Page 4 - Bunul_Econom_1905_26

' fog- 4 ", J - B U N U L E C O N O M / Nr. 26

La sfârşit njarele proprietar şi mem­ In general situaţiunea agricolă a vindeţ-o, cât mai ’ngrabă. Curăţiţi burue-
bru In direcţiune Emeric Vargics face ţărilor1 celor mâi., producătoare străine nile din cânepă şi pe gare le scoateţi
propunerea, ca Reuniunea, sau cel pu­ e bună în genere. muiaţi o în vale? ,
ţin 20 membrii ai ei să între ca mem­ In grajd. Cailor daţile oviş,, căci
brii în societatea comercială »Lloyd« Industrie şi comerciu au munca cea mai grea la căratul buca--
din Timişoara. Scopul propunerii este, La iniţiativa comitetului. , suprem telor. Seara scăldaţi caii, dar nu. fiind,;
ca economii din comitatul Timiş să în­ din comitatul Braşov s’a pornit o acţi­ înferbintaţi. Curăţiţi, grajdurile bine spă-
tre în legătură mai strânsă cu comer­ une îmbucurătoare în interesul industriei lândule şi cu apă, apoi ştropiţi puţin
cianţii, ceea-ce are în present o mare locale de acolo Anurnei văzând de carbol. Cailor ce muncesc nu le daţi
însemnătate pentru asigurarea posiţiei strămarea şi ruina, la care e comdam- de mâncare nutreţ crud. Scăldaţi şi var
economilor şi pentru apărarea capselor nâtâ industria din Braşov şi cu ea şi cile, boii şi porcii; ear oile mânaţi-le
lor faţă de corporaţi.unile comerciale. comerciul, mai cu seamă începând de seara .a trece prin o vale/ încetişor.
Dl Vargics propune, ca Reuniunea să pe la anul 1885 încoace, de când s’a Taurilor de prăsilă şi tăurencilor daţi-le
între ca membru în societatea »Loyd« închis graniţa spre România, s’a cugetat în fiecare zi 1 — 3 litre oyăs. Tundenţi
cu o taxă anuală de 400 cor., însă la un mijloc, prin care să poată salva mei şi meluşelele şi le separaţi de oile
să-şi reserve dreptul de a delega in ce mai e de salvat din falnica industrie mari. Lăsaţi berbecii la pi şi la mioa­
comitetul societăţii »Llody« 6 membrii a acestui comitat de .g-aniţă, odinioară rele ,de 1 '/a—2 ani, ca să . aveţi mei
de direcţiune, cari să represinte intere­ atât de înfloritor, şi anume ia înfiinţarea prin Decemvrie şi Ianuare, când sunt
sele Reuniunei şi a economilor. unei Reuniuni pentru protejarea in- mai cu preţ. Lasaţi şi verii la scroafe:
Adunarea generală primeşte pro­ pusttiei locale. ca să vă fete în Noemvrie, să aveţi de
punerea cu unanimitate şi încredinţea­ Biroul camerei comerciale a lrcrat crăciun şi de tăiat câte un purcel. Ga-
ză oficiul central al Reuniunei a întră apoi statutele, comisîunea exmisă le-a liţele lăsările prin ograda cu iarbă şi
în legătură cu direcţiunea '«Lloyd»-ului. primit de ale sale, iară în zilele trecute pe lângă rîuri
Nefiind altele la ordinea zilei, pre­ s’a ţinut adunarea pentru votarea lor Puneţi cloşcile pe ouă şi prăsiţi
şedintele băron Iuliu Ambrozy încheie şi facerea pregătirilor pentru începerea pui de tot felul. Castraţi (jugăniţi) pur-,
adunarea sub mari aplause. acţiunei prin înfiinţarea numitei Re­ cei de 2 luni şi chiar cocoşi şi gas-
uniuni. , canii, că se îngrâşe mai bine şi cresc ,
Scopul Reuniunei este protejarea apoi sunt şi mai cu gust la mâncare.
Situaţiunea agricolă. comerciului şi industriei locale din co­ Gâştele bătrâne ciupeliţi-le (smulgeţiîe)
mitat fără deosebire. de penele mai groase. Impedecaţi roitul
(U rm art). Reuniunea e absolut locală şi nu albinelor, şi puneţi înaintea stupilor un
sta în legătură cu nici o altă Reuniune crepuleţ cu apă, care să o premeniţi
Tutunul este mai slab numai în pe zi de 2 ori, punând în apă puţine
regiunile unde nu au fost ploi de ajuns. de nici un soiu. pae să nu se înnece. Când vin razele
Membrii Reuniunii pot fi toţi ce­
Napilor le a cauzat insectele mari soarelui direct spre stupi pune o pânză,
- stricăciuni. Totuş parţial se poate aştepta tăţenii, fără deosebire de confesiune şi ori o plată de nueli înainte să nu stră­
o recoltă bună. naţionalitate, d eşex şi de etate. bată prea tare fierbinţeala/în. stupi.
Dintre plantele de -nutreţ', trifoiul Taxele sunt pentru membrii fon­ In grădină Stropeşte florile şi le­
şi Interna au suferit mult în timpul datori K 20; pentru membrii protegâtori gumele săra şi dimineaţa cu apă puţin ;
iernii /Măzărichea promite rezultat bun, cel puţin 20 bani anual. stătută. Varza sau (curechiul) stropeş-
cucuruzul de nutreţ se desvoaltă fru­ Mj'oacele pentru .ajungerea scopu­ tele cu apă săpunită şi puţină peatră
mos. lui sunt : ajutorarea meseriaşilor, cursuri vânătă să omoare omidele ce o bân­
speciale industriale, expoziţiUni, reco­ tuie. ' Oculează pomişori şi trandafirii,
Livezile sunt în general satisfăcătoare
şi bune. In unele locuri ploile au făcut mandarea firmelor şi productelor lor, cum am descris în foaie. Desfâ legătu­
purtarea unui conspect al firmelor şi rile dela cei oculaţi în Iunie. Sapă altoi
stricăciuni fânului. Prospectele recoltei
anunţarea lor la clientelă, sprijinirea puşi din toamna trecută şi din primă­
otăvii sunt favorabile în toată ţara.
tuturor acelor acţiuni,-oe ţintesc la vară. Adună sămânţa de ridichi tom­
Păşunile sunt mai slabe numai în protejarea industriei şi comerciului local natice, spinat, ceapă, napi şi varză Sea­
regiunea Tisei. şi la restrângerea poductelor străine de mănă ridichi dc earnă. întoarce pepenii
Situaţiunea vnlor este în general industrie şi comerciu. şi dovlecii şi fiind secetă —- udă-i. Cu­
satisfăcătoare. ^ legeţi ceraşele, vişinile, rozmcinile, căp­
Prospectele recoltei poamelor sunt CALENDAR EGONOMIC şunile, smeura, afinile şi ce nu s^ pe­
foarte diferite. trec proaspecte, faceţi conserve, com­
In România timpul a fost pănă Iiilie. poturi, vişinată, sirop, dulceaţă după
acum foarte favorabil tuturor sâmână- metodele cele mai uşoare şi practice,
turilor, cari promit o recoltă extra­ Acasă. Daţi zor şi terminaţi sapa că bine vor cădea până la an. Prop­
ordinară. a 2a a cucuruzului să şe cureţe şura tiţi pomii încărcaţi de fructe bine să
'' " I» '.Spania : şi ; .Rusia, meridională. şi podurile, căci se începe secerişul. Adu­ nu aveţi pagube îndoite. Despică vitele
bântue o secetă îndelungată. naţi roadele până sunt în pârgă, să nu căpşunilor. Adunaţi seminţele de flori
se scuture grăunţele. Peste grămezile cât de multe, că în primăvara viitoare
In celelalte ţâri ale Eoropei starea de gunoiu, udaţi cu zama lui. şi cu apă, frumoşi bani capeţi. Ingrădină sapă con"
recoltelor e normală.
să nu se usuce, ba aruncaţi pe deasu­ tinuu împrejurul pomilor şi i curăţă de
In Statele-Unite ale Americei atât pra şi puţin pământ. Asiguraţi fructele căţei şi de altoile prealungi, că numai
sămănăturile de toamnă cât şi cele de şi nutreţcle pentru cazuri de foc. Când aşa se pot desvolta favorabil. Cosiţi
primăvară sunt foarte bune. căraţi bucatele, puneţi în car la fund trifoaiele a doua oră şi cosiţi pela finea
In India perspectivele recoltelor pânze sau rogojini, să nu se risipească lunei otava prin grădini şi prin livez ile
nu sunt tocmai bune şi se prevede un grăunţele scuturate, că chiar acestea gunoite. — Adunaţi floricele de tei, de
deficit considerabil. sunt mai bune de sămânţe. Rapiţa îm- soc şi altele de prin grădini şi păduri
In Maroc şi Algeria bântue o se­ blătiţo îndată ce o aduceţi acasă şi în căci sunt bune la ceai (teiuri) earna şi
cetă prelungită, fiecare zi mişcaţ-o, să nu se încingă şi la leac'(doltorii) cu deoşebire cele aro-