Page 9 - Bunul_Econom_1905_23
P. 9
Nr, 23 BUNUL ECONOM Pag. 9
Momânii ăin regat la sârbărţle
Cununa are câte V* metru în lărgime
NOUTĂŢI şi înălţime. Ea e turnată din bronzul - unui Asociaţtunei. La Piteşţi; s’au format,> scrib
tun, ce s’a luat. dela Turci în războiul de »Epoca,*' un comitet, care. a lansat un ape^
neatârnare din 1877. Are o greutate de 30 cătră toţi Românii din Regat- să 'participe în
f ArchfdUcete losif, Casa noastră
kg. Zilele aceste-va pleca dl Cogâlniceanu, număr cât de măre la, serbările culturale ro
-domnitoare e in mare doliu. Archiducele
consulul general al României în Cernăuţi, cu mâneşti ce vor avea loc fa Sibiiu între 15 şi
losif% comandantul, suprem al hpnvezimi ma-
■acesţ odor la Putna şi’l va depune pa mor-, 30 ale lunei August.
•giare, după un morb lung, a deci dat Marţi
mântui lui Stetan, a stârpitorului strâinllor,
în 13.1uniu a. c. Ia oarele 7 dimineaţa în
ce s’au cutezat să calce vreodată ţaia lui. Programul examenelor de vară dela
Fiume. - .
u ■ -... ; .... şcpala capitală gr.-or. română din Orăştie pe
Toate edificiile publice din Orăştie sunt
Inaugurarearesidenţei episcopeşti gr.-cat. anul şcolar 1904/905.
arborate, cu steag negru.
rom. din Oradea-mara. P.!- S. 'Sa episcopul : Vineri bi 23 Iunie n. c. Dela 8— 10
Arch'ducele lostf s’a născut în 2 Martie
Radu, îndată ce a ocupat scaunul episcopiei oare a. m- clasa începătorilor, înv.) de clasă
"'1833 în Pojun din părinţi ck arihidaee: losiC
rom. gr.-cat. de Oradea-mare, s’a ocupat de M aria Racolţa. Dela 2—4 oare p. m. clasa
palatin al Ungariei (fiul VII. al împăratului
renovarea residenţei epiScopeşti. ■*a II a, înv. tte. clasă Joan Fleşeriu.
Leopold li.) şi Maria Dorotea pribcesă de
. Această lucrare e.’acum pe deplin termi
Wttrtemberg. In răsbQiul dm 1866 a fost Sâmbătă în 24. Iunie. Dela 8— 10 oare
nată şi Duminecă, a avut loc inaugurarea pala
-comandat de brigadă, luând In cursul bătă a. m. clasa a III a, înv. de clasă loan Branşa.
tului episcopesc renpvatf Au fost de faţă:
liei dela Konjgiâtz comanda corpului IV. în Dela 2—4* oere p. m. clasa1 a IV a. de băeţi
P. S. Sa episcopul .Radu, I. • P. S. Sa me-
locul comandantu’ui rănit Festetich şi dis- ei fete sub conducerea înv.-dir. Const. Baicu.
tropolitul Victor M hâ’y d;n Blaj, P.' S. Sa
tingându-se prin calmitate şi cursgiu admira Duminecă în 23 Iunie După' ieşirea • din
ep s opul Dr. Vasde Hossu dela Lugoj, pre-
bil, fiind distins cn crucea militară pentru . bisericăj gimnastică ru^ elevi cei mari, ^con
positul I M, Moldovan din Blaj Dr. Iacob
meritd. Răposatul s’a ocupat şi cu ştiinţa dusă de înv. Lan Fleşeriu. Dela 4—5 oare
Radu, vicar în Haţeg, etc. S’a celebrat mai
şl filologia, a publicat 9 gramatică ţigă- p. m. Cântări corale, conduse de înv. loan
întâiu liturghie solemnă, pontificatâ de me-
niascâ în editura Academiei magiare, apoi Branga; declamări cu elevi şi elevele din di
tropolitul Dr. V. M bâ’yi şi de episcopii pre
„Fundarnentum Linguae Zvngarice" şi altele, ferite clasă, cetirea clăsificatiunilor, împărţirea
zenţi. '
ear’ în marele lexicon „Pailas“ articolul des p rim iilor' şi încheerea,'anului, şcolar.
- . * ..1
pre ţigani şi limba lor şi vocabulârful- ţi
N e cro lo g . Preotul gr.-or. membru al NB»f Lucrurile de mână ale rdpilelor
gănesc. A fost mate protector al Ungurilor. vor fi expuse spre ,vedere publică în una din
Astrei şi preşed. al băncei „Economia** losif
r Prinţul Leopold de Hohen2olern. Lup din Ştena tractul Făgăraşului a decedat şalele de învăţământ ale şcoalei.
-fratele mai mare al M-Sale Carol /. al Ro în 12/25 Maiu a. c. în etate peste 80 ani şi 1 Direcţiunea.
mâniei ' şi tatăl prinţului-moştenit.oriu al co 56 ani de funcţiune consci nţioasă in via -
roanei române -.Ftidivond, i răposat. Joi (8 Domnutui. Reposatul a fost' unul dintre cei ■V-:- de xnatunţate. La gimnasiul
Iunie st. n.) în Berlin, în _ etate de. ,70 ani. mai' harnici păstori sufleteşti ai timpului, gr.-or. d n Braşov, se vor ţinea în zilele de
Era Şeful ramurei domnitoare a < asei .de Ilo- lăsând şi o frumoasă avere pentru scopuri 22, 23 şi. 24 Iunie n., va asista din partea
lunzoliern; la Berlin mersese fă asiste Ia fes bis. şcolare, ciilturăleTnaţfoiwle (peste 10,000 ^en. Cotjs stor dl archfmândrit- .Dr. II. Puşca-
tivităţile cununiei prînţurui-moştenitofiu al' Cor.) Imormântaiea s’a săvârşit a la 14/27 rin, ear ca comisar guvernu l dl Kuhcz Elek4
coroanei prusiape şi titlului de împărat german. Măiu cor. â fost foarte impozantă. Fiei me director supfem . de . studii, ear la şcoaiele
''După detronarea reginei îsabela în 1870 fu- moria binecuvântată şiţârâna uşoarăI comerciale sup. rom. din Braşov se va ţinea
sese candidatul curţii din Berlin la. tronul în zilele de 26, 27 şi 28 1. c. n.
Spaniei, dar’ îp urma protestărilor lui • Napo- Ciobanul Cârţan fotografat cu familia • * *
-ieon Iii. guvernul prusian i-a rett aş candida regală română: La sărbăiile grandioase dela Reuniunea română, de cântări din Orăştie
tura. Dm candidatura aceasta s’a născut răz Constanţa (botrstul vapoiului „România** şi araogiazS tn‘ Dobră la 18 , Iunie st. n. (prima
boiul din 1870/71 între Franjcia şi Geţmania. scufundarea cablului Constanţa-Constantino- ’ zi de Rusalii) .în pavilonul de vară dela ho
pol) a luat parte şi. ciobanul Cârţan, vest t tel *Hufariu« concert cu binevoitorul concurs
Telegrama împăratului Germaniei către
pentiu naţionalismul său mare. Regina Eli- al artistei de violină D-şoara Adeina Piso şi
Regele , Rcmîniei. „Iţi ti imet smcenle mele
sabeta a zărit în port pe ciobanul Cârţan, al D-nei Victoria" Dr. Erdeiyi. InctpUtul la 8
mulţumiri pentru salutul tău atât de călduros J
pe care îl primise odată în audienţă la cas ore seara. După concert, dans. :
cu ocaziunea punerei cablului Constanţa-Con-
telul din Pefeş. Regina zise Regelui: „Uite NB. Dâqă cineva din întâmplare n’a
Stantmapole. Şal ut cu o vie satşfacţîune rea li- i
ciobanul dela Peleşl** şi a stat apoi cu Câr primit invitare, este rugat a se considera pe
zarea racordârei telegrafice directe Berlin-
ţan de vorpă. Regina a rugat apoi pe Re această cale de învt.t.
Bucureşti Constantinăpole la care s’a muncit
gele să-şi. dea învoirea a se fotografa îm
de mriltă Vreme şi unde astăzi văd îndepăr
preună cu Cârţan. Regele s’a învoit şi Cârţan Mare conjuraţie anarchistă contra re
tate eu desăvârşire d fiulăţile întâlnite pentru
a avut onoarea să se fotografieze împreună gelui Alfonso Din Paris se scrie că poliţia a
stabilirea acestei noui căi de comunicaţiune.
cu familia regală. dat de urma unei mari conjuraţii fcontra re
.Nutresc împreună cu tine speranţa că această
gelui Aifonso. In toate oraşele pe cari Ie
legătură, a cărei importanţă economică ega
Locul expostţiei naţionale, care se cerceta regele erau formate comisii pentru
lează importanţa politică, va contribui să apro-
va ţinea în Bucureşti amil viitor, a fost defi a încerca atentatul contra lui. S’a descoperit
p:e şi mai mult încă popoarele noastre şi să
nitiv fixat pe cânţpul Filaretului. că din barcelona, s’au trimis 25 bombe prin
restrîngâ în mod şl mai intim relaţiunile noas diferite oraşe. Poliţia din Sqnara a fost avi
tre mutuale.
Regele Spaniei a trecut Luni din Fran- zată numai decît despre aceasta descoperire.
„împărăteasa şi cu mine îţi mulţâmim
cia în Anglia. înainte însă de a părăsi pă
din toată inima pentru urării ce ne exprimi
mântul Francrei şha esprimat din nou prim . Biserică lovită de fulger. Un
şl-ţi adresăm ţie, precum şi Reginei, salutul
ministrului de marină Thomson mulţumită faţă marevtrăsnetnl a lovit în turnul bisericei San-
nostru cel mai călduros. - de preşedintele Loutţet pentru primirea, ce Nicolo -din Venezia şi pătrunzând prin zidu
■ WUhelmi
* i-s’a făcut în Paris, şi şi a^ esprimat dorinţa rile bisericei a făcut în z;d o crepătură mare,
Cununi de bronz »F. P.« scrie că Re de a-1 vedea în Madrid. Loubet a primit ear’ turnul l a deteriorat în grad aşa de mare,
gele Carol al României a trimis o cunună de invitarea lui Alfons şi se crede, că în Octom- în cât — spre a nu cădea pe oameni — au
bronz pe mormântul lui Ştefan cel Mare. la bre îi va întoarce vizită. torităţile au dispus demolarea‘lui.
Putna. (Bucovina).