Page 4 - Bunul_Econom_1905_19
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 19
care deşi n’au fost predată înaintea ele multe secţiuni ca şi a preoţimei spre ambasadorilor Franţiei la Londra şi Pe-
vilor fu declarată de deplin succeasă. a arăta (şi poporului foloase din viaţa tersburg, precum şi ale ministrului Fran
Punându se la ordine prelegerea practică, a’l instrua la lucruri bune şi ţiei la Tokio. Cartea galbenă va probii
practică «Cunoaşterea şi calcularea su a’l abate dela aplicări rele şi viţuri păgu că Franţa a depăşit chiar- obligaţiunile
prafeţelor,* la propunerea comisiunei să bitoare, apoi de a învăţa pe popor di ce i-au fost impuse deregulele neutra-
predă de cătră dl învăţător Petruţescu, ferite metoade folositoare în ^economie, lităţei, determinând pe admiralul Ros-
carea fiind supusă observărilor şi cri aşa că întreaga naţie să tragă profite dostwensky să renunţe la favorurile mai
ticei se declară de nesucceasâ. clin aceste conferinţe, ca şi din expo- multor prescfîpţiuni ale reutralităţei.
Urmând prelegerea practică: »Glo- siţiuni, ceea-ce să primeşte. — Pentru Generalul Linevici telegrafiază, că
bul pământului« etc. predată de învă conferinţa următoare să fixează urmă un detaşament rus atacat de japonezi
ţătorul Lazar Stoica, nefiind comisiu- toarele teme: 1) împărţirea planului de într’un defileu aproape de Schimiaotse
nea censurătoare gata cu recensiunea, învăţământ după timp, 2) Alcoholismul au fost silit se se retragă la Schimiaotse.
se amână pe proxima şedinţă, astfel la şi efectul lui, 3) O prelegere practică A doua zi a fost o luptă lungă cu baio
22,/IV. fu această temă, după mai multe din maghiară cu desp. IV., 4) O pre neta, timp de doue-zeci de ore, fără nici
observări exprese în şedinţă declarată legere practică din istoria patriei, 5) un resultat. In două alte puncte, între
de deplin succeasă. Venind ia rând Metodul de predare phonomimic şi a cari e cuprins şi pasul Jawangulin, Ja
tema: »Modul sau procedura cea mai lui Gabel, 7) O temă ce s’ar dispune ponezii au fost respinşi. Atacul contra
corăspimzetoare de a-şi însuşi elevii te de Vener. Consistor. flancului drept al Ruşilor a fost de ase
meinic scrierea şi cetirea« de autorul Cu aceasta să încheiară şedinţele, menea respins.
Sabin Safta, care o desvoltă cu de mulţumind dl comisar conferenţiarilor Berlin, 14 Maiu. »Lokalanzeiger«
plină cunoştinţă şi studiu, fu primit me- de interesul dovedit şi de dragostea primeşte din Petersburg ştirea, că după
dodul: analitico sintetic,v declarânduse colegială manifestată, ear dlui comisar rapoartele sosite de pe câmpul de răs-
tema de dnplin succeasă şi autorului i-se i-se exprimă deosebita mulţumită şi boiu, Japonezii înaintează necontenit.
votează mulţămitâ protocolară. recunoştinţă pentru înţeleaptă condu Mareşalul Oyama şi-a transpus cartierul
cere şi deosebitul tact eu care a con
Recomandând dl insp. Rety me general în Ciancing.
toda phonomimică şi a lui Gabel, fă dus conferenţele spre satisfacerea ge Londra, 14 Maiu. Guvernul en
când şi explicări din ce constă şi ce nerală. gles şi japonez au hotărît în principiu
avantaje reale dau, afacerea s’a predat Un iubitor al progresului şcoalelor reînoirea tratatului de alianţă.
unei comisiuni spre studiare, care să Paris, 18 Maiu. „Echo de Paris"
raporteze în mărit la proxima conferinţă.
află din Tokio, că camerele de comerciu
Ajungând la ordine cetirea temei R esb o iu l japoneze au hotărît se rupă relaţiunile
»Rolul familiei în educaţiune«, lucrată comerciale cu Franţa.
j
s
cu zel şi cunoştinţă în causă de G. r u o - ap onez. Londra 18 IVlaiu. In .Nordul Co
Daniil, fu ascultată cu mare atenţiune reei Ruşii au trecut fluviul Tumeri.
şi interes, care după mici emendări fă-, - »Caily Chronicle« află din Hong- Torpiloarele ruseşci din Wladiwostok
cute de comisia censurătoare şi de pre- iKong,că autorităţile englese prevăd apro supraveghiază coastele Coreei — Se
şidiu, fu declarată de deplin succeasă, piată marea luptă navală. In împrejuri anunţă din Tokio, că Japonia a trimes
aducăridu-se autorului- mulţumită proto mile Hong Kongului se pregătesc spitale un nou protest Franţei, de oare-ce
colară şi exprimându-se, că după o ''spre a primi eventual pe răniţi. Se corn Rosdestweusky se află earâsi în apele
mică completare ar merita a se publica firmă, că flota japoneză se află în apro francese.
în broşuri. —- Membrul F. Nicoară priere de insulele Pescanores. Marţia
observă, că învăţătorii să nu se ocupe trecută, căpitanul vaporului engles »Hin-
în conferinţe numai cu constatai, de lu /SOng« a zărit doi crucişetori japonezi NOUTĂŢI
cruri, ci să se cerce practice a se lecui re în apropiere de fîrful sudic al insulei
lele de tot felul iyite în învăţământ şi Formosa.1 In aceiaşi zi vaporul engles
A bonam ente la „H unul E con o m i se
cu deosebire să se ocupe învăţătorii a fost oprit, la 200 mile departe de po t fa ce în flecare tim p , cu p reţu l d in fr u n
mai des în şcoală de repetiţie şi de Yokohalma, de cătră un crucişător ja- tea fo ii.
adulţi, cum a sulevat cestiunea şi co ■ ponez spre ai face perchisiţie. Mercuri D o m n ii cari a u p rim it fo a ia p â n ă
legul Baicu-, pe calea insulei Formosa, un alt vapor acum .şi n ’a u trim is în că p reţu l de abona
Tema lucrată liber de învăţătorul 1 eogles a avut acelaş tratament; aceasta m ent, su n t ru g a ţi se binevoiască d - l achita
urgent.
I. Fleşeriu »Disciplina în şcoală«, ce- , însemnează, eă Japonezii veghiază cu *
tindu-se să ascultă cu atenţiune adu- | atenţiune în toate apele. . esiunea ordinară a sf. Sinod al Româ
cându-i-se autorului ei mulţumită pro Rusia face -— după cum se tele- niei a fost deschisă astăzi (14. Maiu) în Bu
tocolară. Ultima temă »Opi narea întru gfafiează din Hâmburg — întinse pre cureşti prin mesagiu regal, pe care l’a cetit
cât estă aplicabil noul plan de învă- gătiri pentru trimiterea escadrei a patra. ministrul cultelor. Sf. Sinod este presidat de
ţămăt«, la propunerea comisiunei censu Delcassă ministrul afacerilor străine metropolitul prim at lo sif Georghian.
rătoare, că autorul Baicu să fi prelucrat fr^nces, a primit pe Motono ambasa *
o împărţire a materialului planului de dorul Japoniei, la Paris. Convorbirea a Deschiderea exposiţiei societăţi
învăţământ după timp, ca săptămâni, ţinut o jumătate de oră. Nu se ştie care * Furnica *■. Vineri s'a deschis în aula pa
autorul susţine, că a Ircrat tema după a fost obiectul discuîitmei, Ce a avut loc. latului Atheneului din Bucuresci, exposiţia
forma ei de stilisare; încingăndu-se o Se afirmă, că se pregăteşte o carte anuală a societăţei »Furnica». Ca şi în anii
lungă discuţiune, după desluşirile date galbenă în chestiunea neutralitâţei şi că precedenţi exposiţia presintă un deosebit in
de dl comisar, conferinţa enunţă, că aceasta carte galbenă va conţinea di teres. Ea cuprinde două secţii: In aula A-
tema în cadrul ei a fost destul de verse rapoarfe relatând convorbirile din tlreneului sunt expuse un mare număr de
bine lucrată şi se enunţă de deplin tre ministrul japones şi Delcassă, ordi costume naţionale, bărbăteşti şi femeiesc», cari
succeasă.' nele date guvernatorului general al In- represintă portul românesc din toate judeţele
Punându-se la ordine cestiunea dochinei; telegrama admiralului Jonqui- României şi din împrejurimi, ear ^bibliotecă,
propunerilor, C. Baicu face propunerea eres relativă la rapoartele întreţinute tot Felul de cămăşi, broderii, bluze brodate,
ca conferinţa să se împartă în -mai cu admiratul Rosdestwensky; depeşile batiste, marame, covoare, rochi mantile de o
