Page 3 - Bunul_Econom_1905_21
P. 3
Nr. 21 . >- B U N U L ECONOM ____________.-_______________ Pag. 3
Pentru delătm area lipsei de nutreţ. zului. îndeamnă poporul să se ocupe dările societăţilor economice şi a/inte- -
cu mai mafre atenţiune cu cultivarea reselor1 după depuneri şi din suma tu
Pentru a ajuta economilor în lipsa
nutreţului şi să schimbe sistemul rota-, turor acestora socotind 10— 40% adecă
de nutreţ provenită din causa secetei
ţiunei tocmai prin îmbrăţişarea plan dela o zecime până la 4 zecimi căpă- ,
mari a anului trect. » Reuniunea de
telor .de, nutreţ şi plantelor industriale tăm suplementul sau adaosul general
agricultură din comitatul Timiş« a Îm
cari asigură economilor un venit cu mult la darea de venit (âltalânos jovedelmi
părţit din 1 Ianuarie a. c. până în pre
mai mare. La propunerea dlui advocat p6tado).
zent 130 vagoane tărîţe de grâu res
Popp să hotăreşte i nfii nţarea unei socie Dările sau contribuţiile directe în-
pective urluialâ de orz de calitate
tăţi de lăptărie în comună, care să se şi rate în cele 11 puncte de mai sus,
primă, între societăţile economice din
alipească comisiunei centrale a Reuni trebue să se plătească adecă sunt sca
comitat.
unei de agricultură pentru valorizarea dente, în rate de câte 3 luni. Deose
Tărîţele s’-au împărţit cu preţul de
laptelui şi untului produs de societăţile de bire face,darea după interese la depu
7 cor. 79 fii. pro 100 kgr., pe când
lăptărie. neri e scadentă tot la jumătate de an
preţul tărîţelor în piaţă era cu 12— 13
< In sftrşit să insinuă mai mulţi eco şi taxa de miliţie, care e scadentă din-
coroane. De acest favor au avut parte
nomi pentru ă lua parte la excursiunea tr’odată la 1 Octomvrie După restan
şi cele 20 aocietâţî economice înfiinţate
la Mezohegyes, Poporul tare mulţumit ţele, cari nu şe plătesc la vremea » pre
în comune româneşti, de referentul ro
cu cele auzite abia pe seară s’a împrăş scrisă, se încassează 5% interese “de
mân N icolaeIancu, dintre cari societăţi
tiat, mulţumind dlui lancn pentru sfa întârz ere.
după trebuinţă au căpătat 2— 3— 4
turile cele hune, pe cari au promis că Dările până la 200 coroane se
vagoane de tărîţe cu preţul redus de
le vor împlini. plătesc la primăriile comunale, cari trec
mai sus. Aceste comune fiind foarte
sărace, au simţit foarte mult binele a- In zilele din 15 şi 16 1. c. s’au peste 200 cor. trebue sase plătească de-a
cesta, pentru care şi-au şi exprimat mai înfinţat Încă 2 societăţi economice dreptul lâ percepţii. Sumele adunate
mulţumitele lor pe cale oficioasă. în comunele Trăunau şi Feeregyhon, la primăriile comunale şi la oraşe ea-
cu cari numărul societăţilor, ca filiale râşi le trimit la percepţii,
P relegeri econom ice. — Societăţi ale „Reuniunei de agricultură din comi 12- In fine trebue să amintim darea
nouă. tatul Timiş" s’au urcat la 43. de s p ita lcare face astăzi 5 % (a douâ-
In 13 1. c. sau ţinut în comunele zecea parte) a tuturor dărilor directe.
fruntaşe L i get şi Zebel din. partea re Darea e introdusă din anul 1898 şi
ferentului. Reuniunei de Agricultură din Dării© făcea la început 3% . Din 1904 însă
Timişoara, a dlui Nicolae Iancu pre s’a ridicat la 5% .
legeri poporale despre Insămnătâtea pră (Urmare). (Va urma).
si rei şi creşterei raţionale a vitelor Jn 4. Darea societăţilor şi “a între
economie. prin d erilor economice publice se soco
In L ig et adunarea generală a so teşte în 10 la sută a venitul curat Care este scopul
cietăţii economice convocată pentru a anual. Cu alte cuvinte, dacă profitul congresului internaţional din Budapesta,
asculta prelegerea a fost. deschisă din în net (câştigul curat) este de exemplu
credinţarea preşedintelui G. N icolaevici 10.000 coroane anual: darea va fi. contra alcoholismului ţinând din
__
_
de cătră vicepreşedintele societăţi, dl. 1000 coroane. , 11— 16 Sept. a. c.?
protopop greco-cat. Cornel Teaha, care 5. Darea de, mine (băi) este de 5
îşi exprimă bucuria, că o mare parte până la 10 procente a câştigului curat.
a economilor din loc s’au decis, a aduce 6. Darea după interese de depu Acest congres are de scop, ca cu
cu intervenţiunea Reuniunei din soiu bun neri şi de 'tente. Tot 5— 10%. Aici puterea ştiinţei, cu armele esplicaţiunet
de vaci. îtl comună, care să înbunătâ- aparţin banii depuşi spre fructificare la şi îndrumărilor formale să pună umăr,
ţeascâ starea' materială a economilor. bănci, rente, anuale şi viagere, unele să sară în ajutor pentru mântuirea de
Predă cuvântul dlui Iancu care arată obligaţii de stat şi particulare, acriile acest duşman îngrozitor al omenirei,
însemnătatea şi legătpra strânsă ă creş străine etc. adecă contra acoholişmului. Nu alco-
terei vitelor şi a economii câmpului. holul este inimicul, da el se reprezântă
7. Transportul pe tren şi pe va
Nu vă cunoaşte nici un plugariu, care (înfăţişază) în chipul deaproapelui nos
poare încă e supus dărei, conform nu
să fie putut arătă spor în economia tru, se linguşeşte cu apucăturile lui fu
mărului de pasageri (călători) şi de
sa fără ca să fie ţinut vite. Arată apoi neste şi pe nesimţite îl înhaţă, îl de
mărfuri, ce se transpoartă. Darea face
mai departe din ce puncte de vedere prinde spre obîcieiul lui, obiceiul devine
5 sau 7 respective 18% ă taxelor, ce
este creşterea vitelor neapărat de lipsă patimă şi acest mizerabil de obicieiu îl
se încassează pentru transport.
pentru purtarea unei economii bune bolnăveşte, îi strică reputaţiunea, se vâră
8. Darea de . loterie sau pentru
şi potrivite pentru împrejurările din Ba ca un verma în stomac îl îndeamnă la
emisiunea de lozuri. La acordarea con
nat Şi aduce la Cunoştinţa condiţiunile păcate şi îl târeşte -în groapă.
cesiune! se încasează 10— 15% darea
favorabile, pe lângă cari Reuniiunea Băuturile spirtuoase nimicesc .cele,
de câştig.
Centrală din Timişoara poate împărţi mai principale şi mai delicate organisme,
9. Darea de arm ă (puşcă) 2— 4
vite. bune de prăsilă între economi. — deunde apoi provin morburile grele şi
coroane anual şi darea de vânat 12—
In. Zebel sa prezentat în număr neaş tâmpesc părţile minţi (psihice). Ele în
14 coroane anual. Darea pentru armă
teptat de mare la aceasta prelegere. groaşe canalele respiraţiunei şi ale espi-
o repartizează şi o încassează primă
Condus de inteligenţa comunei în frunte raţiunei, atacă plumânile, ficaţii şi intesti-1
riile comunale ear’ cea de vânat per
cu Dl advocat şi mare proprietariu nele (maţele), învineţeşte febrele sângelui,
cepţiile (Steueramt). ^
Vintenţiu Popp şi de harnicul preot produce roşaţă-vineţie pe obraz şi pe nas
greco-oriental Dl N. lonescu poporul cu \Q. Taxa de m iliţie, pentru cei, cari de coloarea unei pătlăjice, produce bă-
mare interes şi însufleţire a ascultat nu au servit activ. Face 6— 240 cor. tae de inimă, şi s îngroaşe şi împedecă
prelegerea. In decursul prelegerei dl Ian anual, după averea respectivului. circulaţia regulată a sângelui, cauzând
cu a arătat cu deosebire greşelile mari 11. Adaosul general la darea de adeseori boală de apă, apoplexie (gută)
ce Ie fac bănăţeni în multe părţi' prin venit; Adunând dările:'de pământ, de şi venin; care au pururea urmări triste
cultivarea mo.notonă a grâului şi cucuru casă, de venit (clasa III. şi IV.), apoi şi critice în yiaţâ.
