Page 7 - Bunul_Econom_1905_23
P. 7
Nr. 23 EC O N O M Pag- 7
îiere întregi, ia eare âe Întruneau ar Mi-e dor in tarbk verde cul şi frumseţa iof din caosa grijilor tnuîte
tiştii cei mai. celebri în toate - ramurile, Şi moalle mătăsoasă ce duc în aşa ţeri depărtate. ‘
pentru a’ combina fabricarea preţioaselor Să şedt s’aud departe Ilustraţiunea noastră este făcută pentru
cei cari nu pbt merge să o vadă in natură;
şi minunatelor stofe de mătase. In gră- Cosaşi bătând pe coasă.
deşi oui departe tare dela noi. Oraşul Vene
-dinele palatului se întreţineau planta-; zia să poate călători cu trenul până la Triest
Şt chiar pe lângă mine
ţiuhi' de duzi/ unde împărăteasa mer şi de aici pe mare. In Italia pe uscat în ace
Să salte pe cărare,
gea primăvara acompaniată, de damele iaşi direcţie să mai află oraşele Paduă şi Ve-
Isvorul vecinie vesel
Curţii spre a culege foi pentru gândaci rona, locuri cunoscute mai vârtos ostaşilor
Cu vecimca-i cântare. din bătălia avută in anul 1866.
având datoria c de a . supraveghia sala
Afară de vaporul şi luntrea cu pescar ii
de creştere sau Magnaneria. Gogoşile
Şi cântecul lu i dulce de pe apă, ilustraţiunea ne arată şi viaţa
dobândite vse. aduceau împăratului în
Să i tot ascult mereu, idilă a unei familii italiene cu cortul aşezat
-mod solemn, iar împăratul drept re lângă malul mării.
Şapei să laud tainic
compensă Je dădea câte un miel şi apoi
Pe bunul Dumnezeul
împărţea gogoşile între cele 3 dame în
Sin cutia ou întrebările.
sărcinate cu depânarea şi. toarcerea fire Mi-e dor să ltau pe gânduri
lor de mătase* - La marginp de rîu l.)NSub ce codiţiuni s’ar putea exa-
Cele mat multe popoare din timpu Şi despre lumea ăsta rinda de regulă un jugâr (1600 [~[ st.)
rile antice, făceau comerţ foarte însemnat Nimic să nu mai ştiu. loc arabil pentru cucuruz de clasa III ?
Poate a se deobliga arândaşul a duce
-cu matasea din ţara Serica (Thibet) cum
Şi gândurile mele gunoiu pe acel loc, cât? Cu cât? 2.)
o numeau ei, dar nici idee nu aveau cine
Departe să pătrundă^ Dacă un atare loc s’ar da în parte din
produce această mătase. product, cât gunoi e dator a pune pe
Când sare apa ’« cercuri ' .
Ei îşi .închipuiau ba că ar fi un ar acela arândaşul pe an? In acest caz are
Legând undă de undă. '
bore ca bumbacul, ba că ar fi nişte arândaşul datoria a mâi da posesorului
păiajeni ce o ar ţese şi, în fine, fel de ceva bani, ori ar mai ajuta la lucru,
Să uit amarul vieţii.
fel de închipuiri care de care mai bi- 3. ) Cum să arândează de comun
» • ’ - - ' - Ce port iu pieptul meu
zare (curioase^ ne venind nimănui în livezile, dar fânaţele? Cât ar fi arânda
Şapei să laud tainic
rgâod că un fir aşa de fin şi frumos anuală ? Ce lucrări ar trebui a mai face
Pe buuut Dumnezeu. ~ arândaşul, ca fânaţa ori păşunea nu nu
poate fi opera unui verme.
mai să' se folosească, ci să se păşuneze
Stofele de mătase în Roma aveau M i-e dor la koldmwerde, şi cu oi ?
■o valoare foarte mare, aşa' se zice că Să ies tn preumblare^
4. ) Sub ce condiţiuni s’ar exarânda
însuşi imperatorele Aurelian ar fi re Când glas duios de tulnic o livade, fânaţ, grădină sau păşune?
fuzat soţiei sate o tunică de mătase zi- Răsună ’h depărtare. Cum? când se coseşte iarba numai
*când: Să mă ferească Dumnezeu să dau odată pe au ? cum Ia caz de se poate
atâta aur pentru ăsa puţine fire. Pe Să număr pitpalacid cosi de 2 ori şi cum la de p orii La
acest timp mătasea era aşa de scumpi Când pleacă holda’n val ce lucrări s’ar mai putea deobliga arân
daşul ?
în cât pentru o oca de mâtasâ se plătea Şi spice după spice
o oca de aur. La Romani mătasea era Aleargăln sus fie deal. 5. ) Cum s’ar exârâţida o grădină
cu pomi r Vs pruni şi x/5 peri şi nuci ?
-semn de cel mai mare lux, aşa că la
Atunci O; romoniţă In total sunt 450 pomi cu rod. Ce în
<preţţ' puţini Romani le da mâna Să
Să-mi spună dorul meu, datoriri ar avea arândaşul faţă de po
poarte o haină de mătase. sesori dândui-se pe bani şi ce dându i-se
Şapoi să laud, tainic
■ -.-* & »— în
Pe buuift Dumnezeu.
(Va urma). - Cum ar împărţi fructele şi banii?
Măria Cioban.
6.) De ce plătesc bulgarii* arândă
. boz... aşa mare pentru loturile exarândate de
m ei? (30— 80 coroane de jugâr).
Ce merită omul, care nu poate fi
(Vezi ilustraţiunea).
SffCi-e dor pe muşchiul moale stăpân pe cajpul şi corpul lui ? Are lipsă
.Sub brazi umbroşi să şed, mhierea să ştie mai multe limbi ? Dacă
Ilustraţiunea noasta represintă o stradă
Paiangenit în zare frumoasă în Venezia, oraş situat lângă ţer- nu, de ce? Norocul e schimbăcios, însă
Sătuţul ţneu să-l văd; murul golfului de Venezia itr Italia, vechea virtutea e neperitoare, deci după care
să umblăm mai mult?
patrie a Romanilor dela cari ne tragem du
Şascult doina de jale pă origine.
Cine nu va admira frumseţa caselor şi
Ş i cânt de ciocârlie Ghâcitoare': ■
a bisericilor făcute cu atâta măestrie din
Glasuri s’aud de clopot Economii umblă cu 2 cai,
acest loc aşa de pitoresc şi cercetat de mulţi
Când toacă ‘n liturgie doritori de a vedea locuri naturale întocmite Nobilii prind patrii armăsari,
prin hărnicia mânilor omeneşti In mod atât Potentaţii fug ca şmei
*Şatunci de pietate de Însemnat ? Zbiciriuind câte 6 paripei,
Mulţi de ai nostrii din poporul munci
Pătruns tot gândul meu, Cu zangarale şi cu zale
tor vor fi văzând acum, mai ales cei cari
-Să preamăresc M taină De te spărie în cărare.
merg la America, locuri şi mai frumoase şi-
P e bunul Dumnezeu. mai pitoreşti, ei însă nu le pot gusta farme Cin ’se ’ntrece numai cu trei?