Page 2 - Bunul_Econom_1905_20

Pag. 2 ■■ B U N U L E C O N O M ' _______ • ■ ; . T ~ Nr. 20

ducă in ţară o mulţime de obiecte, pe. D e l a Lucrarea, pământului în ziua de
cari altă dată era nevoită a le aduce „Renninnea de agricnitară din c. Timiş" azi cere mai multă jertfă, mai mari
cheltueli şi totuşi venitele după munca
dm străinătate.
Programai de aetînt&te al societăţii economice grea sunt mai puţine, In ziua' de azi
Creditul Statului, atât înăuntru, cât conumale ca despărţăminte ale econumul numai 'aşa poate exista, dacă
şi în afară, s'a ridicat şi se apropie „Reunipei 'de agricultură din comitatul Timiş % ţine pas cu’ înaintarea culturei şi lucră
încetul cu încetul de nivelul la care au pământul seu corâspunzâto'r timpului
(Urmare .şi finei) present. Existenţa sa econumul numai
ajuns Statele cele mai înaintate-'căci la
înfiinţarea societăţii economice prin o organisaţiune bună şi bine con­
începutul domniei lui Carol împrumutul-
din Seciani. dusă şi o poate asigura. Arată apoi ce
contractat a costat 18%. dobândă, astă-zi In 11 Aprilie a. c. s’a înfiinţat în însemnătate mare are întrunirea mai
împrumuturile cu 5 % sunt pe cale de comuna Seciani (comitatul Timiş) la multor puteri mici la o putere mai
a dispărea şi ultima conversiune votată propria dorinţă a locuitorilor acestei . mare pentru ajungerea unui scop Aduce
de Parlament ne permite se sperăm a comune o societate economică din 110 exemple despre resultatele frumoase a
vedea apropiindu-se momentul când nici membri. Cu înfiinţarea acestei societăţi societăţilor economice din Germania,*
nuroârul societăţilor economice aparţi­ apoi acelor din comitatul Timiş şi arată
un împrumut al Statului român nu va
nătoare Reuniunei de agricultură din cu cât au înaintat economii comunelor
trece peste 4% dobândă. comitatul Timiş s’a urcat la 41., Că unde s’au înfiinţat societăţi înainte de
In toate ramurile ştiinţei moderne locuitorii acestei comune arată mare vre-o câţiva ani. Ceteşte şi explică
are ea.astăzi aţâţi bărbaţi distinşi, cari interes pentru înaintarea, şi înflorirea apoi statutele şi programul de acti­
comunei lor pe terenul economic, a vitate.
fac onoare numelui românesc şi sunt în
dovedit faptul, că la adunarea generală Preşedintele constată înscrierea a
comunicaţiune intelectuală cu colegii lor
de constituire ţinută în ziua de 11 110 membri şi fiind în sensul statute-
din instituţiunile culturale ale Europei. Aprilie n. s’a presentat întreaga co­ telor mai mulţi de 30 membrii înscrişi so­
Putem cu drept cuvânt spera că mună pentru a ascdita sfaturile şi în­ cietatea se declară de înfiinţată. Se
drumările folositoare, de cari ţăranii aleg apoi funcţionarii societăţi. Cu mare
în curând România va putea aduce şi
mare lipsă au avut. La rugarea comu­ însufleţire să alege de preşedinte de
dânsa partea sa contributivă la opera nei oficiul central al Reuniuneţ de agri­ onoare vrednicul preot Vasile Roman,
la care colaborează de atâţia ani cele­ cultură din com Timiş a delegat ca de preşedinte exeeutiv Dumitru. Lupu,
lalte naţiuni şi va îmbogăţi, la rândul representant al ei la constituire pe dl de vice preşedinte Ioan Lupu şi Ilie
său, patrimoniul comun al omenirei ci­ referent Nicolae*" Ian cu. Preşedintele Stanciu. De notar, dl notar comunal
ad-hoc dl preot gr.-or. Vasile R o m a n Ioan Bukuvinski, care încă mult -bine
vilizate. . -
deschizând adunarea salută pe dl Iancu a făcut pentru popor, de cassar Ştefan
Aceastea sunt roadele binefăcătoare in numele comunei şi-l roagă, se bine- Lechi şi de bibliotecar George Ostoiu.
ale unui Ere de stabilitate, sub condu­ voiascâ a areta mai pe larg scopul şi După alegerea unui comitet de, 12
cerea unei Rege înţelept şi patriot. favorurile de cari se poate bucura co­ membri şi a unui comitet de şupra-
muna prin înfiinţarea societăţii econo­ veghiere de 3 membri se închee şi
Exposiţiunea Naţională are a ne face
mice. Dl Iancu. reaminteşte timpurile autentifică protocolul. Preşedintele dl
se vedem puterea muncei ce am depus
trecute şi dovedeşte, cu cât mai grea Vasile Roman, mulţumeşte cu cuvinte
şi resultatele ce am obţinut într’un timp este lupta pentru existenţă în timpurile calde dlui referent Iancu pentru bună­
care de şi lung pentru o viaţă de om, presente ca în trecut Lumea înaintează voinţa şi pacienţa eu care a contribuit
nu este de cât un moment în viaţa din zi în zi şi cu înaintarea culturei şi la înfiinţare societăţii nouă şi-l roagă
unui popor. Programe şi alte detailuri înmulţirea omenimei, se înmulţesc şi ca sâ contribue şi în viitor pentru
cerinţele pentru a putea trăi. Pămân­ prosperarea societăţii tinere. Dl Ian£u
se vor publica în Nrii. viitori. ^
turile sunt mai scumpe ca în trecut; salutând'societatea nou înfiinţată şi pe
pe unul şi acelaşi teritor trebue se funcţionarii ei, asigură, că tot-deauna
trăiască mai mulţi oameni. se va interesa pentru societatea aceasta

purtările, toate apucăturile, toate mişcările şi mâna tatălui să,u, arătând prin aceasta, că Problema l l Când voim se batem
toate vorbele tale; observăm neajunsurile ^şi * poveţele şi sfaturile părinteşti pătrunseseră un cui într’o scândură subţire de lemn
lipsurile tale şi căutăm să le îndreptăm; nu-ţi adânc în plăpânda lui inimă. tare ca stejârul mai întotdeauna scân­
dăm voe să faci cunoştinţă cu copii răi, dela | , (Va urma) dura se creapâ. Care e causa şi cum
care tu ai putea să împrumuţi şi se înveţi : . — --- am face, sâ nu despice scândura ?
lucruri şi vorbe urîte; ne silim chiar din cea Problema III,/ Se zice de un om
mai fragedă copilărie a ta să-ţi resădim în Probleme de resolvat. care are stomac bun: Acesta are sto­
inimă respectul şi iubirea cătră credinţa şi
mac de struţ. De unde derivă această
legea sfântă, fără de care omul, chiar de ar
Problema I In popor este urmă­ comparaţiune ?
avea toate pe lume, nu poate fi eu adevărat toarea problemă:
fericit. CM Tudorell câtă grije avem noi de tine! Problema IV. Un măcelar a mers
Sâ zice eâ mai multe gâşte sbu-
lnvrednici-ne-va oare pentru toate acestea la târg cu 1000 cor. decis a cumpâra'
rau pe sus, ear una care era jos ve-
Tatăl cerăsc, să te vedem odată om luminat 100 capete de vite; câte a cumpârat
zendu-le le zise: '
şi cu minte, creştin bu«r şi fiu folositor al din fiecare, dacă un bou costa 100
—- Bună ziua o sută de gâşte.
patriei! Da, fără îndoială, El va auzi -rugăcui- cor, o vacă 50 cor şi un viţel 5 cor,?
— Nu suntem o sută, i-ar fi res-
nile noastre 1 .Lacrimele bunei tale mame, nu
puns una din cele de sus; dacă am fi Cel ce va deslega aceste probleme
vor rămânea nepreţuite de Dânsul, ei ne va încă pe câte suntem, şi încă pe jumătate va primi în Septemvrie a. c. gratis 3
trimite prin tine mângâiere la bătrâneţe. . .
şi încă un sfert şi apoi abia cu tine, calendare ale; «Bunului Econom* pe
O lacrămă să zări sclipind în ochii tată­ am face o sută. anul 1906. /
lui. El nu mai putu vorbi. Simţitorul copil Care este deslegarea aritmetică â
nu răspunse nimic, dar sărută cu căldură acestei probleme?