Page 2 - Bunul_Econom_1905_22
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECO N O M Nr. 22
C 0 M E R C I U. mult. Dacă la .noi în 0 s-ttt se vând (fabricaţiunea sau ‘ ferberea spirtului),
1 — — zece mere de un creiţar, apoi ţinta parte, pe consumaţiune (beuturi). In ca
negustorului va fi se cumpere multe zul întâia se socoteşte la fie-care litru
Mulţi-dintre bieţii de noi sunt efe poame dela noi şi să Ie transpoarte la de alcool (spirt) câte 90 fii., eaP pen
convingere, că negoţul joacă rol neîn Pesta sau Vienâ, unde vinde câte' 3 tru consumaţiune tot atâta. Pentru-fer
semnat făţă de celelalte ramuri de pro mere de un creiţar. — In ţinuturi mun berea în mic, cum să obrcinueŞte bună
ducţiune, adecă faţă de agricultură şi toase lemnele de foc sunt 8 cor. de oară la ţăranii noştri este supusă taxei
faţă de industrie. Dinpotrivâ. Naţiunile slângin. Ţinta comercialul va fi se trans- însăşi prodneţiunea după mărimea câl-
cele mai înaintate în cultură recunosc poârte lemriele atât de eftine la oraşe dărei şi timpul ferberei.
productivitatea şi însemnătatea comer de pe şesuri, unde să., vând cu preţ 2 Spirtul pentru scopuri indus
ciului socotindu-1 drept unul din cele întreit. — Pe insulele Antile ale Ame- triale e scutit de contribuţie, dar se
mai puternice mijloace pentru ridicarea ricei cafeaua crudă nu costă' mai mult încasseazâ câte 3 fii. de fie care litru
stârei materiale. de 80 fii. chila. Comerciul o aduce la ca taxă de control. Şr filerii aceştia
1. Sub comerciu înţelegem ocupa- noi, unde ni-se vinde cu 2 coroane. ating anual suma frumuşică de 350.000
ţiunea, care are de ţintă aducerea bu S. a. m. d. coroane.
»
nurilor'economice dela producători la 3. Marfa să adună, când se află 3 Taxa pe drojdii, ce se fabrică
CQusumâtori. Cu alte cuvinte, când îmi multă, cu alte icuvinte: când e o- deodată cu spirtul atinge earăşt- suma
trebue o chilă de sare, nu voiu merge ferta mare, şi să vinde când e cere de 350.000 cor. anual. Face ,câte 5 fii.
la Uioara sau la Ocna Deşului, fiind-câ rea mare. Lemnele de foc să adună după fie-care litru de alcool.
m’ar costa mult de tot. Ci mă duc vara şi se vând iarna. Cerealele toam 4. Taxa pe bere e de 34 fii. la
lâ băcanul din colţul stradei, unde stau na şi să vând primăvara! tot hectolitru (câte 100 litrii) de bere.
şi o cumpăr cu câţ-va bani. Băcanul 4. Mărfurile să cumpără în canti 5. Taxa pe zahăr face 38 cor.
însă e negustor, adecă comerciant. De tatea, în care sunt mai lesne şi anume,
la 100 chile de zahăr alb. Venitul sta
unde are el sarea ? Din întâmplare o după împrejurări, în cantitate (măsură) tului din acest soiu de dare se urcă
cumpără dela trafică mai mare. Şi tra mare, sau în cantitate mică. Se vând la 28.000.000 cor. în fie-care an.
fica ? —- EL vezi, trafica o aduce de-a- •în cantitatea, în care să plătesc mai bine.
dreptul dela Uioara, adecă dela ocna Vedem deci că negoţul sau co 6. Taxa pe oleiuri minerale (pe
de unde o produce, unde sâ scoate merciul nu produce bunurile, nici nu trol, parafină, stearină, vaselină ş a.),
din pământ. Eu întrebuinţez sarea şi le schimbă forma, Totuşi măreşte valoa Face 13 cor. ta suta de klg. Statul în
sunt deci — pentru a vorbi mai dom rea bunurilor şi prin urmare este o casează cu rubrica aceasta cam 9.500.000
neşte — consumător. La ocnele din îndeletnicire folositoare. Negustorii sau cor. în fie-care an.
Uioara se scoate, se produce. Aduce comercianţii înşişi fac câştiguri însem 7. Taxa pe consumaţiunea de cat ne
rea ei dela locul de producere până la nate iolosindu-se de împrejurări locale, (8.400.000 coroanele impune pe car
satul meu, o face comerciul. In caşul de timp şi de cantitatea mărfurilor. nea de vite; porci, oi, capre -(ear in
de faţă trafica şi băcanul. Aqeştia sunt ram ii mai de frunte Pesta şi pe carnea de galiţe şi vânat)
Şi aşa suntem cu toate lucrurile, cari se tae cu scopul de-a li se vinde
ce le întrebuinţăm dar nu le producem ai' negustoriei. carnea.
(Va urma).
noi. Cu haine, cu beuturi, cu poame 8. Taxa pe vin (16.200.000 cor.)
sudice: alămâi, portocale, smochine, cu Obiectul acestei, dări .sunt mustul şi vi,_
sticlării, cafea, zahăr, şi altele nenu Dările indirecte r nurile, ear’ în Pesta şi drojdiile de vin
mărate! 1. Darea de spirt. Din fabricarea ba chiar şi proprietarii de vii, dar*,
2. Comerciul poartă grijă, ca bu spirtului statuL are venituri însemnate. aceştia au unele fayoruri.
nurile să ajungă din locurile unde plă Cam 60.000.000 coroane în fiecare an. 9. Taxa pe crişmărit (3 600 000 c.)
tesc puţin, în locuri unde plătesc mai Taxa e impusă parte pe producţiune Până prin anii 1888—89 dreptul de
ani ai domniei lui!. Ce înalte simţiminte re slujbă, apoi distingându-se prin modestie, viaţa voastră să aduceţi mângâiere şi bucurie
ligioase ne insuflă acea înflcărată rugăciune, chibzuinţă, cinste şi sârguinţă necontenită întru bunilor voştri părinţi, cari sfe ostenesc şi vă
care a rostit-o el la sfinţirea templului! Ce îndeplinirea datoriilor şale, se ridică repede cresc. Şi voi cu adevărat îmi veţi împlini
nădejde însuflase el râvnitorilor de cele sfinte? de pe treaptă pe treaptă la vrednicii înalte dorinţa mea, dacă veţi păstra pururea în ini
Şi cum în urmă s’au schimbat toate acestea şi aduse servicii însemnate şi folositoare Pa mile voastre sfatul înţeleptului care zice:
şi cum toate cele bune au pierit din fiinţa triei, dobândind asţtel iubirea şi încrederea »Fiule, iubeşte din toată inima pe tatăl
luîl Sufletul lui a sărăcit; a pierit înţelepciu Regelui şi El avu şi fericirea rară să plă tău şi durerile mamei tale nu le uitai<
nea lui, a pierit virtutea, au pierit toate cele tească părinţilor săi prin o călduroasă în A rchm Nicodem M untean.
bune când el, îmbătat de fericire, a părăsit grijire de dânşii la bătrâneţele lor. Trăi până
pe Dumnezeu, izvorul înţelepciunii şi al tu la adânci bătrâneţe şi muri în sânul unei — —
turor virtuţilor!» familii numeroase şi binecuvântate; nu lăsă N O TEA ZĂ -ŢI!
»Crede-mă, iubite tăticule», răspunse moştenire copiilor săi bogăţii mari, dar le
mişcat Teodor, »poveţele şi sfaturile dumni- lăsă, ceace e mai scump decât toate din lume, Când v.forul în peptu-ţi vine
Nu te plânge cu suspine;
ttle întotdeauna au fost şi vor fi pentru mine un nume bun şi binecuvântarea lui Dumnezeu, Căci o inim’ amoroasă,
sfinte; eu sunt cu totul încredinţat despre care şi până astăzi într’un chip văzut se re Ţi lecue simţiri şi oase.
acel adevăr, că omul toată viaţa sa trebue să varsă asupra nepoţilor şi- strănepoţilor lui şi
înveţe. Rugăciunea-mea cea de toate zilele lămurit vorbeşte fiecăruia: Ca ’n pomii plini de verdeaţă
Dispar norii, dispar, şi ceaţă
către Dumnezeu este, ca El să mă întărească »Aşa se binecuvintează omul, care se Apare soarele vieţi,
pe calea virtuţilor şi să vă prelungească până teme de Domni*. S’araţă luna şi comeţii.
la adânci bătrîneţe zilele voastre cele atât de Micuţii mei prietini cât de mult aşi dori
preţioase şi de folositoare pentru mine, ca’să eu, să vă văd pe toţi semănând lui Teodor, Ce s’ ofilează ’n noi
pot avea in dumneavoastră adevăraţi şi în atât prin silinţă ia învăţătură cât şi prin o Cad ca visul de strigoi
ţelepţi povSţtiitori in viaţa mea». purtare bună, pentrucă eu doresc din toată Ori ce-i verde-i permanent
Dar ce-i veşted disparent.
După o jumătate de an, Teodor căpătă inima ca voi cu toţii să fiţi, ca şi el, şi prin D. Jarca.
