Page 2 - Bunul_Econom_1905_24
P. 2
Pag. 2 ■ . ■ . ; - T ' ,, '< BU NUL ECONOM • ' ’ ' ' . > - ,,Nr. 24 i-
vârf. Vasile Domşa, Aurel P. Barcian> Pe lângă şedinţele comitetului s’au ^Orăştie şi şi-a înaintat dimisiunea, com-
■ Dr. Romul Dobo, Laurian Bercian şi mai ţinut adunări generale cu rezultate centr. din Stbiiu a însărcinat cu recon
Ioan Mbţa'f bune încom unele:' 1 Romoşel, la 8 Nov. stituirea acestui • despărţământ, pe se
Agenturile cari s’au distins în ac 1900, 2 Bobâlna la 21 Nov. 1901, unde cretarul al Il-lea dl Ioan Lâpâdat. -
tivitate sunt: Şibot, Vinerea', Romos, s’a arangîat o expoziţie ţărănească ad Aceste sunt pev scurt fazele' prin
Romoşel, Câstău, Cugir, Beriu, Sibişel mirabilă în frumseţa industriei de casă cari a trecut despărţământul Orâştiei
Bozeş, Cib, Băcăinţi, Turdaş şi Bobâlna, a femeilor din Foit şi Bobâlna. Cu o- dela anul 1895 şi până azi:
' eară celelalte n.’a prea dat semne de caziunea aceasta s’a împărţit exponent Dorinţa noastră esţej ca geniul,
telor premii în valoare de 43 cpr. 3 O-
viaţă. . . ' ■ bun al tuturor factorilor şi membrilor
răştie, la 6 Novemvrie 1902. cu intenţiuni curate, să afle un mod de
In -.anul 1898 adunarea generală
In anul 1903 activitatea comitetu deslegare, aşa zicând, ideal, pentru- a
proiectată ia Bozeş nu s’a putut ţinea
lui, cu regret trebuie să o spunem şi întruni câţi-va bărbaţi inteligenţi dtn
din causa indiferentismului inteligenţei
aici, a fost paralisată de a mai ţinea acest Jur la o conlucrare cât mai mănoasă
t3e acolo. ' v
adunarea generală cu succes şi reuşită penţru ajungerea scopurilor măreţe ce
Dupâ-ce directorul acestui despăr
bună, mai vârtos din causa stărei i în le are Asociaţi unea pentru înaintarea
ţământ la 25 Maiu 1898 şi-a înaintat
cordate a spiritelor sociale din Orăştie poporului nostru.
dimisiunea, în decursul acestui an mer
în urma mai multor neajunsuri şi velei D-zeu să ajute!.
sul afacerilor, a stagnat până la 26
tăţi locale, do cari aii suferit şi alte
Febr. 1899, când la insistenţa mem
centre remâneşti mai mari şi mai . în
brului Vasile Domşa s’a putut coaduna
semnate decât Orăştia. , \ Expoziţia „Asociâţiunei“.
în şedinţă membrii: Ioan Mihaiu, Nico-
Iii urmă acestora^ comitetul şi di . . ' -' -
lae Vlad şi Laurian Bercian.
rectorul la adunarea generală ţinută tot De astâdată voim să atragem a-
Cu aceasta ocaziune s’a constatat
în Orăştie la 6 Nomevrie 1904, şi-a de tenţiunea cetitorilor noştri asţipra uneia
că dl director Dr. Ioan Mihu a notifi dintre cele mai importante părţi, din
pus mandatul raportând şi comitetului
cat irevocabil abzicerea sa şi că deşi viitoarea expoziţiune a «Asociaţiunei*
central despre cele-ce a premers şi des
a fost rugat repeţit de a revoca abzi şi să-i rugăm să şprijineaseă cu totdin-
pre starea faptică în cape se află acest
cerea şi a primi din nou conducerea, adinsul această frumoasă întreprindere
despărţământ.. Astfel adunarea aceasta care va -fi un titlu de onoare pentru
toate demersurile în causa aceasta, au
care din întâmplare a constat abea întreg poporul nostru, din această ţeară.
fost zădarnice.
din 8— 9 membrii inteligenţi la propu Partea etnografică.
In urma acestora conducerea pro-
nerea comisiunei: Ioan Moţa, Nec. A n
visorică a afacerilor s’a încredinţat vice Desp A. Sitaaţinnea geografică, viaţa conmoali
drei, Ilie Popovici, Dr. Romul Dobo şi
preşedintelui.' Comitetul a mai ţinut şi casele Românilor din ţară. ,v.
Ioan Vuleu,. aleasă pentru candidarea
şedinţe la 5/V III. 21 S jptemvrie şi
noului comitet, a proclamat ele direc Secţ. A. Siluaţiunea geografică.
14 Octomvrie 1899, eară: adunarea ge
tor pe dl Dr. Vaier Moldovan, advocat (§ 1.) 1. O hartă etnografică- a
nerală s’a ţinut la 3/15 Octomvrie
în Turda, carele de: sine înţeles nefiind Ungariei, după posibilitate în relief, va
1899 în comuna Vaideiu cu frumos prezenta teritorul locuit de Români.
din Orăştie, însă pe acel timp optând
resultat. Comitatele cu poporaţiune românească
de a-se face orăştian şi fiind şi present
se vor distinge prin o coloare mai vie,
Aici s’a reconstituit comitetul ale- la adunare, a primit directoratul oferit
în diferite nuanţe după proporţia din
gându-se de. director protopresbiterul la informaţiunile date din partea co- tre locuitorii români şi neromâni (0— 25,
Vasile Domşa, ,ear membrii : A. P. Bar- misiunei. 25— 50, 50— 75, 75— 100%).
cianu, Dr. Romul Dobo, Petru Belei, După ce însă dl Dr. Moldovaq ulterior Se vor expune apoi şi alte harţe
şi Laurian Bercian. " s’a botărît de a nu veni cu locuinţa la etnografice, în diteritele'ediţiuni dispo-
n:ci odată nu vei pleca pe mare în tirrpu oameni cari mint ca să-duşele, şi sunt atâţia edea copila...
furtunei. Iartă cleci, nu te răzbuna. alţi cari mint pentru'că sunt înşelaţi.
Mânia prosteşte, şi pe cei înţelepţi şi Francezul spune că mânia trece zicând # - «,^- a -
chiar pe Domnitori, cum zice poetul D. alfabetul; ear un proverb turcesc sfătueşte : Şedea copila în grădină
Bolintineanr: «Când sunţi că eşti pe cale de a te mânia Pe iarba verde, între peri, '
taci, şi încă altul: «Când te simţi mânios şi Era frumoasă ca o zină •
«Mulţi vrăjmaşi au Domni, însă cel ~ De şaspr#zece primâvâri.
eşti în picioare, stai jos şi dacă tot nu-ţi trece,
mai rău. Este chiar mânia sufletului său.«
sileşte-te să râzi». . s
Frumos traduce dl G. Coşbuc din limba Ş ’avea in poală multe pete,
Să ne silim dar să vedem în dotdeauna Şi ’n sîn avea vo câteva,
sanscrită, arătând cât ţine mân;a la oameni:
lucrurile supărătoare în bine, să depărtăm Dar ’iată tăt-frumos le cere
«Mânia ’n oamenii cei buni ' Şi să aşeză lângă ea.
toate gândurile cari. sporesc mâhnirea, atnin-
«Se naşte moartă, se topeşte;
ttudu-ne pe toate cele cari o pot uşura Fâ- Ea, scumpa, ’n sîn î şi bagă mâna
«In cei cu minte-un ceas trăeşte;
când astfel ajungem încet-încet de prindem Şi-i scoate una mai întîj
«In semidocţi trăeşte luni.
obiceiu,— ne obiCnuim a ne stârpi mânia Apoi î-i scoate încă una,.
«Trei ani în prostii cei din gloată, Apoi mai două şi mâi trei...
— şi obicieiul se face' pornire firească, feri
«Iar în mişei viaţa toată.»
cită şipentru noi şi pentru cei din jurul nostru.
El, hoţu-i fură-o sărutai e.
Leacul cel mai bun în potriva mâniei „Albina" Al. Miculescu, Şi cu plăcute suveniri,
este mintea şi judecata dreaptă. Să ne ferim preot. Se perde vesel p’o cărare
a judeca după simple bănueli şi de a crede Sugăndu-şi buzele subţirii
lesne ceeace ni. se spune, căci sunt atâţia Ioan Tripa.
