Page 3 - Bunul_Econom_1905_22
P. 3
Nr. 22 * B U N tfLECO N O M - ' -__________~ ____________ Pag- 3
-crişmărit era al proprietarilor particu ciova o ma?e -expoziţie economică-in- conferenţiari se vor, prezenta nu numai:
lari In aceştf ani însă statul l’a cum dustrialâ, pentru care s’au început deja ca singurătjci în cerc restrîns, ei ca au-
părat pentru sine cu preţul de 21,666 075 pregătiri -intensive: Expoziţia este spri . toritâţi şi interesanţi, ai binelui comun
coroane. Acum va să zică e al statu jinită de societatea economică regnico- al statului. Pe două căi se vor- discuta
lui şi cine vrea să descKidă crişmă tre- lară şi va fi împreunată cu o expoziţie
bue sâ-şî ceară slobozenie adecă licenţă de vite de prăsilă, apoi de .găini de Căuşele şi scopul: una de a’l cumpăta
dela stat, respective dela oficiile corăs- toate soiurile mai nobile şi cu o ex şi alta de a se abţinea cu totul ca să
punzătoare ale statului (direcţia finan* poziţie de peşti, aranjată de societatea poată ajunge la rezultate reale pentru
ciară.) Taxele, ce se încasează pentru! pescarilor din Panciova şi jur. Expozi viitor şi a - folosi în genere.
licenţă fac, precum am văzut, mai bine ţia va fi tare interesantă şi este de
de trei milioane şi jumătate cor. dorit, ca cel puţin economii bănăţeni, Sigur că vor participa la acest con
Oare de ce se numesc dări indi cari locuesc mai aprope de acest oraş, gres şi persoane, cari nu se vor uni
recte sau mijlocite, taxeleam intite în să participe la această expoziţie. cu acCste principe, fie din interes pri
cele 9 puncte? Răspunsul nu e greu vat, fie din scop material, dar majori
şi uşor l’ar putea ghici ori cine. Dările tatea va fi de sigur contra idei alcoholis
directe am văzut, că se repartizează şi mului. De acea aranjatori apelează de
se scot de-a dreptul dela oameni. Dările
indirecte nu. Ci se impun pe spirt, pe acuma cătră toţi aceia, cari caută binele
vin, pe drojdii, pe carne, pe bere, pe contra alcoholismului ţinând din şi fericirea poporului şi uşurarea sorţei
zahăr, pe oleiurî minerale etc. şi se i i — 16 Sept. a. c .? - muncitorilor de zi şi a tuturor econo
scot dela labricanţi, dela măcelari, dela milor. Şi oare care sunt aceşti motori
crişmari etc. Cu alte cuvinte: fabricanţii, (Urmare şifine.).. : şi organe chemate a sprijini poporul ?
măcelarii, crişmarii plătesc dările şi ta Ce se facem sâ prevenim
xele, dar’ în schimb primesc împuterni ruinei ? Mai întâi de toate să luminăm Toţi oameni de carte ai ţârei: profe
cirea de a vinde mai scump articolii de poporul, să cotropim de sus până jos sori, învăţători, preoţi\ medici, sfetnici
consum, cu cât face repartiţia taxelor. ai căuşelor Âygienice — sanitare; aceş
Şi astfel la urma urmelor, taxele se des credinţa stângace, care şi-au însuşito tia su n t datori a merge la congres cu
carcă asupra consumatorilor (cumpără mulţi, că fără.beutură nu poate omul mic cn mare, tineri şi bătrâni, de tinde
torilor). trăi. Să stârpim 'credinţa la aceia, cari inapoindu-se să lăţască în p ifo r reme
zic, că b£nd rachie ori vin îi amorţeşte
diile de scăpare şi binefăcătoare, liber
oasele mişcate prfn muncă şi alină năca^
tatea şi lumina cu conştiinţa de sine şi
D ell zul şi durerile, ba mulţi exprimă după cu,, puterea de a se domina (stăpânii)
beuturâ «acum am; curaj, acum pot sta
fiecare pe sine şi a se feri de M ţuri şi
la vorbă şi cu vodă, acum sunt tare şi
de^pasiuni nedemne şi ruinătoare. Pro-
Cu ce să nutrim găinile, pentru ca tuare, ^cum fee minuni, acum mă pot
să câştigăm dela ele ouă mari ? lupta cu un' tigru, acum ştiu face cu gramul pertractărilor va urma. ' i " ;
Cine la creşterea găinilor are sco ochiu, acum scot copaciul din rădăcină,
pul de a câştiga ouă multe, adecă cine acum sunt leu paraleu, acum simt în
creşte găini pentru a face negoţ cu stare să mă lupt cu un taur de Elve Sărăturile.
ouăle, acela trebue să dee atenţiune ţia, acum pot dărâma o casă ca Sam-
corăspunzătoare nutrirei găinilor. Este Pe multe părţi -— mai ales prin.
lucru cunoscut, că sortarea ouâlor să son; toate acestea credinţe deşarte şi locurile joase şi cu unele băltoace se
face după mărimea lor şi ouăle mari amăgitoare trebuesc stârpite şi nimicite.
represintă marfa cea mai bună, adecă Scopul congresiştilor este şi -acela văd întinderi de loc golaşe, nişte pete
să plătesc cu preţ mai bun. Din praxă de a pătrunde în toate clasele societăţi lipsite de ori ce vegetaţiune a plantelor,
s’a dovedit, că nutreţul poate avea a- omeneşti convingându-i că fără alcho- numinduse astfet »Sărături«. Şi sunt
snpra mărimei ouâlor mare influenţă. hol omul este mai sănătos, mai fericit mulţi, cari — voind a trece de mai şti-
S’a aflat anume pentru acest scop ca 1 utori —- afirmă dintr’o singuranţă în
nutremânt bun ovăsul şi mâncare pre mai liniştit îşi se îmbogăţeşte. Misiunea chipuită, că au văzut chiar cu ochi vi
parată din făină de ovăs şi apă. Şi congresului mai este şi aceea de a forma
mai bun nutreţ pentru găini în privinţa planuri şi reuniuni antealcoholice şi de tele lingând sare de pe aşa terenuri —
(nu vorbesc aci de locurile din jurul
aceasta, este sămânţa floarei soarelui, a arăta profitul cel nespus de mare ce
care să întrebuinţează cu mare predi- ’1 ya avea patria, câtă economie poate salinelor sau de locurile depe ţărm»
lecţiune în Francia. Să ştie, că floarea mărilor.)
soarelui creşte în ori-ce pământ sărac, face în toate direcţiunile, cât şe vor mic
prin urmare cultivarea ei nu are nici şora sentinţele proceselor penale, divor- Nici în vecinătatate imediată aces
o greutate şi este un nutreţ foarte ţiale şi criminale şi cât va scădea nu tor aşa zise »Sărături« nu pot creşte
eftin, pe care cu deosebire proprietarii mărul arestanţilor şi robilor. Va arâfef plante vivace, nici chiar pirul, însă pa-
mici îl pot folosi cu succes bun. pentru în colori vii deosebirea şi comparaţia lamida creşte destul de frumos, mai cu
găini. Ouăle de găină din Francia sunt între un om treaz şi altul beat şi tică seamă dacă locul a fost arat.
foarte mari şi au gălbenuş mare şi
să zice, că acestea îşi au mărimea lor loşit. Va faee experimente şi cu skiop La gust, acea spoială a «Săratu
din causa, că în Francia găinile să nu ticonul, ca şi când s’ar putea lua cu rilor* n’are de loc senzaţia sau gus
tresc cu sămânţă de floarea soarelui. mâna folosul nespus de mare_ al celor tul de sare, iar la iftoipâ sau ploaie nu
cumpătaţi în beutură.
Mare expoziţia economică în se topeşte ca sarea şrsupunându-se fo
> Panciova. In pertractările congresului se vor cului se mistuie ca' ceva organic. Nu
In anul acesta "se va ţinea din 15 desbate cum se vede deja chestiunile rămâne deci ore-o îndoială ca aceste .
August până în 15 Septemvrie în Pan- vitale nu numai asupra cetăţenilor şi »Sârături« sunt pricinuite de prea mult
