase reale pe ţă
prin ceaerul devine umed, ce apoi ajută şi se „naşte o boală 9 vitelor aşa numită: ranii' români şi a scăpa de invasiunile
desvoltareâ ruginei.
Iaflamaţiuuea gurei (Stomatitis câtor- bulgarilor, ăari vin prin Ardeal şi Un
Unde pământul şi aerul e umed, talis). garia în fie care an ducând de aici
acolo şi boala aceasta e mai , adesea. mulţime de hani în ţara lor după pro
In văi strimte, lângă ape şi lângă, pă ,In decursul acestei boale să poate ductele ce le cultivă deşi în mod nu
duri, în toSuri neguroase rugina tot deua- observa lipsa de apetit; setea şi dispo- atât de raţional, precum învaţă revis
aa să sporeşte id mare măsură. siţia tâmpită a vitelor. tele noastre economice a se cultiva.
_ Esperinţa documentează, că unele Infiamaţiunea poate fi aşa de mare, - La apelul nominal s’a constatat,
soiuri de bucate sunt înclinate mai mult că în gură se nâs£ şi dube, prin ce 'dintre 59 membri.: presenţi 43, absenţi
spre boala aceasta, ar fi dară consujt apoi ifitele nu să pot nutri de loc. Bu şi participând la alte coferinţe 16 mem
a ne nisui acolo, ca să prodacem atari reţii ruginei ajută desfacerea balelor, brii. — Onoraţiori au asistat mai 1^
soiuri de bucate, cari’s mai resistente. prin ce apoi să naşte curgere balelor toate şedinţele: II. Sa dl insp. reg. al
(Ptyalismus).
Mult depinde şi de la cualitatea corn. Hunedoara Rety Laj6s, parochul
sămânţei. Astfel de sămânţă, care din E lucru constatat, că boala aceasta Ioan Popovici din Gelmar, D. Iarca re
ori ce caz a intrat în fermentaţie e a vitelor o causează rugina bucatelor, dactor intern la «Bunul Econom«, Eft.
înclinată spre ruginare. ? rugina muştariului sau rapiţei, rugina Costescu, paroch în Boiu, Ioan Fleşeriu
Sămânţele necoapte, sămânţele de trifoiului Sveţian şi rugina treşthiei. şf L. Fleşeriu, pedagogi, Nicolae Branga,
bucate culcate, sămânţele stătute mai Pr n sporele ruginei la cal se naşte comptabil, Damian, Andrei, G. Necşa,
mult timp In grămadă asemenea au o boală lipicioasă aş.a numită: Inflama- Hâneşiu şi păr. Romosan. Notari ai şe
mare aplicare spre ruginare. Pentru tiunea beşicaiă d gUrei (Stomatitis spo dinţelor sau ales: Ioachim Cerbicean şi
aceea numai sămânţe coapte se folosim radica). Boala aceasta, o causeazărugina Ioan Frâncu, ear’ bărbaţi de încredere
la sămânat. rapiţei şi rugina trifoiului Sveţian, boala şi verificatori: Ioan Fleşeriu şi I Branga.
Restiltatul esperienţelor de până aceasta o capătă, când pasc pe mirişte Presentând dl comisar cele 7 teme
acuma făcute e că azi cea măi bună de rapiţă sau când să nutresc cu trifoiu. elaborate de membri conferenţiari, con
procedură contra ruginei e sămânarea Sveţian. form circularului dat de Ven. Consistor,
de timpuriu. s’au predat la 7 comisiuni spre opi-
Pentru încunjurarea ruginei să re
- Prin sămânarea timpurie bucatele cere şi cultivare intensivă â pământului.. nare şi raportare, asemenea se mai
încă toamna se desvoâlâ, să întăresc şi Prin cultivarea intensivă pământul îl alese o comisiune de trei pentru sta-
mai uşor pot resista contra „ruginei. curăţim de toate buruenele şi ierburile, torirea programului conferinţei viitoare.
Fiind, că rugina vegetează şi pe erbu- pe cari ar putea să se desvoalte sporele La şedinţa Iî-a Ilustritatea Sa- dl
rile sălbatice, e consult/că acestea din ruginei. In cazul acela, când sămănătura inspector Răty îşi exprimă sentimentul
împrejurul holdelor să se stîrpească. ar fi atăcată de rugină, din astfel de bu salutar, că doreşte a fi privit de învă
Aşa de esemplu rugina . bucatelor cate, să nu folosim sămânţă, Ci s’o schim ţători ca un tovarăş sincer de muncă,
(Ptiecinia graminis) trăieşte pe iarba băm cu alta, care e curată şi mai resi- având în vedere- progresul cultural omni-
, venţului (Agrostis), pe iarba cânelui tentă. lateral fără deosebire de naţionalitate
(Dachtilis glomerata), pe iarba viţelului De boala aceasta numai atunci ne şi confeşiune.
(Anthoxantum odoratum), pe pir (Tri- vom pute scăpa dacă vom fi totdeauna Punându-se la ordine prelegerea:
ticum repens), pe păiusul Italian (Lolium cu cea mai mare precauţmne la cele «O poveste pentru anul I. de şcoală*.
Italicum). Rugina în iţă (Pucinia stra- de mai sus. Intrate fiind 2 teme în această causă,
minis) trăieşte pe ovesică (Bromus) pe la propunerea membrului Porfiriu Ni-
orzul şoarecelui (Hordeum murinum). —-HMH-f-*-— coară se ceteşte mai ÎQtâiu recensitfnea,
Rugina ovăsului (Puccinia coronata) să apoi lucrarea prelegâtorului l. Stâneasa
