Page 4 - Bunul_Econom_1905_22
P. 4
P*g- 4________ ;_________ ________________ - BUNUL "ECONOM ; Nr. 22
stagnarea a apelor ia suprafaţa soiului mânui un măr bun patul ca şi când căuta să meargă cât mai repede la Wla
şi de impermiabilitatea acestuia. beai. un pahar de vin de malaga eu pu divostok. Dacă ar fi invins Rosteswen-
Inlăturându-se cauzele care le-au ţin borviz de Borszek. îndatinat la os ski, tot ar fi stat într’o situaţie cam difi
peţele cele mai aristocratice şi la birtu cilă, de oare-ce epuizându-şi cărbunii
pricinuit, aceste »Sărături« pot deveni
rile elegante.. Merele se, culeg cu finea în luptă, el n’ar fi putut să-şi ajungă
fertile. Şi cel mai simplu lucru pentru
lui Septemvrie, se aşează rărişor pe pa ■■ ţinta. - v;."-
•scurgerea apelor ce stagnează este a turi de scânduri şi în pivniţe nici calde
se face şanţuri sau canale, dacă tere — nici reci (-j- 12° C ) Se ţine până Rosdestwenski dorind se moară.
nul afe o mică Inclinaţiune j iar pentru primăvara prin Aprilie, d£ aceea se poate Amiralul Rosdestwenski a fost făcut
ca terenul să devie permeabil folosesc uşor pacheta şi transporta. • ’ prisonier în stare de leşin. Când şi-a
arăturile adânci şi amestecarea pămân Ppmişorul bătui la început creşte venit în fire şi a văzut, că e prins, a
încetişor, dar după 3 -4 ani se desvoltă zis căpitanuluf vasului »Bendovi«: p e '
tului cu paie sau bălegari neputred, ca
repede şi .formează o coroană bogată. ce nu m’ai împuşcat? Nu trebuie ca eu
aerul să poată circula printr’nsul. să fiu prisonier «. Apoi a încercat să se
Trunchiul încă se face gros, dar nu lung
- M. JPretorian iav. dir. (2—3 metri) Coroana trebuie rărită, sinucidă, dar a fost împiedecat.
căci lăsindu-se prea deasă, nu se pot • O expediţie rusă în Extremul
desvolta fructele ba cresc mici, fără gust Orient
şi apătoase.
Din Odessa se telegrafiază, câ acolo
Această sortă de pomi încă se atacă produce o vie nedumerire faptul, că cu
In Nrii anteriori am descris mai uneori la scoarţă şi Ia frunze de morbul câte-va vapoare au plecat din Nicolaew
multe soiuri (specii) de meri şi mere numit ' Fusic landium dentricum căzân- spre extremul-Orient aproape 1500 ma
cât s’a putut de amănunţit şi instructiv. dui uneori muguri şi vâtămându se roa rinari ruşi. Nimeni nu-şi poate explica
—- Dintre cele mai cunoscute dele. Io anul 1903 în Nosnerland se rostul acestei expediţiuni după nimicirea
şi în părţile noastre s’a pomenit de es: atacară mai toţi meri patuli şi aproape flotei lui Rosdestwenski.
Reinetie mare KaSseler, Cox- Orange Rei- nu se găsea fruct fără pete. Ca mijloc
nette, Reineti-auriu de Blenhaim. Rei- de vindecare s’a afflat stropirea cu lapte Atacai Japonezilor.
uette-Rombaur de Paris, Reinete de Ca .'de var şi cu zamă de Bordelais. Cu Generalul Linevici telegrafiază la
nada etc: precum şi mărul Bătui sau lapte de var se stropeşte în Oct. .sau Petersburg, că aşteaptă în fie-care mo
pâtul. Acesta este specialitatea cea mai Noemvrie, pela finea Iurtei Februarie şi ment atacul Japonezilor. Transporturile
mândră dtn Ardeal, putem zice, fala în Martie. Spre a fi mai sigur de vin lor sunt excortate de Chinezi. Tot Chi
noastră! Acesta este în ţinuturile noas decarea ranelor acestui pom, e bine a nezii execută toate lucrările grele de
tre acum cel mai reprezentat măr, cea se mai stropi cu o subsţanţă subţire rezervişti.
mai aleasă plantă şi mult timp va compusă din lapte de var l % cu 1% pea-
mai rămânea de primul rang; şi oare tră vânătă'dizolvată, odată după ce a înflo ; . Al optulea raport al Ini Togo: ,
de ce este cel mai renumit ? Pentrucă rit şi încă odată când sunt merele ca Căpitanul încrucrşătorului »Kusuka« .
este căutat fructul (ui în .cele mai ves ouele de porumb. De aceia se recomândă întors aztăzi după amiazi cu supravie
tite piaţe din străinătate Pentru frum- a se planta meri batuli în grădini închise ţuitorii navei. «pimitri Donsky«. rapor
seţea, gustul şi forma lui va deveni tot cu gard viu, să nu se lase a creşte prea tează, că această navă s’a scufundat
mai plăcut. Lauda o merită şi de aceia înalt şi altoile ce cresc prea sus să se în dimineaţa zilei de 28 Maia st. n.
căci se poate cultiva mai în fiecare gră rătunzească des, aşa va resista mai bine.
dină, la ori ce soi de pământ şi nicăi- Fusicladiumului. Dealmintrea fiind sădit Echipagiul, care se afla pe bordul
rea ca la noi în Ardeal, cu deosebire în locuri deschise (luminate) ale grâdinei nâvei »Dimitri Donski«, îti care se cu
în ţinuturi, unde se cultivă şi viile. E se desvoaltă frumos şi produce roade prinde şi echipagiul salvat al cuirasatu-
drept, că are şi .el năcazurile lui, sufere tare gustoase lui »Qsljabja« şi al distrugătorului „Bujni“
După Wirtschfl. Bl. de J>. Ia r c a . a fost debarcat pe insula Urelung.
uneori de boala numită Fusiclandium ;
mai mult ea altă sortăţ fructul, se pă Pe urmă »Bujni* se mişca cu mare
tează şi deci nu-şi ţine totdeauna gus greutate, a trecut pe Rosdestwenski şi
tul, coloarea şi substanţa, se strică une Războiul şi statul său major pe bordul distrugă
ori, de nu’l putem folosi nici la oţet ruso - apo n ez. torului »Biedowy«. ,
j
de mere, fiind amar şi ruginiu. Supravieţuitorii de pe nava »Di-
De aceia s’a observat, că mărul Continuarea războiului. mitri Donsky« ztc, că au văzut în tim
pătul fiind gingaş cere să i-se aleagă pul spâimântătoarei confusiuni a îngro
locul unde se plantează şi să fie bine Ţarul cu marii duci, cu Alexieff zitoarei lupte dela 27 Maiu st. n. două
îngrijit. — Când e tinâr să nu se lase şi cu alte persoane marcante dela Cur distrugătoare scufundându-se ceea-ce, —
a se desvolta prea tare, să se mai cu tea Rusiei, a ţinut conferenţe, fu ho tării dacă e adevărat,----' face ca numărul
reţe altoile tinere rotunzându-se; coaja Continuarea războiului. S’a decis: total al distrugătoarelor scufundate să
să se radă şi să fie. scutit de a’l pica 1) a trimite din nou armate în ,• fie de cinci. ,
alţi pomi sau arbori şi întrucât se poate Manciuria.
să fie pas la poziţie spre faţa soarelui 2) Linevici să refuze de-ocamdată Londra, 6 Iunie. După ştiri din’
şi tot la 3 ani săpat la rădăcină şLaju-, lupta şi la nevoie să se retragă dincolo Peterşâurg, acţiunea partidului păcii n’a
tat cu gunoi nears. - . de lacul Baical, şi suces. Marele duce Nrcolaew a deter
3) a forma o flotă nouă, pentru minat pe Ţarul, să continue războiul.
Fructul este de mărime mijlocie care s’a subscris până acum 100 mi Ministrul Witte şi-a esprimat serioasele
în formă ovală, adese ori cărnos, mus lioane ruble. sale: îngrijiri asupra continuării războiului
tos şi aromatic. Are coloare verzie-găl-
bue şi in'partea soarelui se şi înroşeşte Cauza Înfrângere! flotei ruseşti. Petersburg 6 Iunie. Trepow a
în pete atrăgătoare. Coaja este subţire Un ' ofiţer din • Wladivostok tele- fost un ajutor al ministrului de interne
netedă-fâră rugină. Apare ca un obiect grafiază: ' - şi şef al corpului de gendârmerie. El
de marmură, dândui un aspect atractiv. Cauza înfrângerei este, că Rosdes- rămâne în acelaşi timp guvernator su
Mezul e guStos şi frşget, răcoritor; când venski, având foărte puţini cărbuni, prem al Petersburgului.