Page 5 - Bunul_Econom_1905_20
P. 5
m are filantrop-. In erâşdpl Co- ;treţele Jljvrzîie) testai în fiă/ţile răsăritene căci manş poate fi folosul în viitor. Partici
' Terraro' d»n italia a-răposat săptămâna trecută sunt mri gmgaşe. lîit Franţa la semănăturile panţii pot cere îoformâţiuni şi pot face pro-
' cetăţeanul - Antonio A^/îWtf-rvţesîtfJcl Oraşului de toamnă a fost foarte priincios timpul încât pmieri., - ,
întreaga lui avere-Să ştrea câ Nuvolărt e bo n’a cauzat' stricăciune mai d e lo c ; grânele ♦
gat, dar de aşa bogăţiei câtă s a constatat -Stau de tot bine. Teritoriu Sămănat cu grâu, Apărarea contra falsificatarilor
după moartea lui* nu visa nimeni. Pai.ru .ml--, secară' şi ovăs este mai-toi c i in 1904, orz de lapte. Ministrul de agricultură magh. a
lioane de ltte face averea, care acum a trecut însă sa sămănat mai m u lt‘câ în anul trecut' adresat cătră toţi comiţi supremi ordinaţiune
hi proprietatea' oraşului, cu destinăţiunea, că In Englitera. Sămânăturile- de toamnă stau de a se controla cn stricteţă falsificarea lapte
din venitele eţ să se infinpze şi susţină: un bine; cele de primăvară, deşi le-a atins uqele lui şi a, produselor din lapte: brânză, smântână,
■' asii pentru femei sărace şi bătrânei un spi* locuri gerul, totu'si progresează. Livezile sunt unt, lapte acru, lapte bătut, liaurd, căş etc.
tal, un aSi} pentru copiii orfani, şi alte insti- frumoase, au lipsă însă de căldură. Pomii au In această ordinaţiune să cuprinde: ,că
-tuţiuni de binefacere. înflorit a bo n d e n t; In Blveţtai, Să m ă n 5 tur 11 e de ; deoarece oficiile administative de istasţa I-.mă,
„ , * j - ' , • care sunt /însărcinate a esamina, analisa şi
toamnă sunt bune;',păşundor şi riturilor le
' F undaţiunt nouă. Eminenţa Sa Ar merge bine; pomii-'şi v.iîe promit recoltă controla, ptoduselele preparate din lapte, nur
hiepiscopul şi Mitropolitul D r., Vladimir de bogată. . posed deplina experienţă şi instrucţii detailate
.<Repşa din Ceinăuţ.a făcut In timpul dip urmă. în icopnl acestei controle, pe viitor să vor
In ţara nemţatcă -Napii de zahar
două fandaţimii. <ăte de 10.00Q com una , exmite di,i partea, inspectoratului economiei
din causa trigului de primăvară sau sămănat
pentru orfelinatul condus de . > Societatea dat- de lăptârii organe prin toate comunele, care
puţin mai târziu, dar promit a da resulţate
tnelor române*, iară alta pentru un orfelinat în mod incognito şi seciet să vor convinge:
mai bune ca în anul 1904.* ’ .
ruteaft sub conduteiea Societăţii damelor ru-v prin fabrici şi case, ba şi la stâni de a nu
: . 'fit /'( , * ' *
tene. Capul bişerig Bucovinene a dat din nou să face falsificări. In ordinaţiune' să zice, căi
-probă de sentimentele oobile ce Ja nutreşte E tic a c re ştin e a sc ă -sau Referinţele autorităţile politice să dea concurs acestor
pentru, păstoriţi săi, fără. deosebire de naţio- morale ale -omului de Pr. Q Vooiga din Ti controlori, Falşficători să vor pedepsi asprit,
nalitete. Şi cu toate aceste să mai află indivizi, mişoara a apărut şî se, vindeâ 2 Coroane, de ’ ■ • :*■■■, . .. ’ -y .
-
cari au curajul trist, de-a afirma că Arhiepi cuprinsul următor: .Prefaţa, introducerea, con-; Crime sub infiuinţa alcoholului.
scopul e duşman .al Rutenilor şi conturbă ceptulu şi problema moralei creştineşti, Con-i Duminecă la 14 Maiu . Inşi petreceau într’un
pacea şi buna înţelegerea între cele două naţio-* diţiunile fundamentale - aţe ^faptelor morale biri din rafna ţăranii Pavel Secoşan şi Vasilie
nalităţi. Faptele Eminenţei Sale desminţ-sc în faptele morale, sau -viaţa plăcută Iui D-zeu, Simeon, ; lângă cari s au ataşat apoi Petru
-modul cel mai nimerit toatei., să le zicem, iubirea omului faţă de sine, iubirea cătră Socoşan, .losif . Milos şi Toma Simeon. Bând
-atacurile dintr’o parte anumită.' deaproapele, între împrejurări sociale şi un ei, s’au luat la ceartă şi apoi Ia bâtae, care
adaus cu perfecţiunea vieţeî religioase-morale; a fost aşa de crâncenă,, încât Vasilie.Simeon
sfaturi evapgeltce şi 'moartea în un std şi Toma Simeon au rămas morţi. Petru
Încasarea dărilor în exleoc. Cât
eminent. Recomândăm tuturora aceasta carte Secoşan, losif M loş si Nicolae Milos, învinuiţi
de slab întră dările în ex lex, se vede din
folositoare. ,, că au ucis pe căi doi, au fost arestaţi şi
tabloul despre înersările în comitatul Pestei, predaţi tribunalului din Lugoj. Mari neajunsuri
iu acest comitat s’au încasat în Aprilie nu v roi» i - face spurcata patimă a beţiei.
mai 126,097 cor; dare directă cu 417,500 N u le tr c b u e în M U c tţia g r a tu ită . *
: ,
-cţr^ mai, pjuţiii.,decâ,ţ în. aceşaşi,Jună a anu-, Miuistrul . de comerciu *a vtfit să organizeze Epure —-ucigaş! Ţaranul Mihail K6-
lor precedent, In cele 4 luni ale anului 1905 pe şe'ama Croitorilor şi pantofarilor din-Rhse- * kai din Z.agyvâ/âkâs; .un. moşneag de 72 de
încasările s’au.redus numai in acest comitat nau (Rozsnyd) un e u d ’de firoit? fa care deo ani, în una din nopţile trecute ’ visând epuri
•cu 768,000 coroane. sebi sodaîii' să’şt însuşiaăcâ1'iScusinţa croitorii.
• _ * ■ I Măiestrii croitori şi .pantofari au ţintit încausa şi Voind să prindă unul, a făcut în . semn o
mişcare .aşa de nenorocoasă, în cât a căzut
aceasta sfat mare şi au hbtărît să răspundă
Avis• Cursuri de agronomiă pentru în din pat şi şi-a frânt gâtul. După chinuri de
ministrului, Câ na le trebufe instrucţia oferită,
văţători pe vară. Ministrul de agricultură câteva ceasuri a murit. Nu’s totdeauna visu
fiind-că’şi pricep ei meserîa destul de bine/'
tnagh. în scop de a se qualifica învăţătorii rile spume. Când visezi epure e semn de
ear’ daci sodalii vor fi introduşi în 'tainele;
destinaţi a conduce, şcoalele de repetiţiune pacoste, apoi zicala »de unde sare epurele»?
croitului, vor face concurenţă măestritor. Nu
a înfiinţat cursuri în:; G hagiu de jos; Algydgy *
cursurLde acestea, ci îmbunătăţire materială
iBreşznabâhya, Csţkszert da, Lugos, HddmezS- Industria de patrie. Firma de fa
a stării meseriaşilor aşteaptă eî de Ia ministru.
Vâsârhely, lâszberâny. Karcsâg, Szabadka, brică Carol Wein Comp. în nr. de âzi al foiei
Rimaszombat, Szentimre, Nagy-Szent-Miklos a publicat spb titula »Atenţiune* arătânduse
Ada, Csacovâr pe lângă şcolile economice, E v a lo a r c a p o a m e lo r ş i a le g u m e special scopului şi în prima linie şe reco
• ţinâpde din 15 Iulie *— 10 August a, c. La lo r. Pentru a să da un preţ mai mare pro mandă spre on. ateniune găzdoaielor noastre..
Secare curs se admite câte 20 învăţători sau ductelor flin grădinile economice şi a se re Să cumpărăm numai unde se afli mărfuri
5fi învăţătoare, eu totul deci 280 fără deose para referinţele acestora, în ziîele ,din 1-15 din patrie, prin cea-ce contribuim ca multe
bire de confesiune....F.ecare învăţător admis Junle a. r. să va ţinea la ministrul de agri mii de mâni sârguitoare să şi găsească de
capătă pe acest curs d n cassa statului 100 cultură din B-pesta o întrunire de consfătuire, lucru, deci prin aceasta contribuim şi Ia con
f
, -r.
. ' V !
t I'! '
'* : t: y ' : ii
cor. altceva nimica. Se vor primi astfel de la care să învită: econotni, grădinari, negustori, solidarea economică a naţiunei.
'învăţători, cari n-au mai- cercetat astfel de directorii fabrjcelor de conserve, reuniunile ; ■ * , ■ ; .
cursuri economice, Petiţiunile cu documen economice prin delegaţi lor, representanţi ai Comeliu Demeter. Apotecar în
tele necesare să se înainttze la On. Inspec ministeriului de comerţ şi dela căile ferate. Orăştie.. Apoteca N. Vlad are de vânzare
tori reg. de scoale până la 31 Mai st. n. Tema principală a acestei consfătuiri este- de »per0nospin* mijloc aplicat cp cel mai mare
* a face propuneri meritoriee, cum să se eăştige folos in cootra peronosporei, la stropirea viilor.
Aceasta e probat ca cel mai bun, şi prin
Starea semănăturilor şi a câm- un punst sigur ecenom ic,, care apoi să ’l folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca
jpului în streindtate. Dap^ ştirile sosite aplice cu folos real pentru a să da valoafea piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi
la Ministrul ong, de agricultură prin ambasa cuvenită poamelor şî legumelor şi de a scăpa e totodată ce! mat lesne. E preparatul meu
dele streme: In Germania: Semănăturile. de de speculaţiunea negustorilor de aceste pro propriu. Preţul unui pachet 40 fii, Fie-care
pachet e provăzut cu numele meu* şi cu
toamnă; deşi Ia răsărirea lor au suferit puţin ducte, cari le cumpără din grădini mai pe
instrucţiune de întrebuinţare.
•de răceală, în: genereţotuşi sunt satisfăcătoare. nimica şi în piaţe le desfac cu preţuri înzecite. Stropirea cu »P e f o n o $ p i n* e w*i
Săcările să arată mai bune ca grânele, acestea In privinţa aceasta să recomandă a participa bine dacă să face în zi senină; pe timp noros
•din urmă, cele sămânate mai târziu, ear nu- şi proprietarii noştri de grădini şi legumărie, Ori ploios nu, n:ci contra vântului
