Page 6 - Bunul_Econom_1905_24
P. 6
Pag, 6 BUNU.L ECONOM Nr. 24
. t . ţ ..
A ctvertisa re-em igra fiţilor. Cetim mulţămitâ, precum .este şt următoarea, primită
In «T . R.» Dio loc oficial se publică urmă }cu dâta de 16- Martie, '
C U M P Ă R A Ţ I!
toarele: In timpul din urmă s’a răspândit in Dlui Albert MiiHer In Bijlxpestr/ V
public părerea, deosebi prin comuniqtţiujţile | Vadaszutcza 42/G. Nainte cu 5 a n , mi*am Biblioteca'*JBunul Econom «
unor ziare din provincie, că guvernul upgar procurat o cruce duplă electro-magnetică R. Dtn această b bliotecă să pot comanda
ar fi dat concesiune, ca emigraţii la America ; B. Nr. 86967, pentru care -Vă’ mulţămesc de următoarele bio?u iif
să poate face călătoria şi pe la Bretna, şi că j nenumâtate-ori, depare-ce, mulţumesc lui ~ '1. » Nutreţurile ierboase, cositurile; pre
paspoartele sunătoare pentru călătoria pe ia !D*zeu, mi-a ajutat şi m’a vindecat de dure pararea fânului şi păşunile».
Fiume acum ar fi valabile şi pentru călătoria rile mari c e , leam âvut la ■ inimă. Vă rog '■ 2. »Economia porcilor, oilor şi a ca
de la Brema, dacă emigrantul ăVe deja biletul să-mi mai trimiteţi o crucei Cu toată stima prelor».
de vapor, pentru Brema. Fiind-c;ă părerea Johan Oiahtsik în Pbdolm. Cipe sufere de 3. »Sfimânţa plantelor agricole şi sămă--
aceasta e de tot greşită şi aptă a duce In astmă/ reumatism şi podagră să-şi comande natul .lor*. ■ ' N
rătăcire pe cei interesaţi, facem cunoscut crucea aceasta. .> 4. »ingrjirea plantelor în cursul vege--
publicului,, că guvernul ungar nu a dat o ast taţiunii. Recolta cerealelor*.
fel de ordinaţione, ori dispoziţiune modifi- 5. «Economia vatelor sâu Zootechnia?
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
cătoare. - g e n e r a l ă " *î“. ,
, ■ , ' - ■■ - * '■
Dela 12 Iunie—17 Iunie v.1905. 6. «Agrologia Său cunoaşterea pămân-
turilor şi mijloacele de a ale înbunătâţi*.
Cea mai mare fericire pe lume
Dum inecă 12.. Batinia. Bichiş Birchiş, Jombolia, Şim-
-e sănătatea şi mulţi au jertfit averi Întregi, leul-Silvaniei. 1 - 7. »Agi iculturat generală. Lucrare^ pă
L u n i 13. Bai i-mare, Ciucu-mare. pachî-Gârbău. mântului Plugul, grapi, tăvălugul şi alte in
Ca să şi-o câştige, dar’ de cele mai multe
Murăş-Oşorheiu. Odorheiu. ; ' :
ori înzădar. Deci inventatorul crucii diiple elec- M a rţi 14. Maros-Kecze. Mercurea. Teaca. strumente d e mârunţit pământul*.
M ere u ri 15. Capolnaş-Olafalău. Cehul-din-Sâlagiu.
tro-magnetice R. B. u r, 86967, dl Albert Miil- 8. »Ingrăşemintel|. Irigaţiunile (udarea
Komărom. Hadad. S.-S -Georgiu
Ier în Budapesta V, Vadâsz-utcza 42/G, a J o i 16. Berzava. Braşov. Dobra. Haroschereg. pământului) '
Mănăsturul-ung.
pus la disposiţia lumii bolnave aparatul său, 9— 10.-«Prăsirea paserilor de; caSă (ga
Vineri 17. Arad. Bontida. Cisnădie.
e ştiut, că numai aceasta e în stare să ajute Sâmbătă liţe boare). Găin le,-curcile, găinuşele (b bilk
acolo, unde a|te mijloce nu mai pot; ceea-ce cele), gâşcele, raţele, porumbii (porumbeii)*.
documentează din nou şi următoarea scrisoare
Câlinâarul vechin şi nou al eăptSmâaei. 11. «Cultura cerealelor. (Grâul, săcara
de recunoştinţă: • „Preastimate dle Mflller! De orzul, oVâsul, meiul, h rişcă, cucuruzul (porum
30 ani am tost tot bolnăvicioasă, nu puteam Dumin. la după Ras a tut. SS., tvi Mat. c, 10. g. 8. v. 1. bul)*.
nici durmi, nici nu vedeam bine, nu puteam^ Dum. 12 P- Onofrie - 25 Prosper
Luni 13-M. Aciiina 26 Ertmia 12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa,
mânca, m’am simţit totdeauna rău, dar’ de
Marti' 14 Pr. Eliseu ! 27 Ladis’au rapiţa fasolea, lintea, mazSrea, ş| cultura lor.
când. mi-âtii adus aparatul dtâle, din 23 April Mere. 15 Pr. Amos 28. Leon
Joi 16 Sf. Tihon 29 (f) Pet. şi Pav. 13. «Economia cailor, vitelor mari ‘ cor
a. t. şi de când H port, mă simt foarte bine,
Vineri 17 M. Manuil 30 Paul nute şi bivolilor*.
pot durmi, văd bine, am poftă de mâncare, Sâmb. 18 M. Leontie 1 Iulie Teodor.
cu un cuvânt- sunt deplin sănătoasă şi îţi Preţul unei broşuri 30 fii. pentru Ro
mulţămesc din inimă că mi-ai dat eară plă Redactor resp. VASILE „DOMŞA, protopresbiter mânia 50 bani.
t ... y -
cere să trăiesc. Cu stima Roşa Schirl, văduvă Comandele au ase adresa ■•••la adminis-
. ' - ... • 1 ” ^ >
de geometru, Kesmarc. traţiunea «Bunului econom* Orăştie, Szâsz-
Sz. 662—1905 vdgr.
* vâros.
- - Ârveresi h«rdetm£ny. Sunt potrivite pentiu prelegirile publice
Cornelia, tPemeter. Apotecar în
poporale şi pentru toţi agronomii şi proprie
Orăstic. Apoteca N. Vlad are de vânz ire '• KOzhirrâ/ţefrZem, b'ogy a sză-zvărosi kir,
tarii de pământ..
jârâsb ro âg 1902. evi Sp. II. 168/4. szâmu
•peronospin* mijloc aplicat cu cel mai mare
vegzese kovetkezteben Dr. Moldovan S Ivius
folos în contra peronosporei, la stropirea viilor. iigyved âltal kâpviselt Koczander Ignâcz ja-
vâra, Ozv. LOw, Kâroly elleni 140 kor. 2
Aceasta e probat ca cel mai bun, şi prin
fiii. s jârnlekai eri-je g foganatositrTt kielegitâsi
folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca vegreh^jtâe utjân lefoglalt 'es 1256 kor.-ra
piatra vânătă sau alte asemeni a mijloace, şi becsult vkovetkezo ingo-âgok, u. m.: 2 !6ra
e totodată cel mai lesne. E preparatul meu Valo szen-zâm, staier kopsi. szi k e v ©kt ok, Io
va k es szelrosta nyilvânos ârveresen eladatnak.
propriu. Priţul unui pachet 40 fii, Fre-care
pachet e piovăzut cu numele meu, şi cu Ez n ârvetes a szâ-zvârosi kir. jâm-bi- w M )
i6*âg 1905.-ik evi V. 457/6. szâmu vegzese / >
instrucţiune de întrebuinţare.
folyţân 148 K .21 fi 1. tâkekoveteles, ennek l902 succesorul afacerei
Stropirea cu « P e r o n o s p i n * e mai âvi jan< âr h<5 20 napjâ'ol jâ o 5°/0 kamatai, Jozsef Raisner
1/3°/0- vâltodij eddig 117 kor. 40 fitlerben,
bine dacă sfi face în zi senină; pe timp noros
biiddag n âr megâTapitott koltsegtk erejd g. a deschis o frumoasă prăvălie de arti
ori ploios «a, nici, contra vântului.
' Szâszvâroson alperes lakâ-ân leendcî eszkozle- cole de mâncare: zăhar, cafea, urez,
sere 1905. evi jnnius h6 28 napjânrk del-
Dar- » P e r o n o s p i n « - u l , afară de Vii teeuri, făină etc., vânzând cu preţuri
elâtti; 8 6 âja hstâridStil kituzetik es ahhoz
să poate folosi cu efect adm'rabil contra boa- culante.
a venni szândekoz^k ofy megjegyzessel hivat-
lei de grompene, cum şt la stârpii ea omide- .
nak meg. hogy az erintett ingdsâgok kesz- Asemenea ţine şi birt cu mâncări.-
k r şi insectelor stricăcioase la pomi; contra
penzfizetes mellett, a legtobbet igetSnek, calde şi reci gustoase, vinuri ardele
păduchilor de trandafiri (la trandafiri fără becsâron aiul i.s el fognak adalni.
var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe. neşti, . de, Ungaria şi străine veritabile
Amennyiben az ekirverezendâ ingdsâgo-
kat mâsok is le- 6s felillfoglaltattâk es azokra cu preţuri de tot moderate. Are şi mai
k'elegitesi jogot nyerttk v.olna, ezen ârveres multe odăi mobilate şi ape minerale;,
2000 cor. plătesc aceluia care poate az 1881. evi LX. t.-cz. 120. §. âftelWâben
toate să găsesc cu preţuri foarte eftine.
dovedi, câ.atestatele publice la care mă pro ezek javâra is elrendeltetik. -
ffrimeşte şi comande de ori-ce fel,
voc nu sunt adevărate. Fiecăruia îi stă în, Kek Szâszvâroson, 1905 âvi junius h6
drept, ca să vină în persoană şi să privească 14. napjân. , executându-le prompt. 2— 3
acele documente în original. Din toate pătu
i , (P. H.) Schuster Vilmos,
rile societăţii stau la dişposiţie scrisori dev kir. bir. vâgrehajto.