Page 5 - Bunul_Econom_1905_25
P. 5
m . 2Ş ; Pag. 5
■ . .......... _.. .
Înaintare economică'ce să observă în : JSxe&tiţia co n tra M a iesta tei. Din
.alte ale A£->fLşăj se^^şerve P«rş;,se.:triţnete? incunoştinţarea că. în oraşul
-şi aici, aurere însă că aceasta rm să r Contrerev Ije-din Franţa la gară i-s’a deţinut
observă.' Recunoştinţă regală. Precum pu bagajul Şachului .fersiei, deoarece o. firmă-dir*
.... Cartea- Dlyi Ebec Erno- va, con blică foaia .exprimat recu- Paris,, cp purta proces cu şachul a rexpperat
tribui la cunoaşterea mai amănunţită a s noştinţa s’a pentru 'servim ' ficlele Dior: :Dei- execsjţia contra avere) şale şi nse opri baga-
acestei .stări^ şL, pşe.. cum - se. vede va niOger Imre- coriz-lier itegi-şi >d rector de do joi până- a ,regulat afacerea .cu firma. Aşa se
atrage şi atenţiunea, cercurilor de; -sus menii, -jfian Şei ban tbfector: de domenii'-, şi cuvine, cine este dator, să plăte iscă 1
pentru..îmbunătăţirea economică a tu Bella Itâdy jun.^toretaf in mriristtrtuiJde dor , * • ,
turor locuitorilor din Ardeal întinai menii, cari în anul trecut--pe-timptif-secetei Z b o r d e p o ru m b i la K.‘i s s c i \ w
mare . măsură - cum - s’a făcut - aceasta i şi a altor daune de existenţă au desvqjtat o ceteai amatorilor de porumbi s’a arafijat săp-
până acum. ■—r- Dacă acesta, este sco activitate <c!8ofeeB#i4â’fc siâiufdrahrien01 ot^ininis- tâmlfna trec’ută o eScurziline de porumbi,
pul ne- pare bine şid felicităm 1 teriului. de ..agricjşlţurl ocupâ njip-.se, ^cu, Sire avu reshftatuff Urîii porumbi ai lui Utiza
■ ■ O. f nuri şi jic^i ofejŢttoare1 d^ai concprşp^ ppntţju ; ’Brttdavka'- potâriiid d n Bpesta dimineaţaf - lâ‘
n^*- *mcţ' ^ popor,gl t4ţn Ungaria, carşţ ap suferit, de Upşjt 7 oare, în 'B Oare 55 minute au sosit în
de bufcate. ... ... . , , Kăssa la1 cuibul lor. A'stfei âu făcut câte 70
Războiul C riza scan diiM vH fi. Din Stokholm Kiîrfmit'ri pe câră. A'ţ i pornind din Prezmisl
rusQ; aponez. se telegrafiea^ă cu data._.(^n 2 f l..,e. că rege- f dimineaţa la 6 oare 20 ihiriute au sosit acasă
j
cei cu Nr. 20 în Kăssa la stăpânul ldr
gtle a f nut în şedinţa estraordinară^
i Josiv MăPrăhstliy îh 5 oare şi 25 mrt), per-
vorbirea s’a de tron, în carea în pjirna.bnie
Londra, 25 Iunie. După ştiri din A acentuăt, că deheâgâafirmaţiunlle.ciîm că î curgând un drum de 380 IClmetri. La sosire:
NCw-York’ mânea bătălie în. Manciuria el ar fi provocat diŞpliziţîuriile Norv-gei' des i ri Kassa sa vizat, că dibacii porumbei 'au'
avut" a stiferî multe năcazuri pe drumj căci"
a început deja. Japonezii au ocupat po- pre cauza ofenzei guvernamefteale. susţine
ziţiuni Însemnate evacuate de Ruşi. 'că el a procedat dupăcea mai boUă Ştiinţă,- ’ erau jilavi şi plini de colb. '
' Petersburg, 25 Iunie. Ziarul şi conştiinţă;, nu ş’a a h ătu t de Ioc dfla deci-
*Slowo« publică un interview cu Ale- siunile guvernului şi procedura sa .a stat în .’ tim p u l co n g resu lu i in te r -
xieff. Acesta a spus, că Rusia nu va consonanţă cum e dorinţa statului. Proiectele n a ţio n a l d in lip e sta . {tt-fS' Sept. a. c.)
se aranjează urm ttoarele serenade şi conve
consimţii nici odată să cedeze teritorii aduse pe tapet in. dietă .an avut dje scop pro
niri: a.) serafă de daoie, aranj ttă de com tetul
şi să plătească indemnizaţie- de războiu. movarea intereselor ambelor naţiuni şi puru /Reuniunei femeilor din Ungaria. Referenţi:
După depeşi din Tokio Japonezii rea vindecarea pretsnziunilor nejuste jde Nor-, : Doamna 'Graf (Londra) Gonser (Berlin), W a-
au făcut o mişcare de înconjurare. Ia vegiei. Uniunea nu va ajunge ţinta aceea ; kely (Londra) informaţiuni dă D na Augusta
•nord ost, au tăiat. retragerea Rugilor şi , câfe se intenţionează prin sfoiţări. Puţin de .Rosenberg (I Fehervâr-ut '41).
li-au causat mari pierderi. tot âr reuşi fa ţă de Swedia uniunea sfor- * b.j- Seiată, o aranjeazl comitetul reuni-
Ştirile despre pace încep şă .devină - ţaţă în a s tfl de mod. Să se conducă popo , unilor catolice. Cu informaţiuni seroeste D r-
t Alexandru Giessvjn^ deputat dieta!, canonici-
tot mai sporadice. După o depeşe ce rul Şwedian cu linişte şi spirit de chibz tirîţă. isi Cat ol Szentivdţiyi, directorul general al
o primeşte »Lokalanzeiger«, Ţarul ar Dee Dzeu putere poporului^weditan, ci în hor ■Reuniunilor catolice (Vili Sz-K rây u. 28.)
fi refusat să ceară direct Japoniei un , tarele sale proptii să recâştige atâta cat per de c. ) Convenirea medicilor: sensuali. (In
armistiţiu, cum fa sfătuit Roosewelt. ■ pnn desfiinţarea uninnei. pertractările lor se cuprinde şi cestiunea cum
i ■
- * • -
După alte ştiri însă Ţarul e gata a cere Ih c ă e ra re călu gărească. DinCon- ' să se mântue beţivii.) Referenţi: For el (chgny)
armistiţiu prin preşedintele Statelor- stantinapol se telegrafează, că pe muntele Fişer (Pnju,n). Cu desluşire serveşte Dr. La-
Unite. Intr’aceea se anunţă, ca fapt po- Atltos sa petrecut o sângeroasă încăerare dislau Epstem, medic primar al Institutului
de nebuni din Lipotmezo.
sitiv, că la Varşovia, Moscva, Odessa
între călugării ruşi şi greci: 50 călugări greci d. ) Serata studenţilor universitari. Re-
şi Chicw se mobilizează 100 000 de
au atacat pe Ruşi. Au fost trei morţi şi zece ferenţ : Enderstedt Stocholm, HolUscher (Ptr-
oameni. Marele duce Sergiu Mihailovici ckenharnmer; cu informaţiuni serveşte Imre
răniţi.
s’a dus. în Polonia rusească spre a in ’ * Docsi doctorand în medicină (VI Aradi-
specta artileria, care e gata de plecare „Un de canin roditor". Mai mulţi Ro uteza 62). :
în Manciuria. Se zice, şâ Ruşii au la mâni vrednici din C aţa, aproape de Mediaş ei) Întrunirea muncitorilor, aranjată de
com'sia corgresultii muncitorilor. Cu desluşiri
Charbin 54000 de oameni cu peste 300 (Transilvania) emigrând în România, cu deo
e însărcinat : Adolf Kiss, preşedintele comisi-
tunuri. Zilnic pleacă câte un tren din sebire în Bucureşti, un Je parte ca neguţători
Petersburg la Charbin şi Wladivostok parte ca servitori harnici-' şi-au câştigat prin unei(VII Dob-utcza 75.)
şi zilnic se reîntorc la Charbin şi Wla- muncă şi economie averi şi posiţii sociale fi) Serata ordinului Tâmplarilor Goodi
Referenţi : Juliusburger d n Berlin şi Schwartz
-divostok trenuri din Petersburg. Des lăudabile. ,dm Budapesta. luformaţ uni ofere Dr. Jozsef
pre operaţiunile militare în Manciuria, Ei au format sub titula „Frăţia“ ,o Madszdr (VIII Boros-utcza 41 sz.).
n’au sosit în aceste două zile din urmă reuniune literară şi financiară, cu scop a ajuta
NB. Ordinea defin'tivă a lucrărilor a-
oştiri mai de seamă. pe fraţi lor din Caţa, cu deosebire şcoala şi
, * cestui congres se va comunică ulterior.
Un înalt funcţionar al ministeria biserica lor românească. - ■ *
lul de esterne rusesc, Neratov, a de Fondul acestei însoţiri dela 1895—-1905 M u r iţi d e o tra v a b u reţilo r. Din
clarat, că armistiţiu nu se va încheia (zece ani) a ajuns la cifra de 11.613 Lei Debreţin se telegrafiează, că Ladislau Câtană
-şi armatele vor continua operaţiunile (11,032 Cor.) Intre numele cunoscute se a- din Nadudvâr în 21 1. c. a dat copiilor săi
lor, ca şi cârrd nimic nu s’ar fi întâm mintesc: Ignatie Mircea, -comerciant şi Iicen- (patru, dintrecare cel mai tinâr de 12 ani)
plat. Dacă Ruşii vor dobândi un avan- ţiant în drept, preşedintele reuniuni, fraţi mâncare de bureţ'. \ -
tagiu, atunci pretensiunile Japoniei vor Comşa, G. Boer, I. Boer. Urs, Rus. etc. După ptârz toţi să yâitau de dureri
fi mai mici, ear dacă vor fi din nou Rari, sunt atari români, cari ajungând grozave la stomaclt. Cel mai mic şi muri
bătuţi, va fi cu o înfrângere mai mult, în altă ţară la o posiţie mai bună materială îndată, dar ceilalţi, mai târziu. In urma ana
care însă nu va schimba atitudinea Ru să se gândească la confraţii d'acasă. Bine ar
siei. Războiul se va continua cu înver fi să-i imiteze şi alţii, cu deosebire Secelenii, lizei medicală se constată, că bureţii au fost
veninoşi: Feriţ.ivă de mâncarea bureţilor cu
şunare până la victoria absolută a Silişteni, etc. aşezaţi prin^Dobrogea şi alte lăcomie, dar mai mult de cei veninoşii
Rusiei, oraşe din tară. '
•
1
*