Page 2 - Bunul_Econom_1905_26
P. 2
BUNUL ECONOM
Pag- % --. r, TT . . r. / ' ■ ■ " tir. 26
Fără calcul şi socoteală nici la In aceleaşi camere se vor aşeza şi ticipe la expozîţiune cu tablouri de
domnie nu poţi ajunge, dar odată ajuns păpuşile în mărime naturală, amintite fotografii ale porturilor româneşti (§.
să nu uiţi de cei râmaşi la întuneric, în secţiunea IV. (§. ’ 10.),. precum şi ur n . P. 3 );.. . ;; ■
mătoarele obiecte:/ • (§ 23.) b) va procura un număr
ci să le dai lumină!
(§. 14.) 2. Pase, tacâmuri. , r de 20—30 păpuşi în mărime naturală
o
(§. 15.) 3. Scule de casă (topoare, spre a fi îmbrăcate cu costume origi
beţe, biciuri, etc) şi nale (§. 10.), şi -
(§.16.) 4. Obiecte ocazionale, în (§. 24.) c) a autorizat direcţiunea
Expoziţia „Asociaţiunii“. trebuinţate la diferite evenimente şi săr şcoalet civile de tete să învite toate
bători (la naşteri, cununii, botezuri, la elevele din trecut şi de astăzi ale aces
—•+£=» —. j
şăibâţorile rseggioasp, curţi sunt: ţurca, tui institut, ca să trimită păpuşi în mi
Drept întregire a comunicatului ouă roşii, etc., şi alte obiecte ce pri niatură pentru colecţiunea de porturi
asupra „Părţii etnografice“ a expoziţiunii vesc credinţele sau .petrecerile poporale, amintite în § 11. şi să pună la dispo
dăm de astădată următoarele: ziţie războiul numitei şcole. Mâi departe:
Desp. C. Industria de casă.
Dăsp. B Stările poporului român Secţ. VI. Industria textilă şi alte in (§.'25) a fost recercatâ şi Reu-'
dela tară. niunea de agricultură din Sibiiu, să ex
i dustrii, de casă.
Secţ IV. Tipul şi portul ţărănesc. pună colecţiunile săli de păpuşi de
(§. 17.) 1. Torsu, ţăsutul şi cu mostre de cusături şi ţăsăţurî şi „Albu-
(§a 10.) 1. Păpuşi în mărime na sutul vor fi prezentate cu toate maşinile mul“ seu artistic.
turală vor prezenta tipul ţăranului şi sculele lOr €arit>dtipâ posibilitate vor
român, şi porturile lui mai caracteristice fi puse în lucrare sub întreaga durată
după ţinuturi, gen, etate, ocupaţiune, a expoziţiunii, apoi - " ; C Ă R B U N E L E .
anotimp şi ocazinni, şi anume atât por (§. 18.) 2 prin o colecţiune cât
turi vechi cât şi cele de astăzi. se poate mai bogată a produselor alese
(§. 11.) 2. Păpuşi în miniatură şi originale ale acestor industrii şi: (Urmvrre şi fine.)
(în Înălţime de 60 cm ) vor prezenta (§.19.) 3. prin colecţiuni de mostre Cărbunele de lemn.
după posibilitate o colecţiune complectă de cusături şi ţâsătdri. In fine se vor
a variaţiunii portului femeiesc român prezenta c ■ Se fabrică prin arderea năduşită a
din toate ţinuturile ţării. - (§. 20 ) 4 % ‘ celelalte în lustrii lemnelor sau distilând lemne în-vase
de fer închise.
3. Colecţiuni de fotografii (ceL pu de casă obicinuite la poporul român
Cărbunele fabricat, în aceste mo
ţin în format „Cabinet*1 şi după posibili (împletit»! olăritul,scţilptura în lemn,etc.) duri, din lemne uşoare de plop, castan,
tate colorate) vor servi" ăeeîaş scop şi C ■ w - teiu etc. serveşte Ia fabricarea prafului
•
, v j ffi'; -c-- i
;
*
vor avea să prezinte îndeosebi şi tipuri (§. 21.) Pentru aranjarea despărţă-^ de puşcă. Cel făcut din leiţi ie m ii grele
caracteristice.
mintele B. şi C. (secţ. . IV, V şi VI) (jugăstru, stejar etc.), se" nunieştfe mangal
(§. 12 ) 4 Podoabe ţărăneşti {inele, - -s’a făcut apel 1$,,,Reuniunea femeilor şi se întrebuinţează că material de ars.
cercei] 'ace, 3 3 5 ^ etc.).- =
rotnâne din Şbtiu", c;u jrugarea/.-c?ţ.,a- Cărbunele de lemn are însuşirea
Secţ. V. Locuinţa ţăranului român. ceasta să ceară şi concursul celorlalte de a absorbi gazurile, mii cu seamă
(§. 1-3.) 1. Mobiliarul de casă se societăţirale darneiot roţnâne din ţară, pe cele vătămătoare, din care motiv să
va prezenta în 3 camere ţărăneşti,: aran eventual şi al. damelor singuratice cari ^ întrebuinţează cu suces la filtrarea apei
jate după cele 3 ţinturi principale lo le-ar putea sta într’ajutor. la desinfectarea latrinelor etc.
cuite de poporul român din ţară (Tran Asociaţiunea din a sa pute: Funinginea,, se formează prin ar
silvania, Bănat şi comitate dintre Tisa (§. 22.) a) a recercat^despârţâmin- derea necompletâ a substanţelor avute
şi Murăş ale Ungariei). Şi anume se tele sale, ca fiecare’ pe teritorul seu să în carbon: lemne cărbuni, terebentine
vor expune numai exemplare originală, adune un număr cât mai mare de o- reşine. Tot firul de funingine e o păr
şL caracteristice ale mobiliarului ţără biecte caracteristice şi org*nale dintre ticică mai dură sau mai fină de cărbune.
nesc obicinuit (pat, masă, scaune, laviţe cele înşirate în §§ 10—20, şi să în vi te Sm t caşuri când industria anume
— . : ““ | ; : ' ' ' ' ‘
lăzi, Cuiere, lămpi, chipuri, etc). falografi de pe teritorul lor, ca să par- prepară funingine din terebentine, din
Trenul înaintează prin cele mai variate biţi culţi, cari prin un devotament fără pe De la'Aiud în sus; zărim chiar în bă
poziţii, căci puţine, ţâri pot să ne ofere for reche cătră popor, au luptat pentru ridicarea taia vederii, puternicul defileu, cunoscut sub
maţiuni atât de' variate de teren şi aşa de Iui la un nivel apropiat de popoarele înaintate. numele de: Cheia Tui zii, o despică tură a
încântătoare ca Transilvania. Aci dăm când Aci aa trăit metropoliţii români, ca unui masiv, care duce spre nişte prăpăstii
de O'.t, când de Mureş, Târnave şi Someş Ioan Vancea, cari şi-au lăsat averile pentru asemănătoare infernului.
rîuri binefăcătoare, cari străbat acum sgomo- cultura popoiu'ui român, pe care l’au iubit Pe la oarele ş-pte seara trenul sa o-
tos, acum lin toată-Transilvania în întreaga atât de mult, fi ndcă s’au .născut d n sâ-rul preşte 20 minute în gara Clujului fosta ca
ei lăţime şi oferă grandioase deliciuri. Iui. Aci păstoreşte azi valorosul—-Mitropolit pitala A'dsalulu'. Statul ungar a reuşit să
Din gara dela Sighişoara admirai o Dr. M halyi, are mai multe şcoli gimnăziu, şi facă din Cluj, un oraş drăguţ şi cultural. Aci
mate biserică, înegritâ de vremuri, aşezată seminar de theo’.og e şi pedagogie, inter există o Univers tate de la 1872, la care se
pe un deal in jurul căruia e resfirat acest nate etc. desăvârşesc în cultură fii '••Ungarilor, Saşilor
orăşel săsesc, dar în a cărui ţinut locuesc Şi cum trenul înaintează spre nord, ne şi Românilor. Aci m’am oprit o zi, apoi un
mulţi harnici români. face posibilă o privire în spre Munţii Apu plecat la băile din Melndia (Ilercu'ane), unde
După D/a oră, trecând prin Mediaş ş i , seni . — leagănul muncitorilor şi serioşilor voi petrece mai mult timp.
Copşa-mică, ajunsei li Blaj. Din gara Bla Moţi, păstrători credincioşi ai firei daco P. S.
jului se zăresc maiestoasele turnuri ale bise- române,. Viteji munţilor şi soldaţi curăgioşi.
ricei metropol tane româneşti. Blajul — un La poalele Munţilor Apuseni să zăreşte
modest oră.ei românesc — este mare focar oraşul Alba Iulia, utide Mhâi-Viteazul şia
al cultuiit române din Ardeal de peste 100 . Jâcut triumfala Intrare, după cucerirea Ar
de ani. Aci s‘a format acea pleiadă de băr- dealului.
