Page 5 - Bunul_Econom_1905_19
P. 5
; - - Nr. 19 : .• ' ■■■ / - : BU NU LfeED N O M ;■ .-Pagi 5
frumuseţe sclipitoare şi de o fineţe şi colorit Necrolog. Atanasiu Ciţnppneriu' jodej peratura mijlocie; ploile scad; se face timp
frapat, J.a deâchiderea eXpoşiţiei a asistat şi de tabă in pensiune a în încetat din viaţă usdat şi senin. Dela 16— 21 Maiu: vremea
Regina Elisabeta a României, care a sosit la după o boală îndelungată, Marţi în 9 Mai devine iarăşi rece şi moroasă; p lo i„ nu prea
oarele 5 p. m. însoţită de d-na Zoe Bengescu. st. n. la Caransebeş în etate de 66 ani. în sunt. 22—26 Maiu: temperatura e sUbnormala;
."Suverana a fost întîmpinată la intrare de mormântarea regretatului defunct s’â făcut ici-colea ploi neînsemnate; vremea la început
cătră d-na Cornescu, presidenta societăţei Joi în 11 Mai st. n. în Caransebeş, e schimbăcioasă, apoi senină şi uscată;' tem
*Furnica«, de membrele cot» itetului, precum V \ * - - peratura • se urcă peste temperatura mijlocie,
A jutorarea ţăranilor ro m â n i li
şi de un mare numir de doamne, membre ploile cresc. ^
psiţi. Ministeriul român de interne a fost -* s-:. :
ale societăţei, şi asistente. . .
* înştiinţat, că din cele 11 milioane kilograme Cauţiune. Cu ocasiunea ultimei opere
portţmb,* destinate a fi destribufe ţăranitor din redouta , din capitală un locotenent dela
Iu b ileu l *Iteiiniu n ii rom âne de
lipsiţi, au fost distribuite deja 3 părţi şipână husari făcu cunoştinţă cu o gentilă demoazelă
m uzică d in S ib iiu *. Reuniunea aceasta din elită. ‘
la Mai v. va fi distribuită întreagă cantitate.
-îşi va serba iubileul de 25 ani; dela înfiiinţa- Nu după mult timp tinărul oficer peţi
Comunele, cărora va fi distribuită această
rea sa la 8 Iunie a. c. st. n. La acest iubi- mâna feţişoarei. Tatăl ei-un funcţionar de
cantitate de porumb, sept 121 la număr, mare posiţie in minister căzu în mare per-
leu vor fi invitaţi toţi foştii membrii ai reu
iear copii familiilor ajutorate sunt 42.297 la plesitate, căci nu avea avere de a oieri cau
niunii, binevoitorii ei şi reuniunile şi corurile
număr. ţiunea necesară. Astfel ofiţerul se departă
româneşti din patrie. Programa va fi urmă- - ■* din câsa familiei demoazelei tare mâhnit;, fa
-toarea : joi, la 8 Iunie a. c. nou (Ziua înăl (japon în Zilrich. »Daily Presse* milia fetiţei încă deveni îngrijată şi tristă Ofi-
ţării Dnmnului) la orele 11 a. m. act festiv află dinZtirich, că preotul Gapon a presidat ficerul ar fi repăş t bucuros dm armată, însă
nu era sigur de un _post în stadiu civil.
cu cântări şi cuvântare ocasională. In aceeaşi acolo o întrunire a capilor revoluţionarilor
Nu trecu mult şi fu invitat earăsi Ia
zi seara mare concert festiv. A doua zi şi ruşi, pentru organisarea unei impunătoare familia fetei Toţi ai casei, cu feţele vesele şi
eventual şi în zilele următoare representarea demonstraţii religioase în Rusia de sud, cerând comunicară junelui ofiţer, că a ajutat D-zeu
operetei poporale-române »Moşul Ciocârlan* sfîrşitul ră.sboiului. şi acum dispun nunumai de cauţiune, dar şi
de Tudor cav. de Flondor. * de trusoui necesar fetei. Cum? Un frate al
fetei luase la ziua naşterei lui un sorţ de lo
Programa detailată se va publica la tim O ascesiune aeronautică a avut
terie de clasa după câlindarul din Banca lu i
pul său. loc la 11 Maiu în Viena. Balonul »Jupiter* Torok din Budapesta şi i’l dărui fetei. Din
* .»• s'a ridicat din incidentul ascesiunilor interna-" norocire cu acel sorţ făcu un câştig princi
pal. Amorosul ofiţer şi frumoşica domnişoară
Ina ugurarea statuei Yasilie ţionale simultane cu doi. domni anume: Dr. în curând se căsătoriră devenind o familih
A lexa n d ri la I >şi, a fost hotărîtă definitiv Anton Schlein şi'Rudolf .Hubel, cu scop de fericită şi aleasă din capitală.
pentru ziua de 22 Maiu st. v. Serbările vOr exploarare scienţifică. Ascesiunea a fos: favo- „Când norocul ’şi schimbă pasul, -
"începe la 21 şi vor dura trei zile. D-l Râşca- risată de un'timp admirabil. Considerând că N’aduce anul ce aduce ceasul41
nu, profesor universitar, a fost însărcinat cu »Jupiter« este de 1200 ifii cubici şi avea doi *
ascensori, el s’a ridicat la înălţimea enormă A. Torok & Comp. în Budapesta. Dacă făceai
redactarea actului comemorativ.
* de 6100 m. La înălţimea aceasta aceasta o privire la diferitele colecturi principale ale
loteriei de classă ungară, mai solidă o aflam
Ina u g u ra rea cablului Constanţa temperatura era de 20° sub sub zero; Des- a firmei A. To Ok & Comp. Ea şi apare, ca
censiunea s’a făcut după o aeronavigaţie de inserat, că este cea mai principală din Un
—- C onstantinapol se Va face4le 25, Maiu
2 V2 ore aproape de Laxemburg. garia. De aceea am şi pi finit autorisare a
-v. (7 Iunie n.) La solemnitate vor lua parte
* anunţa că este în realitate ceax mai de că
numâroşi miniştri, ministrul german la Bucu petenie şi desface cele mai multe losuri. Nici
Trupe turceseî la gran iţa Greciei.
reşti de Kinderlen-Răchter şi representantul nu esţe mirare, că alte firme nici nu s’a bu
> PolitiS' he Corospodenz* află, că Poarta gră
'Turciei Kiazim-Bey. curat de atâtea favoruri ca A. Torok & Co.
* mădeşte puternice trupe la graniţa grecească, Nenumărate scrisori de recunoştinţă posede
spre a împiedeca trecerea bandelor, ceea-ce şi publu.al să întrece a; lua losuri dela ea,
— 0 sută de- âni s’a împlinit acum în
produce iritare în prâssa din Atena. — Noua Căci este tare norocoasă în câşt'guri, chiar
9 Maiu, rlela moartea marelui poet germân în cele din urmă 7 losuri s'au brodit la ea câş
bandă grecească orgrnisată de ofiţerul De-
.Schiller. Lumea întreagă a sărbătorit amin tigurile de 600,000 Cor, 400,000 Cor. care
metriu Vomedi, n’a putut încă trece graniţa.
tirea morţii marelui scriitor, căci scrierile lui să plătiră, moştetiilor ei. Astfel o recomandăm
Miroasă a praf de puşcă. fiecăruia, Căci are multe birouri descrise la
Se cetesc la toate popoarele civilisate. Schii- * pag. 8. Conformu planului proxima sorţire se
ler a fost iubitor al naturei, al vieţi dela ţară
Un asasin turbat. Din Madrid se va face Joi în 25 şi Vineri în 26 Maiu. a.
-Cu plăcere foloseşte pilde şi asemănări din c. Preţurile sorţilor sunt: 1/1 12 cor, 1/2 6
telegrafiează: Pe când un asasin, Agnar, era
viaţa ţărănească şi de aceea e lăţit şi cetit în cor. 1/4 3 cor. 1/s 1 cor 50 f. care voieşte a
dus dela închisoarea din Bilbao la locul de
-toate paturile poporului german şi la noi. Şi în şi cerca norocul în lotărie să se adreseze la
execuţie, a lovit pe temnicer cu'o sticlă în firma A. T6'3k & Comp. In Budapesta.
pedagogie frumoasele învăţături ale lui Schi-
cap, trăgând pumni şi picoare în gardieni * ■
ller sunt recunoscute de cele mai potrivite
Intervenind soldaţii, cu mare greutate Tau ' C orneliu M emeter Apotecar în
pentru formarea carecterului, de unde să es-
putut tîrî pănă la locul de execuţie. Pe drum Orăştie. Apoteca N, Vlad are de vânzrre
plică faptul că sunt propuse în toate scoâlele
asasinul a spart cu pumnul un ochiu al unui »peronospin« mijloc aplicat cu cel mai mare
poporale nemţeşti, precum şi în g mnasiile folos în contra peronosporeî, la stropirea viilor.
soldat, apoi lovi si pp călău. Abia în cele din
•româneşti. urmă a putut fi legat. Aceasta e probat ca pel mâi bun, şi prin
* ‘ * folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca
i piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi
Mar’ o basaconie. Adresându-ne re- M are nenorocire pe cale fe ra tă e totodată cel mai lesne. E preparatul meu
■dacţiunei »Kereskedelmi jog* din Budapesta în A m erica. Din New-York se telegrefiează, propriu. Preţul unui pachet 40 fii, Fie-care
a ne da foaia în schimb; răspunde : »nem La Harrisburg, în Pensilvania un tren expres pachet e provăzut cu numele meu, şi cu
szolgâlhatunk, miutân szerkesz'O'âgunk tag- s’a ciocnit un vagon încărcat cu dinamită. A instrucţiune de. întrebuinţare^-.
Stropirea cu » P e r o n o s p i n « e mai
■Şai kdzul românul senki sem ert*. Rău des- urmat o spăimântătoafe esplosie. Sunt 50 de
bine dacă să face în zi senină; pe timp noros
ttul.l D-lor pretind, ca copiii noştri încă până morţi şi 100 lăniţi grav. Ori ploios nu, nici tontra vântului.
n’au eşit pe lume să ştie ungureşte, şi D-lor * Dar »Peronospi n«-ul , afară de vil
^gogiamite capete nu’şi dau Silinţa a mai în Vrem e în M aiu. Falb, pe când trăia, să poate folosi cu efect admirabil contra boâ-
văţa şi alte limbi din patrie, par’că limba a prevestit, că în luna Maiu 1905 va fi vre lei de grumpene, cum şi la stârpirea omide-
lor şi insectelor stricăcioase la pomi; contra
noastră nu este destul de cultă şi' nu se în mea: dela 7— 10 Maiu noroasă şi rece; tem
păduchilor de trandafiri (Ia trandafiri fără
rudeşte cu cea francesă şi slavă etc. peratura subnormală; ploiextinse. Dela 11— 15
var), şi la desihfectarea coteţelor de galiţe.
■ t * Maiu: temperatură se urcă şi trece peste tem ■; — —— :
