Page 3 - Bunul_Econom_1905_25
P. 3
Nr. 25 BUNUL ECONOM _____________________ ;_________ Pag. 3
}g -ţ s »-} V, . î ft'>- i } «
juri
1. Director, loan Popovici paroch st la universitatea din Budapesta. ' Diferitele soiuri de curechiu ne
în Gelmar, 6i de membrii, te comitet: Mai lăsă în ui mă pe numâroşi mem dan prospecte de recoltă favorabilă.
O r. G. Oprea, A. ■ Cristea, L Moţa şi brii ai dişţîhsei familiip între aceştia pe Meiul, se raai. samănă şi acum; cel
Constantin Pateu, jŞuplenţi: Petru Belei iubitul său vâr şi amic Alexandru, de şămânat de timpuri este frumos.
şi Artemiu Corvtn. s care, cum ârâtarăm, â fost' nedespărţit Cânepa şi inul sunt satisfăcătoare
Astfel, după ce s’a terminat acestă în vremuri de veseîfe câ ştdie întristare, în partea cea mai mare şi promit re
restaurare^ delegatul comitetului cen- şi- pe care îl ştima cşid .adorat .' coltă bună.
trai lenunţând ca conclus, a închis adu Rămăşiţele pământeşti ale deceda (Va urma)
narea mulţumind tuturor pentru conlu tului au fost depuse Joi dimineaţa spre
crare şi participare, iar alesul director vecinica odihnă In mausoleul familiar C ĂR B UNE L E .
loan Popovici mulţumind de încredere Foen. Ne asociem, şt noi cu cele mai
a. făcut apel la sprijinul celor bătrâni adânci sentimente de condoienţâ mult
şi după aceasta toţi cei presenţi au întristatei familii. . In viaţa de toate zilele a ajuns sâ
luat parte la încheierea festivă a anului aibă mare însemnătate cărbunele. Cu
şcolar dela şcoalele elementare din loc. ivirea atâtor inveţii (născociri) şi des
Situaţiunea apicolă. coperiri, cu înmulţirea trebuinţelor ome
’ "Un m e m b ru
neşti: cărbunele a devenit un material
indispensabil (de care nu ne putem lipsi).
IfZENOJWŞBteFOEN In Ungaria. Din expozeul publicat Fără de dânsul nu ne putem închipui
de ministrul ung. de agricultură pe JdCrarea maşinelor şi a fabricelor. Căr
J baza ' datelor- -Intrate- dela raportorii bunele încălzeşte Căzanele şi preface
agricoli din ţară până la 3/15 luniea^ apa în vapori; cărbunele mijloceşte des-
Despre încetarea din viaţă a va voltarea electrecităţii: în cât cu drept
lorosului bărbat Zeno Mocsonyi de Foen c. dăm următorul extras.: cuvânt putem zice, că astăzi nu am fi,
întâmplată Luni dimineaţa In 13/26 1. In prima jumătate a lunei lui Iu unde suntem, dacă nu ar fi cărbunele.
c. în Bpesta reproducem după G. Tr. nie a domnit timp schimbâcios, mai Lipsa lui, sau detragerea-i din mijloa
următoarele: mult ploios şi ceva mai i răcoros, decât cele zilnice ale traiului, ar însemna o
în cele două., săptămâni precedente
Curând, după neuitatul său văr, nenorocire, o catastrofă. Prin detrage-
Eugeniu de Mocsonyi, ş’a dus şi Dl Zeno. Totuş în unele părţi ale' Alfold ului, în rea cărbunelui, Încetează lucrul în cele
Amândoi formau dimpreună cu spiritul comitatele Arad, Bichişj Cianad, şi Isa- mai multe fabrici. Se ştie însă, că o
conducător al familiei, d-nul Alexandru gia-Cumănia mare^SoInoc oamenii se fabrică mare, dacă nu lucrează o zi, pă
Mocsonyi, colpgiul celor trei iluştri, re plâng, că, a căzuţptea puţină ploaie. gubeşte sute de mii de coroane.
prezentanţi ai Mocioneştilor, cari cu In părţile vestice ale ţării a fost prisos In renumitagrevă (rescoJă) din 1902
sfiitul şi cu fapta era\j pretutindeni, de ploaie, în urma cărea rugina a în- a minerilor de cărbuni din Statele unite
unde se. tracta de binele, şi înaintarea f ceput a se: arătă pe frunzele grâuluişi aii Americei de nord, pagubele isvorite
neamului nostru românesc. e temere că va atăci şi paiul şi spicul. din stagnarea lucrărilor s’au urcat la'
Aceasta cu atât mai mult, deoarece
In viaţa noastră bisengească si na/ infulte holfie stint cd$rate. îdi COlea ru 420,000000 (patru sute douăzeci mi
ţională, simpaticul şi ; vioiul Zeno a ginia â început a se arăta şi Ia orz şi lioane) de coroane!
fost totdeiuna activ, luând parte la în la ovăs. Grindina â căzut în vr’o 12 Cei mai mulţi cărbuni să află !n-
trunirile noastre de frunte, bisericeşti comitate. Ruperi de nori au fost în lăuntrul pământului şi provin — după
şi. naţionale, şi totdeauna doritor a comitatele Strigon, Sâtmar şi Solnoc- părere cea mai respândită din carbo
sprijini aşezământele noastre de tot Dodoca. Timp cu soare şi uscat este nizarea pădurilor de copaci străvechi
feliul. acoperite de straturile pământului.
necesar în toată ţara, atât pentru pros-
Studiile gimnaziale şi universitare perarea diferitelor soiuri de bucate, cât Cărbunii din pământ sunt între
şi le-a făcut răposatul în Domnul la şi pentru uscarea fânului. buinţaţi ca combustibil, adecă material
Viena, dar în urmă s’a dedicat cu to Prospectele recoltei bucatelor sunt de ars, de pe la anii 360 înainte de
tul cultivării moşiilor părinteşti, câşti- mult mai favorabile decât îh anul trecut. Christos, cam de pe timpul lui Alexan-
gându-şi cunoştinţe frumoase agrono cel Mare.
mice, ce le dovedesc domeniile familiei, Dezvoltarea grâului este bună în Belgienii îi întrebuinţează de pela
cari sunt de model. partea cea mai mare a ţării. Situaţiunea 540 d. Chr.
’ să ării şi îndoitorilor este de asemenea
In era deakistă pe timpul ener bună; dar în general^unt plângeri că Minele din Mewcastle în Anglii
gicelor lupte naţionale împotriva schim- au căzut prea tare. Orzul de toamnă începură să fie explotate regulat la 1272.
. bârilor de~ sistem ameninţătoare, Zeno va da în toată ţara. o recoltă bună, Tot de pe timpul acesta sunt cu
Mocsonyi a fost deputat dietal şi mem ■ cel de primăvară promite mai mult noscuţi cărbunii din pământ şl în pro
bru al clubului naţional român. Parti Ovesele sunt peste tot- satisfăcătoare. vincia Renană (Germania).
ciparea sa viuâ la toate întreprinderile Recolta răpi tei în Ungaria sudică E interesant, cum s’au descoperit
noastre culturale, economice şi finan se face acum. de*multe — ori locurile cu cărbuni.
ciare e prea bine cunoscută şi mare e Cel dintâi loc cu noroc l-a desco
numărul acelor tineri români lipsiţi, Cucuruzi în partea precumpăni perit în Uungaria, pe la 1765 un faur
cari s’au bucurat de sprijinul seu pe toare a ţării se desvoaltă foarte favora în Brennberg, lângă Şopron.
timpul studiilor. bil. In unele locuri săpatul este împede- In Pennsiylvania (America de nord)
cat prin ploi prea multe.
Zeno Mocsonyi de Foen, care a a făcut descoperirea un neamţ sărac
împlinit 63 de ani ai vieţii, născut fiind Cortofii în general se desvoaltă de cu numele Gu.ither pe la ,1791
în comuna Prisaca din Caraş-Severin asemenea foarte favorabil şi promit o Giinther se ocupa cu vânatul. Um
a fost fiul lui Antonia Mocsonyi de recoltă bogată. blând odată- prin pădure, a "găsit un
Foen, care a jucat un rol de frunte Legumite vor da o recoltă bună câmp întreg de »pietri negre«, despre
în istoria redeşteptării noastre naţionale. în cele mai multe părţi ale ţării. cari povesteau unii oameni, că ard.- El
El lasă după sine în adânca jale pe Păs tăioasele-va. general sunt satis- I însă nu credea acest lucru, ci îl socotea
soţia sa şi pe unicul său fiu Antoniu, făcătoare. drept poveste băbească. Fiind bătrân
