Page 4 - Bunul_Econom_1905_23
P. 4
Pap. 4 B U N U L E C O N O M ' Nr. 23
L a gara. d in M esohegyes. noştinţâ despre prăsirea iepelor şi mân-
zilor pentru diferite scopuri, trecând Programul provizor de activitate.
' Sosind la gara dm Mezohegyes,
apoi la diferitele gule de tauri, boi şi
escursioniştii au fost întimpinaţi de dl al congresului X internaţional,
vaci (ungureşti), apoi la vacile de soiul
Reisdorfer, inspectorul suprem al do ce să va ţinea în Budapesta din 11-—46 Sept.
simental, cari dau câte 18— 20 litre /de
meniului, care cu mare bunăvinţă le-a a c, c.ont?a" alcobolisnmiui.
lapte zi. Escursioniştii au văzut multe
pus la dispoziţie locuinţe pentru dur-
lucruri interesante şi au recu’noscut, ce
mit, comunicându-le programul făcut,
însemnătate măre are creşterea şi nu-
pentru ca în timpul scujt de 2 zile să /. Producţiune solemnă.
trirea corâspunzătoare a vitelor pentru
poată vedea lucrurile mai principale şi Studiu hygienic . despre neul pro
a crea o economie bună şi pentru a
folositoare pe acest domeniu de model.
înmulţi câştigurile economilor. Pretu- priu». de Gruber, din Miinchen.
In ziua sosirein u s’au < putut vedea
tind/nea au fost surprinzătoare curâţe
multe, fiind că era deja spre seară Cu II. Obiectele de conferinţă:
nia şi condiţiunea bună în care să află
atât mai, mult însă au profitat econo 1. Influinţa alcoholului asupra des-
vitele. Din taurii ce să cresc la dome
mii noştri în ziua următoare, din espli-
niul acesta, încă se împărţeşte în nu voltărei contrare a organismului ome
caţiunile dl u i căpitan Peschima, coman
măr bun între comune conform împre nesc şi animalic cu .deosebită conside
dantul- hergeliei.
jurărilor locale a acestor comune şi cu
rare la moştenire. Referent: Laitinen
Grajdurile de armtisari. eondiţiuni favorabile de plâtire. — Helingsfors
O impresie foarte surprinzătoare Fabrica, de fuioare. 2. Alcoholul ca substanţă de nu
a făcut asupra escursioniştilor aspectul triment Referent: Kassovitz din Viena.
După ce s’au arătat şi diferitele
grajdurilor de armăsari.
turme de porci, dl inspector a arătat 3. Nizuinţele culturale ale mun
Intr’o curăţenie şi ordine exem
fabrica de fuioare.
plară s’au putut vedea frumoşii armă citorilor şi alcoholul. Referent: Wander-
Prin un aparat practic cânepa ce
sari nobili de soiul Noţtius, D ran şi velde La Hulpe, Budapesta mică.
să cultivă pe acest domeniu, pe un
Furioso, cari toţi eraţi bătători la ochi
teritor de mai multe sute de jugere, 4. Alcoholul şi viata secsuală. Re
prin constituţie corâspunzătoare condi-
să eliberează perfect de puzderiie şi.să ferent: Forgl ■—- Chigny prds Morges.
ţtunilor, pentru prăsirea de cai sănătoşi,
nobili şi foloistori pentru diferite scopuri. pregăteşte apoi în un alt aparat, la 5. Alcoholul şi legea penală. Re
care lucră mat multe femei, pentru tors.
Erau armăsari, cari s’au distins la ferenţi: Lombroso —- Turin, Bleuler—
Aparatele fabricei să pun în mişcare
alergările cele mai renumite din lume;
prin o maşină de aburi. Ziirich, Vâm bery— Budapesta.
câştigând cele mai mari premii. . Pe
lângă aceşti armăsari de*constituţie fină. Fabricile de stihar şi spirt. 6. Acţiunea fatala a beuturilor
(sânge curat englezesc) erau cai exce-, spirtuoase asupra naţilor (născuţilor) din
lenţi pentru prăsire de cai de trăsură, Tot în aceeaşi ^zî ni-s’a arătat de Africa internă,' Referent: Miiller din
cu o ţinută şi un pâr ' foarte nobil şi cătră direcţiune şi fabricile interesante de Groppendorf.
frumos.
zăharşi spirt, precum şi şcoala de pomi pe
7. Şcoala şi educaţiunea în com
Aceştia sunt caii de Dombovdr, un teritor de 33 jug. Din grădina aceasta
cari să întrebuinţează la trăsură la baterea (lupta) contra alcoholului. Re
se împart la an- în toată ţara mai multe
curţile imperiale. împăratul Wilhelm al ferenţi: Doamnă Vorke -4- Londra,
mii de pomi tineri' cu preţuri foarte
Germaniei d e., nu se preumblă cu Hâhnel — Brema, Eoţvos — Solnok
alţi cai la trăsură, ca cu cei de Dom- reduse. Fabrica de zăhar care este Fischer — Pojun. Kirschanek Szent-
bovâr. Tot asemenea şi Ţarul în Rusia. modern întocmită şi foarte mare, tace Istvân.
Dl căpitan Pesdhina a explicat cu mare zăharul din sfeclele ce să cultivă pe
plăcere istoria interesantă a fiecărui un mare teritor al acestui domeniu. Alcoholul şi capacitatea de muncă
armăsar mai renumit şi a poruncit să cu deosebită considerare asupra etăţii
defileze mai mulţi băeţi tineri.(militari) După ce în ziua următoare s’au (training) militare. Referent: neînsinuat.
în trap cu armăsarii înaintea escursio mai vizitat hambarele şi magazinele
9. însemnătatea hygienică a vinu
niştilor. moderne cu elevator pentru > ridicarea
lui prefăcut în comparaţie cu folosinţa
Din aceşti armăsari în tot anul se' grâului în etage, escursioniştii au plecat
regulată a alcoholului. Referent: Lie-
împarte un număr în diterite comune cu impresii frumoase sub conducerea
din ţară cu eondiţiuni favorabile de berman Budapesta.
reprezentanţilor Reqniunei sus amintiţi
plătit, pentru a susţinea prăsirea cailor 10 întrebuinţarea iudustrială a^ al
spre casă, exprimând dlui inspector
buni şi corâspunzători şi pentru scopu coholului, ca aparat de acţiune contra
Riesdbrfer şi dlui comandant Peschina
rile economilor mici. îngrijirea cailor în alcoholismului. Referenţi: D-na Dazinska
Mezohegyes să face prin soldaţi, cari mulţumitele călduroase pentru bunăvoinţa
Golinsca din Krakâu, Klemp — Bpesta,
sunt supraveghiaţi d e . sergenţi majori şi şi osteneala, cu care an fost conduşi.
Baronul Malcomes -— Budapesta.
cari în toa,tâ ziua fac raport coman
Ear cât folos, au tras economii
dantului. — După ce am văzut toate 11. Reforma licenţelor de beuturi.
din această escurşiune o lăsăm să -ju
stabilimentele principale din centru, es Referenţi: Eggeres din Brema, Helnius
cursioniştii au plecat după prânz pe dece ei singuri. Amintim numai la
Helşingfors, Legrain din Paris, Ma-
20 trăsuri, puse la dispoziţie de dl că sfârşit, că domeniul dela Mezdhegyes
lins — Birmingham.
pitan Peschina şt dl inspector suprem să extinde pe un, teritor de 32,000
Riesdofer, pentru a vedea şi economia 12. Orgânizarea mişcărilor contra
(treizeci şi două mit) de jugere catas-
afară din centru.
trale, care aduce la au statului un ve alcoholismului. Referenţi: Wlassak —
Prăsirea iepelor şi a mâniilor. nit de un milion şi jumătate de cor. Viena, Mâday —- Bpesta' ş Stein —
Budapesta.
Sosind la stava de. iepe dl coman
dant Peschiua a explicat cu multă cu-