Page 3 - Bunul_Econom_1905_26

Nr. 26 BUNUL ECONOM Pag 3.

rcşine şi din alte substanţe potrivite. In acelaşi timp ce coxul rămâne, rat. Reuniunea a împărţit conforom
Cerneala de tipar se face din funingine. pe fundul cazanelor, se adună lâ par­ acestui apei:
Creioanele de desemn se fac din funin- tea lor de deasupra un cărbune vârtos
s. de cucuruz 17152.36 m?ji ni. â 12 cor.
g ne amestecată cu lut. Tuşul se face numit carbon de retorte, care se între­ » » cartofi 14327 45 » » * 5.50 f.
din funinginea fină a unor substanţe buinţează Ia facereâ de unelte ele trice. » • triioiu 135.42 » » » 160 cor.
aromatice,' adecă bine mirositoare, din Lignitul, e pe jumătate cărbune, » » lucerna 75.35 » » » 100 cor.
China. pe jumătate altă materie. Cu privire la cultura plantelor şi
Totuşi nu ne tocmai place, când Turfa, de asemenea. In strînsă le­ ameliorarea pământului productiv Reu­
fumegă lemnele pe foc şi nu ard cum gătură cu cărbunii stă păcura sau ţiţe­ niunea a înfiinţat în anul trecut prima
e legea: dând mai multă funingine decât iul, din care se extrage petrolul şi alte societate pentru plugul de abur_ în co­
căldură. Şi imediat cugetăm la «regula materii însemnate în industria de astăzi. mitatul Timiş. Aceasta societate care
arderei», la perfecţionarea, la înbunătă- E curios, că Ia oof'Hn Transilvania se stă sub presidiul dlui Iuliu Ambrozy, a
ţ rea cuptoarelor şi sobelor. Să dea căl­ află mai mult cărbune şi mai puţină arătat următoarele rezultate: Pentru
dură cât de multă cu material cât de puţin. păcură. Jos, în şesul României, se afla arat cu plugul de abur s’au încassat
Cam aşa a raţionat şi Râpo, vesti­ mai multă păcură şi mai puţin, cărbune. 18923 cor. 75 fii., dintre cari detră-
tul ciurar din Suferefrig, când a mers Chimist. gând spesele de 9072 cor, 10 fii., a
la negustorul <Je sobe (cuptoare). Ne­ rămas un venit de 9851 cor. 65 fii.
gustorul i-a arătat tot lucruri grele noue. Din aceşti bani s’a plătit pentru maşină
Dela
— Vezi, zice el, astea dau multă 8551 cor , ear’ pentru magazinul maşi-
căldură şi nu-ţi trebuie nici pe jumătate „Reanjanea de agricultură din c. Timiş1; nei 300 cor. Restul de 100 cor. s’a
atâtea lemne ca la altele. pus în fondul de rezervă. O atenţiune
-— Bravo, adaoge Râpo, sărind tot Adunarea generală de primăvară. deosebită ă arătat Reuniunea pentru
sus de bucurie. îmi cumpăr doue de Reuniunea de agricultură <Jin co­ răspândirea culturei a plantelor indus­
astea şi atunci nu-mi trebuie nici un lemn. mitatul Timiş şi-a ţinut Duminecă în triale. Aşa s’a cultivat de probă prin
Dar funinginea are multe între­ 26 Iunie st. n. adunarea sa generală itecvenţiunea Reuniunei j 8g jugăre ca-
buinţări în fizică şi chiar în medicină de primăvară, la care a luat un număr tastrale cu tulun (tabac), 95 jug. cat
Prin analisă. s’a găsit, că este alcătuită mare de proprietari mari şi proprietari cu 91 jug. cat. cu cânepă şi 47 jug.
nu numai din cărbune, ci şi din fenol- mici parte. Adunarea a fost- deschisă cat. cu sfecle de zăhar.
creozot, gaiacol, precum şi în corp, spe­ de presidentui Reu ni unei, membru în Pentru propagarea prăsirei şi cul­
cial n u m itabsolină, ce conţine mult casa magnaţilor Baron Iuliu Ambrozy, turei a vitelor Reuniunea a aranjat în
azot şi care s’a întrebuinţat la vinde­ care salutând pre cei prezenţi provoa­ Timişoara un târg de tauri (bici) îm­
carea of icei. că pe secretarul Geisa de Heinrich ca preunat cu premiere, ear’ cu comunele
Cărnurile de porc ş’ar păstra foarte să cetească raportul anual. Cu luarea Licbling, Sţamora nemţească şi Merczy-
anevoios, dacă nu le-am »pune Ia fnm.« protodutultii fost încredinţat referen­ falva premieri de vite.
Antracitul e cărbune tare, îndesat tul Nicolau lanc'dr'- • In favorul răspândirei cunoştinţelor
foarte preţios că combustibil (material Secretarul1’creteşfie mâi întâiu o raţionale economice. Reuniunea a aran­
de ars). Dar cuptoarele; în care se arde epistolă a fostului' ministru de agricul­ jat în earna trecută prin referentul ei
trebuie să aibă curent bun. tură Bela de Tallian adresată Reuniu- în 41 comune f 2 prelegeri practice în
Cărbunele de pământ sau hulia nei, în care ministru şi exprimă mul- limba poporului, ear’ pentru desvoltareâ
este mai slab decât antracitul, fiind ţămită pentru sprijinul, cu care Reu- industriei de casă s’au ţinut în 8 co­
amestecat cu alte materii gudronoase niunea a contribuit la executarea agen­ mune cursuri.
şi bituminoase (reşinoase) Cărbune de delor pentru înaintarea economiei La Dela comunele în care s’au ţinut
acesta se află şi în apropierea noastră, propunerea secretarului adunarea gene­ cursuri din industria de casă ministe
pe valea jiului. Explotarea acestor tere­ rală votează ministrului de agricultură riul de agricultură a cumpărat prin Re­
nuri de cărbune s’a început prin anii mulţămită pentru marea bunăvoinţă ce uniune obiecte industriale în pn ţ de
1844—47 de cătrâ fraţii Hofmann şi o arată în totdeauna faţă de Reuniune. 12000 cor
Carol Maderspach. In 1896 au ajuns Să ceteşte apoi raportul despre activi­ Cu privire la mijlocirea lucrători­
minele în proprietatea Societăţii miniere tatea Reuniunei în anul 1904, din care lor de câmp Reuniunea a mijlocit 2640
din Salgotaijân. — Bazenul de cărbuni raport estragem următoarele: lucrători săraci lucru (vezi »Bunul Eco­
se întinde pe hotarele comunelor Pe­ Pentru delăturarea crisei şi a lip­ nom» Nr. 24 pag 3.)
troşani, Petrila, Livăzeni, Bărbâtenj, Is- sei d: nutreţ Reuniunea în earna tre­ In sinul Reuniunei sunt în present
croni, Lupeni şi Uricani, având vr’o 45 cută 1904/905 a desvoltat o activitate • active 44 tovărâş'i (societăţ) agricole
chilometri în lungime şi 4 —9 în lăţime. foarte frumoasă. Reuniunea a împărţit j comunale 21 societăţi de lăprârie şi
Cantitatea cărbunilor scoşi an de an se cu totul 6 8 ţ o măji metrice de fân de | 85 alte societăţi de natura economică
urcă la 500 000 de tone adecă 500 calitatea primă, pe care tovărăşiilor (pentru asigurare, consum, cereale etc.)
milioane de ch lograme şi zilnic circu- agricole şi altor societăţi de caracter Numărul membrilor Reuniunei s’a
lează câte 4—6 trenuri de povarră economic din comitat l’a pus cu pre­ urcat în present la 5000 de membiii.
numai pentru transportul cărbunilor ţul redus de 6 coţ» 72 fii. pro maje Reuniunea în anul trecut a ţinut 2 adu­
Materiile gudronoase şi bituminoase metrică la dispoşiţig, ear’ proprietarilor nări generale, 14 şedinţe de comitet,
sunt volatile adecă evaporează dacă în­ mari cu preţul de 7 cor., pe când pre­ 5 şedinţe a secţiunilor de specialitate
fierbântăm cărbunii. Din aceste materii ţul fânului in vremea aceasta era 14 şi 22 şedinţe a comitetelor districtuale,
volatile se scoate gazul aerian de ilu­ cor. maja. Reuniunea dispune în present de o
minat, eare dă lumină cu mult mai albă Mai departe a împărţit Reuniunea avere de 53878 cor. 86 -fii.
mai frumoasă decât petrolul. La desti- între economii lipsiţi din com'tat 126 Raportul să ia cu mulţumită la
laţia (adecă înferbântarea cărbuni'or în vagoane 1ă ■ iţe de g> âu şi urluialâ de cunoştinţă.
vase d; fer închise) hulieî, gazările se orz cu preţul tare moderat 7 cor. 70 Să alege apoi un comitet ele 12
conduc prin ţâvi. fii. maja metrică. In lipsa sămânţelor membrii din partea Reuniunei pentru
Rămâne un cărbune foarte tare, de primăvară au apelat 196 comune şi comitetul stabilit al Reuniunilor de agri­
foarte poros (găunoş), care sd numeşte însoţiri economice la Reuniune pentru cultură din comitatele din sudul Un­
cox sau cock. exoperarea de sămânţe cu preţ mode* gariei.