Page 5 - Bunul_Econom_1905_21

Nr. 21 _ ~ ' - B U N U L E C O N O M Pag- 5

tică. şi joc, ce sfi arangiazS Sâmbătă, la 3 comitatul SibinJ mijloacele şi modalităţile Uu mănz scump. L a herghelia de
fonie n. 1905 1n » Unicorn*. - de. apărare contra filoxerei şi cultivarea vi­ la Kisbdr (Ungaria) s’a . vândut Vineţi în
i * - - ţei americane, după înfiinţarea unei pepiniere licitaţinne publică un mânz de un an cu
Fasole verde pentru esport. La de viţă americană a întimpinat pedeci prin­ 26 200 coroane. Cumpărătoriul e baronul G .
îndemnai reuniunii economice din comitatul cipale, vicecomitele a recercat comunele pe Springer. De tot s’au' vîndut 12 mânzi, în
Solnoc-Doboca mai mulţi economi, din acel ai căror hotar' sunt |i vii, ca să trimit* câte calcul mediu cu 9516 coroane unul.
-ţomitat au început si cultive în mare cuan- 2-V4 tineri să facă cursuri teoretice şi prac­
titate fasole, spre a fi espoftatâ în străină- ! tice^ la pepiniera d e viţă americană- a pro­ H Dr. Ioau Vesoan, advocat, a deschis
-tate în stare crudă (cu păstăile Verzi). Ren­ prietarului şi bun cultivător de vii, M. Am - Cancelaria advocaţială'in Teaca, (Teke). .
tabil tatea întreprinderii e. motivată prin fap­ brosiu d n Mediaş. G asul dlui vicecomite a
tul „că fasolea verde e foarte căutată în stră­ fost ascultat şi d n aproape, toate comunite . Vrednică de ajutorare. Aproape trei mii
inătate, eat’ clima comitatului face posibil a cu vii au fost designaţi câte 2— 4 bărbaţi de cetăţeni din Nodera şi ţinuturile învecinate
-cultiva fasolea si în lunile de toamnă târzie;. deştepţi, îndeosebi tneri, spre a fi trimişi la (în apropiere de Neapol în Italia) ausubscris
—? Dar1 în alte părţi nu ar putea oare econo­ aceste cursuri de vară. o petiţiune a dnei Magdalina Gramatta din
mii să facă şL ei aşa? - * N'ocera, prin care numita cere de la guvern
'* ' -• V :; Petrecerea în Drad. Am primit in­ o rentă viageră de 1800 lire la an spra a
D in nenorocirile căusate de be- vitare la producţiunea ce să va aranga la Sf. să susţine pe sine şi droaia de copii câţi li
jţie. N i co 1 a e B u l z din comuna C e b ea Constantin şt Elena 21 Maiti (3 Iunie) -1905, are. Anume, în timp de. 19 ani, cât a fost
după ce Duminecă a beut în crişmă până în sala de gimnastică a g qmazului • din. Brad. măritată, a avut 62 copii: 59 băeţi şi 3 fete.
Seara, s’a dus acasă beat tun şi s’a culcat Venitul e destinat pentru procurări pe sama De 1 l-ori a avut trigemeni, de trei-ori pa-
având tn guiă o ţigară aprinsă. TDela jarul muzeului gimnazal. Tacsa de intrare; după trugemeni, rar odată chiar 5 băeţi şi o fată,
ţ:gării au luat apoi foc paele de sub el bunăvoinţă. începutul la 4 oare d. a. , fiindu-i normale numai 11 cazuri de naştere.
şi dela acestea “ş’a aprins şl mobiliarul din
odae. Trez t într’un tâ»zu, Bulz a dat să Franţa. Din Paris vine o veste de tot xecxor uoigaş. i.qcuiroruiai vas ie t'ut-
ţese afară, dar’ în tărbâceala beţiei el şi a- interesantă,! anunhe, că preoţfmea franci ză în nic dm copiuna Ulma, eşise la câmp cu fe­
roeţit şi de fumul focului n’a găsit uşa, ci a easul că legea despre ruptura * bisericei de ciorul său de 14 ani, Sava. Aci a ajuns la
căzut jos. Păzitorii de noapte observând apoi stat va fi votată, nu va exercia mai mult ceart* cu feciorul, pe care l’a şi pălmuit.
rprimejdia au spart uşa caşei şi au stins focul. nid un JeL de serviciu divin. Se spune, că Copilul n’a putut suferi aşa ceva dela tatăl
,
Bulz însă erarmort deja. II năduşise fumul. in săptămâna trecută representanţii bisericei său, a scos revolverul şi l’a puşcat. Glonţul
* franceze au ţinut o adunare, în care au ho­ >-a trecut prin grumaz atingânJu-i părţilet
cele mai gingaşe. Tatăl se luptă acum cu
Feriţi copii din calea ţiganilor, tărât, că preoţim ea franceză nu va mai să-
moartea, iar >viteazul mucos* e pus la ră­
•O caravană de ţigani a răpit d>n jurul comu­ vârşi nici o funcţiune, apaiţinătoare servioiu-
coare. ,
nei Bia (în. apropiere de Eşz.'ergorn) patru loi divin. Preşedintele republicei a fosl încu-
copii ‘şi a plecat cu ei spre Budapesta. Unul noştiinţat despre aceasta $>târâre a preoţi-
JEoctlfloaro. In N-rol. 20 al foaiei noastre
dintre copii răpiţi, un învăţăcel lăcătar cu ! mei franceze. Aceasta veşteda făcut oimpte-
la pag; 4 în Noutăţi: ,,Dar ^pentru biserică’*
numele Schmidt Ferencz, pe cale a isbutit sie de tot neplăcută asupra celor dela putere
s’a strecurat o eroare de tipar, având a si.cett
să scape din prinsoarea ţiganilor şi mergând căci In acest caz poporul, care sta cu preo-
în loc de episcopia corect epitropia.
3a poliţia din Esztergom a enarat caşul, spu­ ţimea, să va scula contra guvernului.
*
nând că caravana consta din cinci bărbaţi şi
şease femei, având două căruţe. Poliţia din Pescuitul cu ajutorulNtelefonului. Un Cea m âi mare fericire pe lume
> . ca să şi-o câştige, dar’ de cele tnai multe
Esztergom a avzit despre acest furt toate pescar norvegian a construit un telefon ciu­ e sănătatea şi mulţi au jertfit averi întregi,
_
autorităţile din ţeară. " ^ dat pentru pândirea peştiilor ce înnoată în
* • -\ - fundni mării. Acest telefon se aşază la cio­ ori înzâdar. De inventatorul crucii duple elec-
tro-magnetice R. B. nr. 86967, dl Albert Mttl-
D in uciderile domneşti. Luni fa cul luntrei şi un capet al lui să sloboade în
ler în Budapesta V, Vadâsz-utcza 42/G, a
*9 oare înainte de atneazi contele Ştefan mare şi din zgomotul ce s’aude prin scoica
pus la disposiţia lumii bolnave aparatul săn,
Kegievich, deputat dieţal liberal, a fost ucis telefonului, se poate constata, că ce fel de
e ştiut, că numai aceasta e în stare să ajute
în duelul avut cu deputatul Hencz Kâroly peşti şi cât de mulţi sunt în locul acela, aşa
acolo, unde alte mijloce nu mai pot; ceea-ce
-{poporal). Sabia lui Hencz i-a străpuns inima că pescarii îşi pot arunca tnrejile la sigur.
documentează din nou şi următoare scrisoare
-şi i-a eşit prin spate. După agonie de câteva Peştii cei mici şi h ritigii fac un sunet ce
de recunoştinţa: „Preastirnate dle Mttlier! De
minute Kegievich a murit. Causa duelului a samănă cu fluei itul, iar peSţii cei mari pro­
30 ani am fost tot bolnăvicioasă, nu puteam.
fost următoarea: In şedinţa de Sâmbătă a duc un zgomot surd, ce samănă cu un urlet
nici durmi, nici nu vedeam bine, nu puteam
-dietei contele Kegievich a zimbit la nişte fraze tâmpit. Dacă să apropie desâirma telefonului,
mânea, m’am simţit totdeauna râu, dar*; de
«copilăreşti rostite de m „orator’’ din cbaliţie: se poate atizi şî respiraţia lor înceată.
când mi-am adus aparatul dtale, din 23 April
La aceasta Hencz i-a strgat : Ce ' te lînjeşti ■ ' ■ .... * - "
a. t. şi de când îl port, mă s mt foarte bine,
acolo? Kegievich, care plecase să iese din Necrolog, Paultna^ Borgovan n. Moldo-
sală, i-a reflectat: Ţineţi gura, măgariulel vdtt, preoteasă gr.-cat. în Şinteu, care după pot durmi, văd bine, am poftă de mâncare,
cu un cuvânt sunt deplin sănătoasă şi îţi
.Ear’ Hencz i-a reproşat: Ţ»neţi-o tu, boule 1 un morb scurt, împărtăşită cu sf. sacramente,
mulţămesc din inimă că mi-ai dat eară plă­
— şi totodată l’a provocat şi la duel. s’a mutat la cele eterne, Mercuri în 10 Matu
cere să trăiesc. Cu stima Roşa Schirl, văduvă
Ia 2 ore dimineaţa în al 29-lea an al vieţii
de geometru, Keşmarc.
Cei mal bogaţi oameni din Iu ne sunt şi ai 5 lea al fericitei sale căsătorii. Rămă­
- trei milionart americani. Primul e J m D. Rork- şiţele pământeşti ale scumpei defuncte s'au 0 telegramă a agenţiei » Reiiter* din
felfer, regele uieului, a cărui avere se urcă înmormântat Sâmbătă în 23 Maiu la 10 ore Londră spune, că la mmisterinl âe marină
■ .
la 2000 milioane coroane. A l doilea e Andrei a. m. în cimiţerul gr.-cat. din loc. american a sosit ştirea oficială din Tokio^ în
* Carnegie cu o avere de 1000 milioăne cor. * ’
care ee zice, Că toate CUirasatele rose, afară
şl al treilea e Wihelm Waldors, ăsta cu o Ciuma In Scoţia, o privinţă a Angliei de » Orei * şi »Ntcolae*, cari au fost Cnfun-
avere de 800 milioane coroane. s’au ivi^nu de mult ciuma, până acum au daie, an fost capturate. Amiralii Bosdest-
murit 25 oameni de această boată urîtă şi wensky, Folkersen şi Nebag0t07.au fost fă­
Cursuri de vierit în Mediaş. Pen- fără leac. cuţi prisoneri.
rtru a popularisa între porprietari de vii din * ■*