Page 5 - Bunul_Econom_1905_25
P. 5

m .  2Ş          ;                                                                                                     Pag.  5
               ■  .   ..........    _..  .
       Înaintare  economică'ce  să  observă  în                                              :     JSxe&tiţia  co n tra   M a iesta tei.  Din
       .alte      ale      A£->fLşăj se^^şerve                                                 P«rş;,se.:triţnete? incunoştinţarea  că.  în  oraşul
       -şi  aici,  aurere  însă  că  aceasta  rm  să                                         r  Contrerev Ije-din  Franţa  la  gară i-s’a  deţinut
       observă.'                                        Recunoştinţă  regală.  Precum  pu­    bagajul Şachului .fersiei, deoarece  o. firmă-dir*
         ....  Cartea-  Dlyi  Ebec  Erno-  va,  con­  blică  foaia            .exprimat  recu-  Paris,, cp  purta  proces  cu  şachul  a  rexpperat
       tribui  la  cunoaşterea  mai  amănunţită a  s  noştinţa  s’a  pentru 'servim ' ficlele  Dior: :Dei-   execsjţia  contra  avere)  şale  şi  nse  opri baga-
       acestei .stări^  şL, pşe.. cum - se.  vede  va   niOger  Imre- coriz-lier itegi-şi  >d rector  de  do­  joi  până- a ,regulat  afacerea .cu  firma.  Aşa  se
       atrage  şi  atenţiunea,  cercurilor  de; -sus  menii, -jfian  Şei ban  tbfector:  de  domenii'-, şi   cuvine,  cine  este  dator,  să  plăte iscă 1
       pentru..îmbunătăţirea  economică  a  tu­    Bella Itâdy jun.^toretaf in mriristtrtuiJde  dor              ,  *      •           ,
       turor  locuitorilor  din  Ardeal  întinai  menii,  cari  în  anul  trecut--pe-timptif-secetei   Z b o r  d e  p o ru m b i  la   K.‘i s s c i \ w
       mare  . măsură -  cum  - s’a  făcut - aceasta  i  şi  a  altor  daune  de  existenţă  au desvqjtat  o   ceteai  amatorilor  de  porumbi  s’a arafijat săp-
       până  acum.  ■—r-  Dacă  acesta,  este  sco­  activitate  <c!8ofeeB#i4â’fc siâiufdrahrien01 ot^ininis-   tâmlfna  trec’ută  o  eScurziline  de  porumbi,
       pul  ne- pare  bine  şid  felicităm 1       teriului.  de ..agricjşlţurl  ocupâ njip-.se, ^cu,   Sire  avu  reshftatuff Urîii porumbi  ai lui Utiza
                         ■    ■             O.   f  nuri  şi  jic^i  ofejŢttoare1 d^ai  concprşp^ ppntţju   ;  ’Brttdavka'- potâriiid  d n  Bpesta  dimineaţaf -  lâ‘
                      n^*-    *mcţ'  ^             popor,gl t4ţn  Ungaria,  carşţ ap  suferit, de Upşjt   7  oare,  în 'B   Oare  55  minute  au  sosit  în
                                                   de  bufcate.       ...  ...  . , ,         Kăssa  la1  cuibul  lor.  A'stfei  âu  făcut  câte  70
                   Războiul                             C riza   scan diiM vH fi.  Din  Stokholm   Kiîrfmit'ri  pe  câră.  A'ţ i  pornind  din Prezmisl

             rusQ; aponez.                         se  telegrafiea^ă  cu  data._.(^n 2 f l..,e.  că  rege-   f dimineaţa  la  6  oare  20  ihiriute au sosit acasă
                        j
                                                                                              cei  cu  Nr.  20  în  Kăssa  la  stăpânul  ldr
                                                   gtle  a  f nut  în  şedinţa  estraordinară^
                                                                                             i Josiv  MăPrăhstliy  îh  5  oare  şi  25  mrt), per-
                                                   vorbirea  s’a  de  tron,  în  carea  în  pjirna.bnie
            Londra,  25  Iunie.  După  ştiri  din   A  acentuăt,  că  deheâgâafirmaţiunlle.ciîm  că   î  curgând  un  drum  de  380  IClmetri.  La sosire:
       NCw-York’ mânea  bătălie  în.  Manciuria   el ar fi provocat diŞpliziţîuriile  Norv-gei' des­  i ri  Kassa  sa  vizat,  că  dibacii  porumbei  'au'
                                                                                              avut" a  stiferî  multe  năcazuri  pe  drumj  căci"
      a   început  deja.  Japonezii  au ocupat po-  pre cauza  ofenzei  guvernamefteale.   susţine
       ziţiuni Însemnate  evacuate  de  Ruşi.    'că  el  a  procedat  dupăcea  mai  boUă  Ştiinţă,-   ’ erau  jilavi  şi  plini  de  colb.  '
           '  Petersburg,  25  Iunie.  Ziarul     şi  conştiinţă;, nu  ş’a a h ătu t  de Ioc dfla  deci-
       *Slowo«  publică  un  interview  cu  Ale-  siunile  guvernului  şi  procedura  sa  .a  stat  în   .’   tim p u l  co n g resu lu i  in te r -
       xieff.  Acesta  a  spus,  că  Rusia  nu  va   consonanţă  cum  e dorinţa  statului.  Proiectele   n a ţio n a l  d in   lip e sta .  {tt-fS' Sept.  a.  c.)
                                                                                              se aranjează  urm ttoarele  serenade  şi  conve­
       consimţii  nici  odată  să  cedeze  teritorii   aduse  pe  tapet  in. dietă .an avut dje  scop pro­
                                                                                              niri:  a.) serafă  de daoie, aranj ttă  de com tetul
       şi  să  plătească  indemnizaţie- de războiu.  movarea  intereselor  ambelor  naţiuni  şi  puru­  /Reuniunei  femeilor  din  Ungaria.  Referenţi:
            După  depeşi  din  Tokio  Japonezii   rea  vindecarea  pretsnziunilor nejuste jde Nor-,  : Doamna  'Graf  (Londra)  Gonser (Berlin), W a-
       au  făcut  o  mişcare  de  înconjurare.  Ia   vegiei.  Uniunea  nu  va  ajunge  ţinta  aceea  ; kely  (Londra)  informaţiuni  dă D na Augusta
      •nord ost,  au  tăiat. retragerea  Rugilor  şi   , câfe  se  intenţionează  prin  sfoiţări.  Puţin  de   .Rosenberg  (I  Fehervâr-ut '41).
       li-au  causat  mari  pierderi.             tot  âr  reuşi  fa ţă   de  Swedia  uniunea  sfor-  *   b.j- Seiată,  o  aranjeazl  comitetul  reuni-
            Ştirile  despre  pace încep şă .devină   - ţaţă  în  a s tfl  de  mod.  Să  se  conducă  popo­  , unilor  catolice.  Cu  informaţiuni  seroeste  D r-
                                                                                             t Alexandru Giessvjn^  deputat dieta!, canonici-
      tot  mai  sporadice.  După  o  depeşe  ce   rul  Şwedian  cu linişte  şi  spirit  de  chibz tirîţă.   isi  Cat ol  Szentivdţiyi,  directorul  general  al
       o  primeşte  »Lokalanzeiger«,  Ţarul  ar   Dee  Dzeu putere poporului^weditan, ci în hor   ■Reuniunilor  catolice  (Vili  Sz-K rây  u.  28.)
       fi  refusat  să  ceară  direct  Japoniei  un   , tarele  sale proptii să recâştige  atâta  cat per de   c.   )  Convenirea  medicilor:  sensuali.  (In
      armistiţiu,  cum  fa  sfătuit  Roosewelt.   ■ pnn  desfiinţarea  uninnei.               pertractările  lor  se  cuprinde şi cestiunea cum
                                                 i  ■
                                                                     - * • -
       După  alte  ştiri  însă  Ţarul e gata  a cere   Ih c ă e ra re   călu gărească.  DinCon-   ' să se mântue beţivii.) Referenţi: For el (chgny)
      armistiţiu  prin  preşedintele  Statelor-   stantinapol  se  telegrafează,  că  pe  muntele   Fişer  (Pnju,n).  Cu  desluşire  serveşte  Dr.  La-
       Unite.  Intr’aceea  se  anunţă,  ca  fapt po-   Atltos  sa  petrecut  o  sângeroasă  încăerare   dislau  Epstem,  medic  primar  al  Institutului
                                                                                              de  nebuni  din  Lipotmezo.
       sitiv,  că  la  Varşovia,  Moscva,  Odessa
                                                  între  călugării  ruşi  şi  greci:  50  călugări  greci   d.  )  Serata  studenţilor  universitari.  Re-
      şi  Chicw  se  mobilizează  100 000  de
                                                  au  atacat  pe  Ruşi.  Au  fost trei  morţi  şi  zece   ferenţ  :  Enderstedt  Stocholm, HolUscher  (Ptr-
      oameni.  Marele  duce  Sergiu  Mihailovici                                              ckenharnmer;  cu  informaţiuni  serveşte  Imre
                                                  răniţi.
      s’a  dus. în  Polonia  rusească  spre  a  in­   ’               *                       Docsi  doctorand  în  medicină  (VI  Aradi-
      specta  artileria,  care  e  gata  de  plecare   „Un  de canin  roditor".  Mai  mulţi  Ro­  uteza  62).   :
       în  Manciuria.  Se  zice,  şâ  Ruşii  au  la   mâni  vrednici  din  C aţa,  aproape  de  Mediaş   ei)  Întrunirea  muncitorilor,  aranjată  de
                                                                                              com'sia  corgresultii  muncitorilor.  Cu desluşiri
      Charbin 54000 de oameni  cu  peste 300  (Transilvania)  emigrând  în  România,  cu  deo­
                                                                                              e  însărcinat :  Adolf Kiss, preşedintele comisi-
      tunuri.  Zilnic  pleacă  câte  un  tren  din   sebire  în  Bucureşti,  un Je parte  ca  neguţători
       Petersburg  la  Charbin  şi  Wladivostok   parte  ca  servitori  harnici-' şi-au  câştigat  prin   unei(VII  Dob-utcza  75.)
      şi  zilnic  se  reîntorc  la  Charbin  şi  Wla-   muncă  şi  economie  averi  şi  posiţii  sociale   fi)  Serata  ordinului  Tâmplarilor  Goodi
                                                                                              Referenţi :  Juliusburger d n Berlin şi  Schwartz
      -divostok  trenuri  din  Petersburg.  Des­  lăudabile.                                 ,dm  Budapesta.  luformaţ uni  ofere  Dr.  Jozsef
       pre  operaţiunile  militare  în  Manciuria,     Ei  au  format  sub  titula  „Frăţia“  ,o   Madszdr  (VIII  Boros-utcza  41  sz.).
      n’au  sosit  în  aceste  două  zile din urmă  reuniune  literară  şi financiară,  cu scop a  ajuta
                                                                                                   NB.  Ordinea  defin'tivă  a  lucrărilor  a-
      oştiri  mai  de  seamă.                     pe  fraţi  lor  din  Caţa,  cu  deosebire  şcoala  şi
      , *                                                                                     cestui  congres  se  va  comunică  ulterior.
            Un  înalt  funcţionar  al  ministeria­  biserica  lor  românească.  -                               ■  *
      lul  de  esterne  rusesc,  Neratov,  a  de­      Fondul  acestei  însoţiri dela  1895—-1905   M u r iţi  d e  o tra v a   b u reţilo r.  Din
      clarat,  că  armistiţiu  nu  se  va  încheia   (zece  ani)  a  ajuns  la  cifra  de  11.613  Lei   Debreţin  se  telegrafiează,  că  Ladislau  Câtană
      -şi  armatele  vor  continua  operaţiunile   (11,032  Cor.)  Intre  numele  cunoscute  se  a-   din  Nadudvâr  în  21  1.  c.  a  dat  copiilor  săi
      lor,  ca  şi  cârrd  nimic  nu  s’ar  fi  întâm­  mintesc:  Ignatie  Mircea,  -comerciant  şi  Iicen-   (patru,  dintrecare  cel  mai  tinâr  de  12  ani)
      plat.  Dacă  Ruşii  vor  dobândi  un  avan-   ţiant  în  drept,  preşedintele  reuniuni,  fraţi   mâncare  de  bureţ'. \  -
      tagiu,  atunci  pretensiunile  Japoniei  vor   Comşa,  G.  Boer,  I.  Boer.  Urs,  Rus.  etc.  După  ptârz  toţi  să  yâitau  de  dureri
      fi  mai  mici,  ear  dacă  vor  fi  din  nou     Rari,  sunt  atari  români,  cari  ajungând   grozave  la  stomaclt.  Cel  mai  mic  şi  muri
      bătuţi,  va  fi  cu  o  înfrângere  mai  mult,   în  altă  ţară  la  o  posiţie  mai  bună  materială   îndată,  dar  ceilalţi,  mai  târziu.  In  urma  ana­
      care  însă  nu  va  schimba atitudinea Ru­  să  se  gândească  la  confraţii  d'acasă.  Bine  ar
      siei.  Războiul  se  va  continua  cu  înver­  fi  să-i  imiteze  şi  alţii, cu  deosebire  Secelenii,   lizei  medicală  se  constată,  că  bureţii  au  fost
                                                                                              veninoşi:  Feriţ.ivă  de  mâncarea  bureţilor  cu
      şunare  până  la  victoria  absolută  a     Silişteni,  etc.  aşezaţi  prin^Dobrogea  şi  alte  lăcomie,  dar  mai  mult  de  cei  veninoşii
      Rusiei,                                     oraşe  din  tară.        '
                                                     •
                                                            1
                                                                                                                  *
   1   2   3   4   5   6   7   8