Page 6 - Bunul_Econom_1905_23
P. 6
6, ffţL N U L E C f r N Q M Nr. 23
de primăwă oare o va topi; dacă sunt acolo cea a fost condamnată .Ja cel mai ruşi Istorici gândacilor de mâtasă.
apie'adânci,: fi tu un mărgăritar în ele; de nos afront.
s i vor afla acolo deserturi sterpe, fi tu floarea, Milanezii prinseră pe împărăteasa.
Gândacii sau vermii de m'âfefSe.
norocului în de; de vei * fia acolo locaşurile o puseră pe o măgăriţă cu faţa spre
Iată nume de care bătrâni noştri îşi
întunecoase dela: Ellora,' atunci fi tu razi soa coada măgăriţei, dându-i coada să o '
relui ce'va alunga acel întuneric».... ţie ca pecapestrele unui cal plimbând-o amintesc, vremuri bune pe când aceste
Şi Valnikl, care intracea îşi recâştigă îh această poziţiune în toate sensurile gângănii erau răspândite în toate un
earăşi graiul, adause: oraşului. ghiurile ţărei şi deci industria şi co-.
^ >Şj fi binecuvântatăl* lată, priveşte oraşul Milan în toată merţul cu produsele lor era în floare
splendoarea.
mai de mult. Cât câştig nu le aducea
Femeile rele alergară mai departe, aceste mici vieţuitoare, care nici nu cer
Preţul unei smochine luară smochină căzută in praf şi pre- braţe multe, nici nu ne împedecă aşa
tinserâ ca împărăteasa Beatrice > să mă
.mult de la alte lucrări în economie, ci
Nu «ste vorba de preţul în bani nânce acest fruct murdar,
care, din contră, îţi reclamă îngrijirea
al unei smochini, ci de faptele la care Prinţesa putu în fine să scape în
a dat naştere o smochină. Reproducem mijlocul huiduelilor şi. reveni aproape tocma în. timpul când nu prea suntem
pentru aceasta următoarea istorioară moartă de ruşine şi de frică lângă băr ocupaţi cu munca câmpului şi în spe
publicată de Revista Viticolă Horticolă batul . său,. împăiatul Fridric. cial când femeia de casă are timp să
şi Agricolă din Bucureşti. ■ - împăratul înfuriat, dădu ordin să se ocupe de ei.
Frideric Barbarosa se credea stă vie trupe aşeză oraşul şi parveni a’l Intr’adevăr este ştiut că eu cât o
pânul Italiei; însă papii şi unele oraşe ocupă. Oraşul fu dărâmat lăsând numai
ţară se ocupă cu mai multe ramuri de
libere i-se împotriveau. Cu deosebire bisericile în picioare.
producţiune, cu atât timpul este mai
oraşul Milano, jrefuza să se supună ju Locul ocupat de oraş a fost arat
gului Germanilor, a trebuit să se pună ca un câmp şi sâmănat cu sare în loc bine întrebuinţat In diferse epoci ale
o armată întreagă pe picior de rezbel de grâu. Acei dintre locuitori care scă anului, şi eu cât ştie să aPfoloseaşcă
pentru ai drcta legile. paseră nemasacraţi la asaltul oraşului mai bine de braţele ce dispune în fa
In fine în 1157 Frideric parveni au fost toţi condamnaţi să apuce cu milie, cu atât mai mult ’şi asigură exis
a întră în Milano, însă fără al distruge dinţii şi să mănânce o smochină pe care tenţa, şi de multe ori chiar se poate
dar curând după aceia oraşul făcând învingătorul o atârnase de coada unei
îmbogăţi din prisos; cu chipul acesta
apel la ajutorul celorlalte oraşe lombarde măgăriţe. Cei măi mulţi dintre ei pre
se asigură şi îmbunătăţirea stârei eco
deveni din nou independent ferară moartea in locul acestei pedepse.
nomice a acelei ţări.
Acest oraş era atunci intr’o stare Acesta fu preţul unei smochine.
'Nici o producţie sătească nu re
de înflorire atât de mare, că voiagiorii _ * - Suvehirniv^ca^ituî episod a rămas
vorbeau, cu âdmitraţiune de frumse- atât de întipărit în Lombardia. clamă puteri şi sacrificii mai restrânse ca
ţife, cu care dotase arta şi natura acele ce se cer pentru producţiunea
acest oraş.
gogoşilor de mătase. Capitalul ce’l re
Tânăra soţie a împăratului Frede- Dytoarlea şi si^moml. clamă această producţiune constă îe
ric, împărăteasa Beatrice de Bourgonge frunzele duzilor (aguzilor frăgarilor) ce tac
plină de curiozitate voi cu ori ce preţ
a vizita oraşul atât de renumit pentru Amorul şi cu Moartea aflându-se dru- frumuseţea grădinei în faţa casei, iar ca
frumseţea Iui. Se depărtă atunci de ar [meţi, muncă este plăcerea ce-şi fac copii de
mata soţului ei, luând numai o mică Purtau cu dânşii tolbe, cu arcuri şi a se sui să adune frunzele, pe care
escortă şi se îndreptă spre Milano, ne- [săgeţi.. mamele #lor, le pun de-asupra laviţelor
cunoscând dispoziţiunile ostile pe care Când negurele nopţii peste pământ ve- unde foesce vermişorii. Iată tot capita
le avea oraşul pentru ea şi pentu germani. (niră, lul ! In o cămară, în podul casei, ori în
Ea obţinu permisiunea -de a întră S’opriră ’n a lor cale şi ’ndată ador- magazina din fundul curţei este locul
în oraş numai cu câţiva pagi şi dame unde se pot creşte.
din suita sa, şi cu condiţiune ca oamenii Atunci, ca nici-odată, drumeţii au făcut înainte de a spune altele, să vedem
armaţi să râmâhă afară. O mare nerozise, cum nfi s’a mai văzut:,
de unde sunt aceşti viermi! Care e
Iată pe princesa curioasă traversând Lăsat* ale lor arme trântite Ia un loc;
oraşul Miian şi rămânând mult timp ex- Şi-aceasta pentru lume tu un păcat de foc. origina lor? Cum se face că au ajuns
tasiată de frumseţa lui. Spre ziuă, când cocoşul din somn i-a şi la noi în ţară ?
- deşteptat, Firele de matase, după analele reg
Locuitorii nu o cunoşteau şi o res
Şi când văzură cerul câ’n zori s’a luminat, nului Chinezesc, s’au întrebuinţat ca
pectau ca străină, dar omagiile pe care'
Voiră ca să plece, şi vai! să întâmplă
le aducea anturagiului ei şi cu deose coarde pentru insţumcnte muzicale deja
Că armele lor'proprii nici unul nu luă.
bire indiscreţiunea unuia din > pagi îi cu 3000 de ani înaintea lui Christos
Amorul din iuţeală;
trădară mcognitul. îndată rumoarea se dar nu s’a ştiut dăpăna până ce „Luin-
Şi Moartea din pripeală,
ridică. Aceasta este femeia lui Barba-
Armura şi-au schimbat Tree“, fiica împăratului Hang-ti-cam pe
rouse inimicul nostru.
Şi ast fel au plecat, la anul 2698 a. Chrs. care pentru des
Poporul se adună făcând sgomot,
De-atunci vedem că Moartea, de-a pu- coperirea făcută a fost trecută printre
ameninţările isbucnesc, se cere magis
(rurea lovesce divinităţi. ;
traţilor să facă dreptate contra unui
german, care a venit sa înfrunte un Bătrânii iot cu arme de ale lui A m or; * ~ ,
oraş liber. De atunci vedem că Amorul, pe tineri Creşterea vcrmilor de matase şi
A fost vre-o sentinţă a unui ma (ii răneşce fabricarea stofelor era în splendoare în
gistrat speriat sau numai un tumult, nu Cu arme de-ale Morţii, cu dor omorîtor. Asia la curtea ‘ împăraţilor din China,
se ştie, faptul cert însă este că Beatri- ._■ iar în palatele lor se aflau instalate ate-
