Page 1 - Bunul_Econom_1905_20
P. 1

Anul  VI,                                                                                                          H r.  2&














                   REYISTA          PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI COMERCIU

       ORGAN  AL:  „Reeimli  Economice  din  Orâştie" şl  „Resninoii m tu de igricnltnrd din comităinf Sibiinlui“.


                   A B O N A M E N T E :                          A P A R  J5-:    #   *                    I N S E R Ţ l U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţu r i  m o de r at e
        : Pentru  R o m â n ia  şi străinătate  15  lei  pe  an.  In flecare  Duminecă.          Abonamentele  şt  inserfiunile  se-  plătesc  înainte.
                                                                                                                     !-.ţ / i  .a. .■jyn ,'»f.  m-.'U" ,i lym
                                                        In  expunerea  de  motive  ce  înso­  Carol  I.  peste  Dunăre  figurează  pintre
       EXP0SIT1UNEA  NAŢIONALA  ROMÂNA.           ţeşte  proectul  de  legă .presentat Came­  cele  mai  măreţe  opere  pe  care  ştiinţa
         -  , ■        -r+!r-!+—•                 rei,  dl  Ioan  Lahovarj  jtlMie  într’un  lu­  inginerilor  le-a  creat  în decursul  veacu­

            După „Curierul Financiar“ arătăm      minos  relief  resultaftff muticei neobosite  lui  trecut   ^oată  Europa,  lucrările  de
      despre  această  exposifie  următoarele:
                                                  şi  neîntrerupte  a  Suveranului  şi  a  Na-  la Constanj          erminate, vor face
            In  cursul  anului  viitor        se                                              dm  acel port  unui ain  cele mai frumoase
      împlinesc  40  de  ani  de  la  urcarea  pe   ţiunei  sub  această  domnie  de'  0
      tron  a  gloriosului  Rege  Carol  I.  de   pe  care  în  tot  cursul-  analelor  noastre  ce  sunt  pe  Marea  Neagră.
      Hoch^nzollern  şi  întemeierea  monarhiei   o  singură  altă domnie ft  egâiat-o:  âceia     Pavilonul  comercial,  al  României
      constituţionale  ereditare.                 a lui  Ştefan-ce!  Mare»                    altă  dată  necnnoscur pe  căile  maritime
            O  dată  aşa  de  memorabilă  nu  pu­       Principatele, vasalele odinioară au   ale  Europei,  astă zi "se  arată  în  Marea
      tea  fi  mai  bine  sărbătorită  de  cât  prin   devenit  un  regat  independent  a  cărui   dd Nord, în Mediterană şi  marea Egeîqă.
       organizarea  unei  Exposiţiuni  Naţionale,   prosperitate  şi patere - de  muncă mereu      Capitala  ţârei  şi  principalele  oraşe
       în  care  să  se  pună  faţă în faţă  trecutul                                         s’au  transformat.
      de  la  1866  şi  presentul  de  la  1906   crescând  prin  des voltă rea  repede  a nu-     Măreţele  monumente,  fala artei ro­
      putându-se  âst-fel  coprinde  printr'o sin­  mărului  populaţiuni  sale* muncitoare  şi   mâneşti  naţionale,  odinioară  ajunse  a-
      gură  privire progresele realizate în  acest  inteligente,  prin  poneresţ  In  valoare  a   proape  în  stare  de ruină, s’au  restaurat,
      interval  de  40  ani.                      bogăţiilor  sale  naturale,  prin  marileiu-
            in .acest, scap;. mÎBjstr ^ jdowenalpr      de  utilitafec ^publicâ  executate  im   readttcândo-se  sub  domnia  Regelui  Ca-
      a  cerut  Camerei  autorizarea  de  a  des-:   p  perseveranţă neobosită m  cursul  acest*   rof,  la vechea lor splendoare din vremea
                                                                                              lui  Neagoe  Basarab,  lui  Ştetan-cel-Mare
      chide un credit extraordinar de 1,600.000  tei  lungi  şi  fecunde  domnii,  t;
                                                                                              şi  a  lui  Vasilie  Lupu.
      lei  necesari  pentru  cheltuelile: Exposiţi-    La  1866  nu  era  pusă în  circulaţie
                                                                                                   Producţia  agricolă  în cei  din  urmă
       unei  Naţionale  ce  va  avea  loc  în  Bu­  nici  o  linie  ferată,  nu  exista  de  cât  o
                                                                                              20  ani  a  crescut  cu  sută  în  sută.
      cureşti,  sumă  care  se  va  lua  ca  împru­  reţea  incomplectâ  de  căi  naţionale, cele   Comercial  exterior,  al  României^
       mut  de  Ia  Casa  de  depuneri  şi  se  vai  judeţene  şi  vecinale  ne  fiind nici măcar   care  la  1835  ajungea  abea  la suma  de
      acoperi  în  5  ani  consecutivi  prin  rate  începute,  astăzi  posede  peste  3.300   36  milioane . lei  pe  an,  a  întrecut  în
      anuale  egale  care  se vor înscrie în bud­  km.  de căi ferate în exploatare, din care   1893  cifra  de  800  tniloane.
      getul  de  cheltueli al ministrului de  agri­  cea  mai  mare  parte  a  fost  construită    Industria,  la  rândul  ei,  a  început
       cultură.                                   de  noi  înşine  cu  inginerii  noştri,  podul •. a  prinde  rădăcini  şi  permite  se  pro-


                  F O I T Ă             -              —   Dar  spune-m;,  tăticule,  de  ce  toţi   — »Da,  tăticule,  asta-i  de  mirare!*.
                                                  arborii  de  aicea'  sunt  aşa  de  drepţi  şi  de   —  Dar  bagă  de  seamă  iubitul  meu*,
                                                  frumoşi,  pe  când  prin  alte  locuri  am  văzut   urmă  tatăl,  »că  această  observaţie  poate  fi
            ©  plimbare  folositoare.
                                                  mulţi  strâmbi  şi  cu  crengile  uscate? Poate  că   folositoare  şi  pentru  tine,  căci  acelaşi  lucru
                     ~ - n e » — ,
                                                  aceştia,  sunt  alt  soiu  de  arbori?*     se  întâmplă  şi  cu  copii:  Când  ei simt îngrijiţi
            Intr’o zi  un tată  bun  şi  cu  frica  lui  Dum­  —-  «Nu,  iubitul  meu;.deosebirea  aceasta   şi  ţinuţi  de  aproape,  atunci  cresc  bine  şi  se  .
      nezeu,  se  plimba  împreună  cu  fiul  său  prin   nu  vîne  de  acolo,  că  aceştia  ar  ii alt  soiu  de   fac  cuminţi  şi  cu  purtare  frumoasă,  aşa  în
      grădina  minunată  a  unui  vecin.  Răcoarea   arbori,  ci  ca vine  de  acolo,  că  arbori  de aicea   cât  toţi  oamenii  de  bine  privindu-i,  să  bucură
      aerirlui de pi i-măvară, frurpseţa feluriţilor  arbori   au  fost  bine  îngrijiţi,  şi  când  erau  mititei, au   şi-i  iubesc,  după  cum  te  bucuri  şi  iubeşti  a-
      şi  a  florilor  mirositoare, pe care  se  zăridu kică   fost  totdeauna  curăţiţi  şi  îndreptaţi,  pe când   ceşti  arbori  şi  aceste  flori  frumoase.  Din
      sclipind  picâturila  de  rouă  ale  dimineţi,  um­  pe  aiurea  arborii  cresc  cum  să  întâmplă, fără   potrivă,  cân i  copii  cresc  de  capul  lor,  fără
      plură  de  nespusă  bucurie  inima  plăpândă  a   nici  o  îngrijire  din  partea  nimănui**  să  fie  îngrijiţi  şi  supraveghiaţi  de  aproape,
      micului  Teodor.                                  -   »Da  florile  de  ce  sunt  aicea  aşa  de   atunci  cele  mai  de  multe  ori  ei  se  fac obraz-  »
            —  »Ah,  tăticule!  cât  de  frumos îi aci* 1   frumoase  şi  de  mari ;  iar  nu ca  pe aiuria,  mici   nici,  grosolani,  şi  toâtă  lumea.  îi  priveşte  cu
      strigă  el;  «Nici odată n’am  simţit atâta plăcere,   şi  sgârcite?*  »De  aceea*, răspunse tatăl,  »Pen-   neplăcere.  Şi  când  astfel de copii  să  fac mari,
      ca  acuml*  _                               trocă  aicea  ele  sunt  îngrijite,  udate  şi  îndată   nimenea  n’are  nici  o  încredere  într'înşii,  şi  ei,
            —   »Da,  iubitul  meu,*  răspnnde  tatăl,   ce  se  ivesc  printre  ele  buruieni  rele,  cari  le-   fiindcă  n’au  învăţat  nimid  bun  şi  folositor în
      • aicea  fără  să  vrei  ţi-se  deşteaptă  în  suflet   ar  Impedica  de  a  creşte,  acelea  sunt  smulse   copilărie,  sunt  nevoiţi  să  ducă  o.  viaţă  sără­
      simţul  de  iubire  şi  recunoştinţă  cătră  marele   numai  decât;  iar  pe  aiurea  florile  cresc  fără   căcioasă  şi  împovărată  de  nevoi.  Iată  pentru
       Făcător  al  naturei,  Carele  ne  învredniceşte   nici  o  îngrijire:  nimenea  nu  caută  de . ele  şi   ce,  iubitul  meu,  dorind  să  te  vedem  cândva
      pe  noi,  nevrednicele  Sa!e  făpturi,  să >ne  în­  nu  le  udă.  Îngrijirea,  cum  vezi,  însemnează   un  tânăr  d  ştept,  priceput  şi  cu  purtare  fru­
      dulcite  din  nişte  plăceri  aşa  de  curatei*  foarte  mult  pentru  arbori  şi  pentru  flori*.  moasă,  şi  eu  şi  buna  ta  mamă  urmărim toatfc.
   1   2   3   4   5   6