Page 3 - Bunul_Econom_1905_23
P. 3
Nr. 23 BUHUL JICONOM
■ ' - ■ .. -■ ■ * ; y r '
arâtându-se la fiecare obiect numirea, Bistriţa, 400 vişini-şi 600 apricoşi, ear’ ranţă avem că fruntaşii din Mercurea
600 altoi meri au fost cumpăraţi cu şi jur lucravor din răsputeri ca exposiţia ■
ce i-se dă în popor. îndeosebi se vor
preţ redus. - '* proiectată se reuşească de aşa că cinste
expune: ,
să fâbă Reutuuhei şi aranjatorilor.
a) arme de ‘ vânăt, cu cremene Prunii, vişinii şi apricoşii s’au plan
tat în grădina de altoi aşed âM practice
capse,, etc.; :/-
economice din Sălişte, chemată a pro-
b) recaisite vânătoreşti,foiosite de
vedea cu 'timpul pe toţi'culţivătorit noş Del a
vânători mari renumiţi;
tri de pomi, mai ales din qercul Săliştei,
c) curse; ' -V"-' ■. cu pădureţi şi cu altoi. „RenQiQQea da agricultură din c.
d) fotografiile vânătorilor renumiţi
Din altoii cumpăraţi câte 1 altoi
ale monumentelor acestora; Escursiune la M ezdhegyes. ; >
măr soiul »Ionathan« s’au plantat. în -
- e) instrumente folosite pentru po grădinile membrilor cu locuinţa în Ga
Reuniunea de agricultură din Ti- :
por penţlu prinderea peşti lo r ş i păs leş şi Aciliu. Plantarea a fost împreunată
mişoara a aranjat din 6—-8 Iunie o
trarea lor. cu poveţe foîoşitoare şi cus dembnstra- escursiune la domeniul erârial din Me-
ţiuni practice dm domenitil creşterii şt zdhegyes, care escursiune a reuşit spre
Secţ. X V II. Industria minieră.
culturii pomilor. T ot din aceia un nu-
mulţumirea deplină a economilor par
(§. 43.) in această secţiune se vor măr de 29 s’ăiţ plantat în grădina de ticipanţi neaşteptat de bine şi care a
expune: altoi a şcoalei amintite, eari 155 s’au fost pentru toţi foarte instructivă.
împărţit în mod gratuit şi jn . pârtii de
a) harţe şi’ table statistice despre
câte 5 — 5 exemplare: la 15 membri din In 6 Iunie escursioniştii din co
mine de aur, fer, cărbuni, sare, etc., lu munele Zsebely, Liebling, T.-Szâkos,
Sâlişte 5 din Orlat, 4 din Caeova, 3
crate de minieri români; y,' din Tilişca si la câte 2 din'Galeş şi Cerna, Kârolyfalva, Mercsyfalva, Şag,
b) scule folosite de aceşti . minieri Sibiel. Soiurile îm părţite': au fost de ' Besenova, Kisfalud, apoi mulţi proprie
(cu arătarea numirei lor poporale) şi Entz rosmarin, Beregi-soyâri, Jonathati şi tari mari din Verşeţ Timişoara şi Detta
c) colecţiuni «de producte miniere. Sikula. Pe bani ş’âu , vândut 00 bucăţi slau concentrat la gara principală din
a 40 bani şi 300. bucăţi a ^ 0 bani. : T i m i ş o a r a , de unde au p l e c a t
Pentru înzestrarea acestui despăr
împreună în vagoane sejkrate sub con-
ţământ se face apel la proprietarii şi Cursul de pomârit dift anul acesta, ducerea dlor Nicolae lancu şi Getsu
funcţionarii de mine" români, şi se in ţinut în SăliştC, a avut de ţin*â instituirea de Heinrich .eu.-trenulcătră Arad, pen
fiitorilor conducători ai.grădinilor comu
v iţi minieri români ca să prezinte felul tru a, continua de acolo cu motorul
nale de pomi, prescrise prin sţatut co
lor de lucrare în praxă(â. ex. spălatul , de benzin călătoria cătră MezdhegyCs.
rni tatens, care impune corhiipelor poli Pe linia Timişoara — Arad s’au mai.aso-
aurului, etc tice-Înfiinţarea şi susţinerea de asemenea
dat .încă din mai multe comune excur
r Biroul expoziţiei se adresează pe grădini, de unde să se poată câştiga
sionişti, aşa că suma .lor s’a urcat a-
aceasta cale cătră toţi aceia cari posed pomii receruţi. peptfu.ra--.fi^plantaţi pe proape la 100. De regretat este însă,
margina stradelor,drumnrilQîţ şi a locuri
obiectele" înşirate mai Sus, să‘ participe că dintre societăţile economice comu
lor publice. Toate âceştpa cu efiiemarea
la expoziţie. T ot asemenea roagă pe cei nale ronpâneşti singura societate "elin
de a deschide pentru poporaţiune nouă - Zsebtly a fost foarte bine representatâ
ce ştiu "de existenţa unor. atari- obiecte
isyoare de traiu şi de câştig. Comisiu-
la -această escursiune, cu toate că s’a
p e 'la alţii, sâ comunice aceasta -birou nea economică toroitătensă ă îmbiat
tăcut de mai multe-ori apel dâtră toate
lui ca acesta să ştie cui şi unde să se ajutoare atât Reuniunei economice să
societăţile economice din comitat pen
adreseze. seşti, cât şi Reuninneh noastre agricole tru această escursiune. Causa nu este
pentru susţinerea cursurilor.
alta decât lipsa de interes, care dorim-
" Cursul nostru a’a ţtnut în zilele din că va dispare în ' viitor la ţăranii noştri ‘
Reuniunea rom. agricolă 15— 20 Maiu sub ./conducerea vice-pre- şi vor lua şi ei exemplu bun delâ- ţă
sidentului loan Chitea după un plan ran iţ veniţi, cari au fost în număr fru
din Sibiiu şi pomărituL, sistematic Şi bine chibzuit., ' mos representaţi la această escursiune. '
Spesele împreunate cu aceast^T escur
La el au participat învăţătorii loan
siune instructivă au fost foarte mici.
Răchiţan din Galeş, loan Ştelea din
Sunt cunoscute jertfele aduse de Spesele călătoriei peste Arad la Mez6-
Gurârîului, GedfgprAlbu din Piânul-Su-
comitetul central al Reuniunei române hegyeS şi înapoi la Timişoara apoi spe
! perior, Vasilie Dobrescu din Rod, An-
agricole sibiiene pentru cultura pomilor. sele de întreţinere, mâncare bubă în
toniu German, Simeon. Mfisâlţan, Iuliu
Ştiut este cum el împarte an de an m ii. restaurantul casinei din Mezdhegyes în
, CriŞan, loan lacob, Constantin Cristiu,
de pomi pădureţi şi altoi şi ţine cursuri decurs de 2 zile şi cuartir de noapte,
toţi din Sălişte, Ioan’Dobrotâ din Sibiel
practice pentru cultivatorii de pomi. De toate împreună nu s’au urcat pe o per
loan Bratu şl Nicolae C.omanici, ambii
binefacerile lucrărilor Reuniunei în a- soană mai sus ca la 12 coroane. Deci -
din Tilişca şi, Ipan Chioariu din Vale,
ceastâ direcţiune, încât pentru primă ar fi-putut participa mai mulţi ţărani
cari aproape toţi sunt. conducători ai
vara de faţă, au tras mari foloase cu români la această escursiune şi tare
şcoalelor de pomi. Pe- lângă învăţători
deosebire economii noştri- din cefcul Să- frumos ar fi fost, dacă domnii preoţi şi
Ia curs au participat şi dl Ilie Macelariu,
Uşteî. Acestea lucrări, din însărcinarea învăţători, cari din urmă puţini au is
conducătorul actual al grădinei de altoi
comitetului centrai^ sjau îndeplinit de prăvit deja cu examenele şi erau liberi,
a comunei Sâlişte. *
vice-presidentul Reuniunei, dl IoanChirca, ar fi premers cu, exemplu bun şi ar
cunoscut pomolog teoretic şi practic, Încât pentru toamnă, în"enformitate fi luat parte la escursiune, îndemnând
asistat de membrul din comitet dl Dr. cu -pogramul de lucru al Reuniunei, şi poporul la aceasta. Dorim ca- în
I. Stroia, protopresbiter în Sâlişte. proectatâ este aranjarea unei exposiţii anul viitor la proxima esdtrsiune, vot
La cererea comitetului Reuniunei, de poame şi derivatele lor în opidul lua mai mulţi români parte spre .îm
aceasta a primit spre distribuire din Merctrrea. Asemenea eşposiţii Reuniunea bogăţirea cunoştinţelor lo r . economice ;
şcoalele de pomi ale statului 4000 pă aranjase cu bun Succes, în Sălişte şi avândtocmai ei, mare lipsă de cunoş
dureţi meri, 2000 peri,. 4000 pruni de Sebeşul-săsesc şi în Sibiiu. Acum spe tinţe din economia raţională.
