Page 4 - Bunul_Econom_1905_24
P. 4

Pag,  4-                                        '  BUBm-L  ECONOM  ’                                                  Nr. 24

              Reuniunea  a  mijlocit  pentru  2640  , getală,  comerţul  productelor  agricole       Când  odată cucuruzul  a 'ajuns Ta o
        lucrători ^săraci  lucru,  dintre  cari  1220   preţurile diferitelor pieţe, salariile, boaţele   mărime  în  care  eh  e  stăpân  peste  bo-
         luerăiaFPaa aflat ocapaţiune pentru timp   cari  se  referă ia agricu 11ură, modul  cum   ruenj  şi .îşi  poate  lua  având  de.  creş­
        'OUai  îndelungat  ja  laraârite  întreprinse   să  propagă,- teritoriile  cari sunt  bântuite   tere  liberă,  atunci  n’avem- de a ne teme
       / cu  ajutor  de  stat,  lă  edificarea  căilor   şi  remidiile  pentru  combaterea' lor.  El   că  nu  să.  va  'face.  Dfe  sine  înţeles când
        ierate, respective la'.repararea drumurilor  1  se  va  mai*  ocupa  cu  toate  chestiunile   pe  lângă  îngrijirea  bună  a  cultivatoru­
         de  ţară  din  Varadia,  Klopodia,  Snrducj   ce  privesc  cooperaţiunea,  asigurările  şi   lui  urmează  un  mers  regulat  al  nâturei
        Aranyăg  şi  Margijtfalya,  cări  toate  să   creditul  agricol,  ca  şi  de  a  obţine  a-   şi  al  darurilor,.dela  Dzeu,  pentrucă  in
        află  In  comitatul  Timiş'                 probarCa  guvernelor  la  acele  propuneri-  'astfel  de împrejurări  cucuruzul eşte  care
              Făcând  asemănare  cu  mijlocirea     tinzând 'lâ  protecţiunea  intereselor  co­  răsplăteşte  mai  bine  osteneala  omului
        lucrătorilor  d e ' Câmp  înainte"  de  anul   mune,  Agricultorilor  şi  Ja~ îmbunătăţirea   cu  recoltă îmbelşugată.   .  ■   v
         1904,  trebue  să  constatăm,  că  hvjloci-   stărei  lor.  Toâte  chestiunile  privitoare   Pământul  din  Bacica  de pe-Ste Du­
        rea  lucrătorilor  a  tăcut  în  timpul  din   la  interesele  economice,  la  legislaţiunea   năre,  s.^e.  lucrat  după  un  sistem  nou,
        urmă  un  progres  foarte  mare  şi  cu     şi administraţia internă a diferitelor State   numit  Herman, 1 produce  del'a  un jughăr
        drept  putem  spera,  că  în  viitor  va  lua   sunt  excluse  dîn'competinţa  Institutului   in -termin  de  mijloc  câte  20— 30 "măji
        aceasta  inStituţiune  extindere  tot  mai   internaţional.                             metrice,  pe  când  pământul  nostru  abea
        mate  spre  binele  poporului  sărac  şi         Celelalte  articole  ale  protocolului   aduce  12  măji.  Ce  diferiuţâ  sau  deo­
        spre  împedecarea  emigrării  lâ  America.  privesc  organizarea  interioară  şi  regu-   sebire  colosală  este  aceasta!
                                                    larea  modului  de  cooperare  a  Statelor
             Ca  mijlocitor  municipal  funcţio­                                                     Ş i, rezultatul  mi vine  atât  dela  bu­
                                                    pentru  întreţinerea  Institutului.   -  \   .
        nează  din  partea  »Reuniunei  de  agri­                                               nătatea  pământului,  cât  vine  mai  vâr­
                                                         Ca  complectare  mai  adaugem,  că
        cultură  din  comitatul  Timiş»  directorul                                            tos  dela  lucrarea  şi  săparea  lui  în  mod
        generai  al  Reunjunei,  dl  Bruno de Pot-   la  acest  congres  internaţional  ce  s’a   raţional.            y
                                                                                                .  *
        tererPottiers,  ear  eu  conducerea  birou­  încheiat  Mercurea  trecută,  România  a        După  sistemul  lui  Herman  cucu­
        lui  central  pentru  mijlocirea  lucrătorilor   fost  reprezentată  prin  delegaţii  Cornul   ruzul  să  sapă  şi  de  trei  ori  dacă  pă­
        de câmp este încredinţat referentul  Reu­   V.,  Roman,  M:  Cantacuzino  "şi  Şuţu,   mântul  aşa  cere.  In  lipsă  de  muncitori
                                                    profesori  la  şcbâfoŢîe  agricultură  dela
        niune!,  dl  Nicolae  Iuncu.      \                                                    ei  prind  calul  la  un- plug  de  săpat  şi-l
                                                    Herestrâu.  La  banchetul  dat  în  palatul
       -  t   Am bii  au  primit  din vpartea  minis                                           duc  printre  brezdele  cucuruzului.  Ast­
                                                    regal  în  ziua  închiderii  congresului  de­
        trului  de  agricultură  expresiune  de  re­                                           fel  lucrul  merge  cu  iuţală  mare,  şi  cu--
                                                    legaţii  României    fost  Tnpărtăşiţi  de
        cunoştinţă  pentru  acţiunea  aeeasta  fru­                                            cucuruzul  e  ţinut  în  rânduială  bună
                                                    cea  mai  înaltă  distincţie:  au  fost  invi­
        moasă,  care  a  arătat  resultate  mai                                                până  să  întăreşte  şi  să  face  stăpân în
                                                    taţi  de  regele  şă  ocupe  loc  la  masă
        frumoase,  ca  în  celelalte  comitate  din                                            locul  pe  care  e pus.  După  acest  sistem
                                                    la  dreapta  şi  la  stânga  sa.
       ' ţară.                       -                                                         ei  nici  nu  mai  adună  sau  îngroapă  cu­
                                                      -;i.,             ,       ,fDeştcptarea.“  ‘
                                                                                               curuzul  la  a  două  săpătură  aşa  curn
                                                                                              ; să  face  peTa noi, ei  lucrul  de căpetenie;
                                                                   , T ■  U
                                                     Cultura  eueuruz ului.                    e  ca să fie eurâţit de burueni  căci numai’
                                                                                               aşa  poate  creşte  şi  da  înainte.
                                                                                                    Am   comunicat  aceste ca să ne ştim
             Protocolul semnat de delegaţii, cari       La  timpul ’ seu  s’a  publicat  în  re­
                                                                                               şi  noi  cât  mâi  bine  orienta  la  lucrarea
        au  participat la conferinţa internaţională   vista  noastră  modul  cum  e  de  a  se   şi  cultivarea  cucuruzului,  carele  la  noi
        de agricultură ţinută' la Roma, conferinţă;   sămăna  cucuruzul  (păpuşoiu,  porumb),   în  Ardeal  este  cum:zicem:  «talpa ţârţi«  ■,/
        la  care  şi  Austro-Ungaria  şi  România   şi  s’a  recomandat  sămânatul  în  rânduri   şi - credem'  că  şi  aici  prin  o  lucrare mai
        au  fost  reprezentate,  să  compune  din   cu  maşina  ori  In  lipsa  acesteia  în  rând   raţională  am  putea  ajunge  cu  uşurinţă
        zece  articole care regulează organizarea^
                                                   pe  brazde,                                 ca  să  căpătăm  dela  un  jugâr  cel.puţin
        scopul  şi  modul  de  funcţionare  al  in-
                                                        Acum  am. trecut  şi  peste  săpatul  20  măji  metrice.
        stitului.
                                                   întâiu  şi  începeip  lâ  al  doilea.          '     ; —— .ş».»   ^1   -----
             Articolele  mai  principale hotărăsc:
                                                        După  obiceiul  nostru  mulţi  agro­
            Institutul  internaţional  este  o  in*   nomi  dau  înainte  cu  lucru  şi  dacă  au   Istorimi lâadacilf de mătasă.
        stituţinne  de  Stat  cu  reprezentanţi aleşi  j   isprăvit  şi  săpatul  (prăşitul,  moşoroitul)
        de  fiecare  guvern  şi  să  compune dintr’o   de  al  doilea  se odichnesc şi' aşteaptă  în
        adunare  generală  şi  dintr’un  comitet                                                            (Urmarre  şi fine.)  - r
                                                   linişte  să  vie  toamna  ca  să-şi  umple
       permanent.                                  sacul.                                           Prin  secolul  VI împăratul  Iustinian
       .  >   Adunarea  generală  dirige institutul
                                                        Acest  fel  de  înaintare  e  cât  să   însărcină  doi  călugări,  de  a  căuta  şi
       internaţional, aprobă  proiectele  pregătite   poate  de  neraţional  şi  fără  de  minte,   a  aduce  sămânţa  de  gândaci  şi  /de
       de  comitetul  permanent  asupra  organî-
                                                   pentru  că cultura  cucuruzului  nu să  cu­  duzi albi.  Călugării şi-aâ îndeplinit greaua \
       zărei şi funcţionărCi institutului, stabileşte   prinde  de al  săpa  de  două  ori  aşa de-a   loy  misiune,  de  altfel  într’un  mod  des­
       cheltuielile  şi  aprobă  socotelile.   y                                              tul  de  ciudat.  Se  zice  că  sămânţa ar fi
                                                   valma  cum  vine  şi  cuta  poţ:,  ci  culti­
             Comitetul parmanent exercită func­    varea  cea  bună  e  aceia  când  porţi  de   pus’o  în  bastoanele  lor  care  erau  sco­
       ţiunile de  putere executivă â institutului.  grijă  ca  pământul  cu  cucuruz  să fie tot  j  bite  în  interior  de teamă să  nu’i  prindă,
             Acest  comitet se compune^ dintr’un   deauna  săpat  şi  lucrat  astfel  ca  să  ră­  fiindcă  în  China  se  pedepsea  cu  moar­
       delegat  pentru  fiecare  Stat  aderent,    mână  fir  de  fir  curat  şi  pe  urma  săpă­  tea  acela  care  ar  fi  avut  îndrăzneala
       dar’ un  delegat poate  reprezenta  şi  mai   turi  să  nu  prindă  şi  să  nu  se  facă  bu-   să  expoarte  sămânţa  din  ţară.
       multe  guverne,  cu  condiţiune  totuşi  ca   rueni  netrebnice  cari  îl  împedecă  de     Iustinian  primi  cu cea mai  triare bo-  _
       numărul  total  al  delegaţilor  să  fie  cel   a  creşte.                             curie  această  importaţiune  şi  o  încurajă
       puţin  15.                                       Cel ce are ta vedere aceasta şi  lucră   foarte  omit,  aşaeăm anufactura  ajunse
            Lucrările  institutului  internaţional   raţional,  va  şti  de  sigur  alege  timpul   în  floare  în  'Atena,  Teba  şi'  Corinth.
       consistă  în:  studiarea,  publicarea  şi  co­  când  şi  de  câte  ori  trebuie  săpat  şi   Acest  izvor  de  bogăţie  să întinsă în tbt
       municarea  la  cei  interesaţi,  cât  mai  re­  prăşit  cucuruzul,  pentru-ca  bună  roadă   imperiul  Bizantin.  Peloponezeul  vechio
       pede  posbil  statisticele  privitoare  Ia   să  rodească  şi  aşteptarea  să  nui  fie zâ-   sau  actuala  Morea,  a  cărei  climă  este >
       cultură,  la  producţiunea  animală  şi  ve-  darnică.                                 foarte  priincioasă  culţurei  duzilor,  este
   1   2   3   4   5   6   7   8