Page 2 - Bunul_Econom_1905_21
P. 2
Pag- 2 - ... , -d fik _____ B U N U L E C O N O M - • ■ Nr. 21
Hxposiţia „Asociaţiunu“. a) la, dietele delă 1863, 1865 pe locuitorii comunei să împletească
şi 1867— 1891, corfe de tot feliul: Ţăranii şi ţărancele
- - - —
f i ) la conferenţele naţionale ţi deja în 3 săptămâni şi-au însuşit această
încă în Nr. 1 al „Transilvaniei" nute, dela 1869—T891, meserie atât de bine,'încât făceau fără
pentru anul 1905, Comitetul central al y ) !a activitatea comitetelor na greutate corfe frumoase pentru trans-
„Asociaţiunii pentru literatura română ţionale instituiţe dela 1881 — 1894, portul, strugurilor şi poamelor, precum
şi cultura poporului român'1 a publicat ! b) Portretele deputaţilor români din şi corfe mai mări şi chelteaue pentru
un călduros apel cătră publicul român dietele dela Sibiiu şi Cluj şi dirv parla economie. Pe calea aceasta ţăranii pot
din ţeară, prin care a anunţat că la 19 mentul dela Budapesta (fără deosebire câştiga în timp de iarnă, mai mult de
Aug. a. c., cu ocaziunea proximei adu de partid; 2 coroane, la zi, ceea-ce cu deosebire
nări-generale a „Asociaţi unei", se va c) rel'quii de ale oamenilor politici > în iarna trecută, în care s’a simţit pre-
inaugura în Sibiitr primul nostru Muzeu mai însămnaţi din-acest timp. tutindenea mare lipsă, a ajutat foarte
istoric şi etnografic român, şi a cerut, mult. Corlele preparate în comune să
(§. 48.) Pentru înzestrarea acestei
concursul tuturor prietinilor culturei po predau Reuniunei, care le plăteşte după
secţiuni să va face un apel public.
porului nostru pentru înzestrarea cât mai mărime şi calitate cu câte 40— 5(5 fii.
Obiecte de inters istoric din epocele
bogată a unei expoziţiuni etnografice ‘ Material pentru prepararea corfelor să
înşirate, cari privesc îndeosebi bisericile
şi istorice-culturale, care să va aranja pune din partea Reuniunei la disposiţie.
şişcoalele, apoi viaţa comunală şi în fine
cu acest prilej, spre a pune bazele Muzeu De însemnat este, că în unele comune
cestiuni culturale, militare sau economice
lui nostru naţional. Programa prealabilă, ale comitatului, precum este Traunau
se vor aşeza în despărţămintele speciale,
publicată încă atunci în „Transilvania", K isfalud ş. a, meseria aceasta a înain
instituite pentru aceste ramuri.
a fost studiată şi complectată pirin Co- tat atât de tare, încât o mare parte a
misiunea instituită de Comitetul central (§ 49) Documente şi obiecte cari locuitorilor acestor comune să ocupă
pentru aranjarea expoziţiunii şi a apărut privesc istoria culturală a Românilor de prezent numai cu aceasta meserie.:
acum în textul ei definitiv în „Analele" din ţară afară de cele referitoare la In săptămâna trecută s’au predat Reu
Asociaţiunii pentru Martie şi Aprilie a. c. biserică, şcoală, literatură şi ştiinţe, şi niunei de agriculţurâ din Timişoara
ia artele frumoase, cari să vor aşeza în izp d o corfe, din cari Reuniunea trans—
Astlel publicul nostru cult este
despărţămintele lor speciale), şi anume: porteazâ o parte secţunei pentru in
astăzi pe deplin orientat asupra scopuri
1. documente şi date referitoare dustria de casă a ministeriului de agri
lor urmărite- cu aranjareă expoziţiunii,
la instituţiuni şi societăţi culturale ro cultură din Budapesta, iar altă parte să
cât şi asupra modalităţilor, in cari să
mâne din ţară, şi (în secţ. X X X V ); ex trimite unei firme renumite în Ger
intenţionează prezentarea stărilor etno
poziţiile speciale ale acestora (Asociaţiu- mania. -
grafice şi istorice-culturale ale poporu
nea aradană şi maramnrăşanâ, reuniunile
lui nostru. v Pentru iarna viitoare au cerut şi
de femei, reuniunile de lectură, sqeietă- mâi multe qpmune româneşti din comi
Acest cadru în care să proiectează ex-
ţile academice, cari toate vor fi invitate
posiţiunea, este însuşi unelocuent intepret tat, ca să li-se aranjeze astfel de cur
în special şă participe Ua expoziţiu ne);
al importa n ţei acestei intre pr inderi ftiimo- “ suri ; Reuniunea să va îngriji, a satis
/ 2. mCcenaţii români, portretele şi
se a „Asociăţiunii", şi astfel ar fi de prisos face dorinţei acestor comune.
reliquiile lor;
a o accentua din nou şi. Ia acest loc.-
3. âcademfciaoii români (portrete P relegere, econom ică.
Atragem atenţiunea cetitorilor noş
şi fdiquii;
tri de astădatâ numai la acele părţi ale La propria dorinţă a economilor
4. date: statistice despre fundaţiuni
programei, oe .privesc sccţiunele a căror din comuna Trăunau (corn. Timiş lân
şi fonduri culturale. *
înzesttare după natura lucrului să va gă Lipova) Reuniunea de agricultură
putea face numai cu conlucrarea cercuri din comitatul Timiş a ţinut în 16 Maiu
lor largi ale publicului nostru cult. - NB. Comitetul Reuniunei femeilor a. c. o prelegere poporală în această
rdm din comitatul Hunedoarei la Invita comună. Prelegerea a fost ţinută de
Acestea sunt în primul rând: E x
rea comitetului central din Sibiiu a referentul Reuniunei dl Nicolae Iancny
poziţia, istorică şi îndeosebi secţiunea,
binevoit a lansa un apel călduros multor care a fost primit din partea locuitori-
de istbrie politică şi de istorie culturală.
Cu ptvire la aceste secţiuni programa, Doamne cunoscute, cari să interesează torilor comunei cu mare însufleţire* Dl
expoziţiei cuprinde următoarele in- de progresul naţional cu scop de a a- lancu a vorbit despre însemnătatea
duna objecţe frum oase aparţinătoare mare) ce o au în, ziua de azi însoţirile
viaţiuni: • >
industriei de casă cu un extras ‘ din şi tovărăşiile agricole, arătând prin e-
(§. 45.) 1. Istoria măi veche (înaînte
program şi cu Regulamentul exposiţiu- semple conctete resultatele frumoase
de 1848). In acest despărţământ se vor
jiei. —^ Recomandăm şi noi acest apel ce le-au ajuns astfel de tovărăşii pentru
expune: documente, diplome şi ăcte, cari
şi rugăm pe Doamnele a desvolta cel înaintarea şi ameliorarea stărei mate
privesc istoria politică a Românilor din
mai viu interes şi în această.direcţiune. riale a economilor, scoate Ia iveală gre
ţară şî a instituţiunlor .lor; portrete, scri
şelile principale, cari să comit încă în
sori şi obiecte ale bărbaţilor * cari s’au
multe comune ale comitatului la / culti
distins pe acest teren.
varea pământului şi cari reţin pe eco
(§. 46.) 2. Epoca de la 1848 nom de a scoate folosul corâspunzâtor
a) documente, acte şi scrisori; în după munca sa.
deosebi ale conferenţelor naţionale şi
La prelegere aii luat parte peste
ale comitetului naţional;
100 de locuitori din loc şi urmărea
b) portrete, scrisori şi reliquii. ale Pentru propagarea industriei de
prelegerii , a fost, că în aceeaşi zi s’a
bărbaţilor distinşi din această epocă; - ; ' casă.
c) tablouri, embleme, arme, dis- constituit în comună o tovărăşie agri
«Reuniunea de agricultură din co colă din 70 membri, ca despărţământ
tincţiuni şi uniforme dela 1848;
mitatul Timiş» a aranjat în iarna tre nou al «Reuniunei de agricultură din
«(/ literatura referitoare 1848.
cută în mai multe comune din Comitat comitatul Timiş». Adunarea s’a termi
(§ .4 7 ) 3. Istoria mai nouă: Cursuri pentru împletirea corfelor (co nat numai târziu spe seară, iar economii
a) documente şi acte' mai imporşarelor), In care un măestru expert plă au dus: frumoase impresii dela această
tante, referitoare îndeosobi: tit din partea Reuniunei a învăţat adunare.
