Page 4 - Bunul_Econom_1905_25
P. 4
Pag, ,-A BUNUL ECONOM Nr. 26
abia mai putea vâna atâta, ca să tră domeniul meu, precum: moriscă de ci- 1.951,000 de suflete să ocupă cu agro
iască pe de o zi pe aha. Odată- la prins ‘ der, sistem »Simon*, presa pentru fa nomia, adecă din poporaţiunea întreagă
o furtună prin pădure şi abia putu scăpa bricarea de vin de mere »Mabîlle« ca 74.9%i- pe când mediul fegnicolaf
î r o peşteră. Trecând furtuna, plecă-în zane mobile, sistem • american »Ryder«' ■ face 65 7%- -
cet spre câsă. Pe drum găsi o mulţ'me ' precum , şi aparate pe rotile de fert In cartea aceasta Să tractează îh
de »petri .negre*. El îşi umplu buzu spirt .cu toate uneltele, ‘sistem »Gyorgy general măi întâu. despre starea eco
narele cu ele şi ducându le. acasă le* ' Cererile pentru ^câştigarea acestora nomiei de câmp .în. Ardeal: agricultura;
băgă în foc, ca să vadă ard sau nu. ' au a se tnâinţa. la subscrisul mult până viticultura, despre- cari: pe baza celor
Mare i-a fost mirarea, când. a văzut, 15 luliu â. c. t mah noi date. statistice; constată. că în
că petr.ije ;arcj. - El' -deşcoperj aceasta Gu această ocaziune observ, că spe asămănare cu celelalte părţi ale ţări%
unui om Bogat din împrejurime, care sele de transport ; pentru maşinile şi economia de câmp în Ardeal este una
se convinse îndată despre vafoarea aces obiectele împrumutate le supoartă sin dintre cele mai negligată şi. rămasă în
tor pietri." Bătrânul- vânător Gunther îi guraticii sau comunităţile interesate şi urmă. Mai departe voeşte să arbte că
"arătă câmpul plin cu cărbuni de piatră reuniunile, însă este oprit ~a se ferbe ce parte are. fiecare naţionalitate la
primind în schimb deci câteva lanţuri de cu aceste maşini vinars,(rachiu) de drojdii, această stare necurăspunzătoare. Din
pământ şterp. Gunther a murit în pait sau spirt din boţhot de struguri. acest motiv face asămănare dup^ co
zerie, pe când bogotanul, căruia îi des mitate între economia unui maghiar,
coperise secreţul, ajunse milionar. Afară de aceste maşini şi recuisite roman şi sas; arătând că ‘proprietatea
* împrumutate numai pentru folosinţa
Să vedem- singuraticile soiuri de ' amintită, mai dăruesc pe vecie în co tpaghiarului în Ardeal după mărime
cărbune. este cu mult mai mică de cât a ro-
munele unde sunt mari grădini de prune-,
1 . Diamantul este cărbune curat. teascuri şi căldări compl cte în preţ de mârialui ori sasului.
Se găseşte în cristale şi e preţios din cale circa- 600 cor.- sistem »Casenille« dacă Spre pildă: a proprietate cuprinsă
afară. Renumitul chimist fianees, Moissan, suplicanţii declară formal, că dispun de în: jugh. cat.
a făcut diamant şi pe cale artificjaîă 200—300 cor. pentru zidirea localului maghiară, română, sasă.
(meşteşugită). de fabricaţie şi a speselor de transport; 1. Corn, Clujului
2. Grafilid, E de coloare cenuşie a) Cerc. Huedin 23 5 23 6
: având a-şi aşterne lângă petiţii şi Sta
cu luciu ca al oţeluiui şi unsuros la pi tute spre aprobarea mea. ţi) » Gilâu 20 9 39 6. —
păit. E bun conducător de .căldură şi Budapesta, tu 27 M,aiu 1903 a) » , Nadăşului 16 0 20 0 ••:
electricitate şi de aceia se întrebuinţează a) » Tecei 11 3 12 4 16 2
la argintuire şi aurit (galvanoplastic) şi, -............ . Min strul de agr reg.-m. 2. Corn. Turda-Arieş: -
la fabricarea creuzetelor, (tigăiţe de topit). a) T\irda 85 19 1
—
Mai respândite sunt creioanele fabricate BIBLIOGRAFIE. a) Trăscău 85 27 0 . -—
din grafit. In. această privinţă sunt re-
rfumite fabricele lui Faber din Germania 3. Corn. S -Dobâca: \
şialuiHardmUthdjn Boemia. Anglia pro- Lupta raselor. a)) Betlean 13 0 160 —
vedea odinioară tocite fabricele cu grafit. Date. privitoare la epusa naţionalis- a) Dej 133 164 — :
Astăzi materialul cel mai curat se aduce . ti că ardeleană. a) Chichiş 12 3 16 2 ■ —
din Celyon. Fabricele âustro ungare în 4. Corn. Mur.-Turda:
trebuinţează mult grafit din Siberia. a) Murâş-jos. 9 4 10'8
Dar se mai găseşte în Anglia, Scoţia Sub titlula cesta dl. Barabâs En- a) Murâş-suş. 84 95 —
(Borrowdale), Germania (la Passan) Aus dre face o dare de seamă asupra opu a} Reghin-jos. 7-8 101 --- ■
tria, Spania, India orientală. Materialul lui de nou apărut în limba maghiară numit a) Reghm-jus. . 8 4 16 6
»Fajok harcza«. *) pe româneşte »Lupta
brut se spală cu acid sulfuric şi apoi raselor« pe care o pbblică şi »Erdelyi 5. Corn. Braşov: 10-5 125 358
se prclucrâ în amestec cu lut şi funin Gazda? Nr. 24 a. c. foaia economică a reu- a) Cercul de sus 84
gine. Tăria-i atârna dela conţinutul de 13 8 1
lut şi se fac mai multe clase. niunei Ardelene ce apare în Cluj. Autorul 6. C. Târnava-mare:
cărţii liber Ern6, zice dl Barabâs, cu sirgu- ,a) Cohalm
Cu pulberea de grafit se lustruesc inţa albinei a adunat în noul său op 12 7 184 250
obiectele de fer şi de tuciu (sobele) şi tot ce să refere la causa economică arde 7. C. Târnava-mică:
tiparurile în galvanoplastie, pentru a-le leană din punct de vedere naţionaliştic a) Elisabetopole 8 0 10 8 13-4
face bune conducătoare de electricitate. maghiar, român şi sas. Şi dupăce ex Şi aşa mai departe, dl Barabâs
(Va urma). pune mai pe, larg cât de . folositoare scoate din cartea lui Eber Erno. mai
este cartea aceasta pentru a cunoaşte multe date şi asămănări, cari toate
bine raporturile de avere dintre cele mărturisesc în contra întărirei elemen
Dispoziţiuni guvernamentale. trei naţionalităţi cari să luptă între tului maghiar în aceste părţi, cea ce
__. sine pe terenul economic în Ardeal, zice Dsa, este foarte întristător şi este
arată că la desbaterile de până acum o daţorinţă naţională arzătoare de a
împrumutarea maşinilor de tescuit a acestei cause nu s’a prea luat seamă supraveghea şi mai mult în viitor asupra
merele. de locul cel ocupă fiecare, şi ce deo Ardealului. Noi dupăce vom procura
Pentru promovarea valorizării poa sebire este în economia unui maghiar, cartea aceasta vom reveni şi din par-
melor în singuraticele comune, pentru sas şi român cu privire la cumpărarea tene asupra cuprinsului ei; de astă-dată
reuniuni economice şi asocieri, pe unde şi susţinerea unei proprietăţi, şi cu nu putem de cât să luăm cu plăcere
să aşteaptă anul acesta roadă mai bo privire la lucrul şi modul db viaţă al la cunoştinţă apariţiunea ei şi nisuirţa
gată şi aceştia nu ştiu a şi-le vinde lor făcându-se asămănare cuvenită. Tre- fraţilor maghiari de a ne face cunoş
mai cu preţ în stare , proaspetă, ear bue să se m:re omul că partea aceasta tinţa unii-altora şi în privinţa stărei
de altă parte nu sunt în aceea pozi- a causei a fost până aci atât de ne economice din Ardeal, căci dâcă Ar
ţiune materială ca să-şi procure maşini gi igată deşi din 2.476 000 locuitori dealul este una cu ţara qngurească,
de a prepara din poante alte produse, ceea-ce dela uniune încoace aşa ar
sunt aplicat de a oferi gratis pe timp *) »Fajok hamai scrisă de Eber Erno. 1905 Bu trebui să fie, atunci urmează că şi în
dapesta, — următor.u! Kiliân Erigves în comis. Li
de 3—6 săptămâni diferite maşini dela brar ki academi. T. magh. — Prtţul 2. corone. privinţa economică de câmp aceiaşi
