Page 5 - Bunul_Econom_1905_26
P. 5

Nr.  26                         '         *        BUNUL  ECONOM                                                      Pag:  5

      -jnatice.  Sădeşte spinat, ridiche, sălată cu   Iunie  ' n.  a.  c.  In  etate  de  84  ani,  jălit  de   In  fie-care  judeţ  sî  vor  construi  case  după '
       câpâţină  pentru  toamnă  şi  le  udă  cât   vâdjiva,  fratele: p'qtop,.  I.  T,peiu,  fu,  fice,   modelele  respective,, in  care  vor  locui  săteni
       mai  adesea.                               gineri  şi  numâroase  rudenii.  Fre-i  ţărâna,   îmbrăe?ţi" în  costutfVtil  local.  In  jurii ţe  se vot
            La  vie.  Pliveşte  binişor  buruiana   uşoară!                                   expune  tot  felul  de  produse  de  industrie
      •din  vie, dar n u pe timp prea cald, căci se                                           casnică.
       împedecă  '  creşterea  strugurilor.  Pela      Convocare.  Despărţământul  »Alba-Iulia»
       sfârşitul  lunei  e  bine  a  mai  săpa  via şi   al  nAsociaţiunii«  îşi  va  ţnea*adunarea  gene-s   Semănăturile-  k^Komâaia.  După rapoar-  i
                                                                                              tele  consulului  austroungar  d n  (aşi  sâmănă-;'
      .a  treia  oară  aşezândui  din  nou  aracii.   rală  ordinară  Mr rcuri  în  12  f-ulie  a.  c. în  z ua   ti rile  în  Moldova  sunt ..in  o  state  foarte
       Locurile  goale  din  vie sapă1e şi  şamănă   de  Sf.  Petru  şi  Pa vel  în  şcoala  din  Benic  la   frumoasă/  eu  deoseb re  cele  de  toamnă.  Ra-
       legume  potrivite,  sapă şi pomişori: tineri   2  oare  cj.  a;.   ..  ,   -'i  V      piţa,  cafe  nu  a  perit-  în  earnă,  inc ă  e  fru­
      -din  vie  şi-i  curăţă  rătunzind  frumuşel                                            moasă.   ,                 ■  -  ’
      -coroana.  Pune  proptele  la  pomişori,         f   Necrolog.  —-  Duminecă  în  12/25 Im.   . Preţioasele  unei  principese  de *
       unde  sunt  fructe  multe  sâ  rtu  se  des-  c.  a  răpă.usat  protoprezri Temistocles  Vorob-   coroană.  Din  Paris  se  anunţă,  că  contesa  •:
      T)ine.  A vând  apă  aproape  pune  măcar   cli eviei  paroh  în  Suceava  şî  vicar -protopr.   Lony  y,  soţia  de,  odinioară  a  principelui  de
      .seara  la  rădăcini.                       al  acelui  protopttsv terăt şi  pârochul din  Luca   coroană  Rudolf.  al.Austro-Ungariei -va  vinde
          •  In livezi şi fi iv ni ţi  set  cere  curăţenie   N.colai  F.livici.  Fie-le  ţărâna  uşoară  şi  amin­  în  cutând  la  licitaţie  o  parte,  din  bijuteriile ,;
      şi  afumă  buţile  din  vreme               tirea  eternă.                              sale  pentru  valoarea  de  1,  milion  15  mii  de:
                                                                      *  -               i
                                                                                              franci.  Ea  va  vinde  şi  vălul  ei  de  mireasă, ,
                                                       Doctori  noi.  Au  fost  promovaţi  în  tim­  care  i-a  fost  dăiu't  de  damele  din  oraşul.
           Spre  luare  aminte!                   pul  din  urmă  la  universitatea  din Quj  urmă­  Bruxeila  cu  ocr z unea  nunţ i  sale,  câte a  cos-,
                                                  torii  tineri  români:  loanG licu,Traian Ienciu,   tat  30,000  de  franci.   -\
            Cu  1  luliu  v.  a.  c.  Invităm
                                                  Romul  Ricoşau,  Aurel  îitga,  Sandu  BalJ-     —  O  .ştire  din  străinătate  spune  c:t
      la   abonament  nou  pe  toţi iubito­       nescu  şi  loan  Baltescu  doctori  în  dreptur-   Norvegenii  ar  fi  oferit  coroana  contelui  Ele-
      rii  şi  sprijinitorii  acestei  reviste.   ear  Dumitru  Pav.l,  doctor  în  medicină.  mer  1.6 tyai,  soţul  Stefaniei.
            Abonamentele  să  fac  prin  trimite­                     *
                                                                                                   Inneoat. In  riul Sebeşului  s’a înecat  Mer
      rea  cu  mandat  postai  a  preţului  de         Rom ânii  din  Budapesta  Din  Bu­     curi  săptămâna  trecută  sciiirotul  notarial din
                                                                                                                  *  -.
      2   Cor.  pe  l/2  an,  ori prin  o corespon­  dapesta,  ne  vesteşte,  ce  Românii  gr.  or.  de-   Şugag  loan  II e,  voind  să  str  sctlde.
      denţă  cu  termin  de plată,  fixat pe  i-a   acolp  şi  din  jur  nu  vor  să  capituleze  înainte   F ără nici   reclam  crucea sau
                                                  intrigelor  Grecilor* .cari  j-au  scos  (ca  şi  pe
      Octomvrie  a.  c.  pentru  cei  cari  nu  dis­                                          steua  dtlplă  dectro-rm-g, etică  a  Dini  Mii Mer
                                                  români  gr.-orienbaH  d n  cetatea  Braşovu’ui)
      pun  de  bani gata.                                                                     Albtrt,  Budapesta  V.  Vadâsz  uteza  42/G  a
                                                  de  la  administraţia  biseiîcei  numite  greceşti
            Adresele  abonenţilor,  ocupaţiunea   din  Budapesta,  ti.  s’au  hjtărit  a-şi  reclama   devenit  renumită  în  toate  părţile  lumei.
                                                                                                   Foarte  mulţi  după  folosinţa  crucei  sau
      şi  locuinţa  cu  poşta  ultimă  ră  fie  le-   pe  cale  judecătorească  drepturile  lor  faţă  de
                                                                                              vindecat  de  boale  vechi,  aşa  încât  dela  â-
      gibil  scrise  pe  mandat,  ori  să  se  puşnă   biserica  amjptită  grecomâcedo-română,  -  cestea  'n  toată  ziua  roşesc  scrisori  pline  de
                                                       Cei-ce  s’au  pus  în  fruntea  arţiuoei  a-
      Jirul sub care a primit foaia până acum.                                                mulţâmire.  Dht  fotcgiaf  Eissrhild  Adolt  din
                                                  cesteia  pentru  recâştîgarea  ;dreptui 11or,  sunt
            La  ierminul  sus  arătat  vom  f  si­  bărbaţi  prio pâtofi  şi  mult  espeiiaţi  in  astfel   Cseivciikt  următoarele  au  sciis:  .,  De  mult
      liţi  din  causa  speselor  mart  ce le avem   de  cause.  Li  am  dori  nuinai,  ca  pe  lângă   timp  tr«bue  sânii  arăt  mana  mulţâmire  ce
                                                                                             o  am  faţă  de  aparatul  aflat  prin  Domnia-Ta,
      xu  tiparul  şi espeditia a sista trimiterea   cunoştinţele  şi  hărnica  lor,  să  aibă  şi  un
                                                                                             asta  înse  cu  adinsul  am  tăcut-o  pân  acum,
      foii  la  toţi,  cari până  atunci, nu-şi vor   drum  de  noroc,  să  nu  pîţască  ca  cei  din
                                                  B . aşov.                                  de  oarece  cu  cea  mai  mare  curiositate  am ;
      trimite  abonamentul.                                                                   aştefitat  a  afla,  că  nevasta  mea,  ce  cu  aju-
           Revista  noastră  se  va  tipări  dela                                            toriul  crucei  R.  B.  86967.  deveni  iarăşi  de
                                                       Ncâuă  bmoă Îa Bihor. In  Vaşcău  (comit
      1  Iulie  începând  numai în atâtea exem­   Bihor)  s’a  întemeiat  o  noauâ  ban£ă  româ-   boala  avută?  prin  urmare  cu  cea  mai  mare
                                                                                             bucurie  constate,   că   nevasta   mea,  care
      plare  câte  vor fi  abonate  cu  bani gata.  n  as. ă,  cu  numele  >Şoirnul«.  Cap talul  sociel
                                                                                             durînd  o  peptul  şi  stomacul  avea  în  genere
           Apelăm  deci  şi de  aslă-dată la toţi   e  de  50,000  cor.  Dorim  sucese  favorabilei
                                                                      *                      lipsa  poftei  de  mâncare,  dureri  de  cap  şi
      ştim.  cetitori pentru,  sprijin  şi  încura­                                          multe  alte  boale,  cu  ajutoriul  aparatului  D-
      jare,  abonând  şi  răspândind foaia  noa-       Petrecerea  de  vară.  Tinerimea  ro­  voastră  sau  făcut  pe  depliii  sănătoasă,  prin
      sră  în  cercul  cunoscuţilor  lor.         mână  din  Turda .şi împrejurime Invită cu  toată   urmare  aparatul  D-voastră  sunt  silit  al  lăuda
                                                  stima  la  petrecerea.de  vată  ce  să  va  aranja   şi  şl  ie comanda  fiecărui  suferitor  de  boale.
                         Administraţiunca         Mercur!  în  12  Iulie  st.  n.  1905  în  hotelul
         v           „Bunului  Econom“                                                             Preţul  aparatului  mare  6  coroane.
                                                  „Europa11  din  Turda,  cu  ocaziunea  adunării                 *
                                                  genrale  a  despărţământului  XXIII.  (Turda)  a   C o rn e liu    P e m e te r .  Apotecar  ki
                                                                                             Oiăştie,  A poteca  N.  Vlad  are  de  vânz are
                                                  »Asociaţtunei  pentru  literatura  si  cnltu-a  po­
                NOUTĂŢI                           porului  român»  începutul  la  8  oare sara.  Ve­  folos în contra peronosporei,  la stropirea viilor.
                                                                                              »peionospin«  mijloc  aplicat  cu  cel  mat  mare
                                                  nitul  curat  este  destinat  spre  scopuri  filan­  A  easta  e  probat ca j^el  mai  bun,  şi prin
                                                  tropice.                                   folosinţă  ş’a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca
           Anuarul,  şcoalei civile de fete din  Sibiiu,               Comitetul  aranjator.  piatra  vânătă  sau  alte  asementa  m jloace,  şi
      pe  anul  1904/5  a  apărut  z lele  aceste.  In                *                      e  totodată  cel  mai  lesne,  fî  pieparatnl  meu
     ^fruntea  lui  e  o  descriere  dc  călătorie:  De  pe                                  propriu.  Preţul  unui  pachet  40  fii,  Fie-care
                                                       Tnca  Simonescu  şi  Dr.  George  Proca,   pachet  e  piovăzut  cu  numele  meu,  şi  cu
      ţărmurile  Campaniei  şi  Siciliei,  de  dl  prof.
                                                  din  prilejul  cununiei  lor  au  dăruit  fondului   insttucţiune  de  întrebuinţare.
      Victor  Păcală.  Apoi  urmează  ştiri  şcolare,                                              Stropirea  cu  « P e r o n o s p i n *   e  mai
                                                  de  20  baai  al  »Reuniunii  sodalilor  români
     -din  cari  aflânv că  numărul  elevelor  a  fost 95,                                   . bine  dacă  să face  în zi senină;  pe timp noi os
                                                  din  Sibiiu  pentru  cumpărarea  unei  case  cu
     -torte  române.  Din  aceste  66  au  fost  în                                          ori  ploios  nu,  nici  > onfra  vântului.
                                                  hală  de  vânzare,  suma  de  10  coroane.
      internat.                                                                                   Dar  »Peronospin*-ul,  afară  de  vii
                          *                                                                  să  poate-folosi cu efect  admirabil  contra boar
                                                                                             lei  de  grurnpene,  cum  şi  la stârpirea  omide-
           f   Bratu  Tipeiu,  proprietar  în  Zimeştî,   ■ Re  terenul  expoziţiei  naţională  din  Bu­
                                                                                             kr  şi  insectelor  stricăc o>se  la  pomi;  contra
      care  a  fost  un  tărbat  fruntaş  şî  sprijinitor   cureşti,  In  1906  se  va  construi  pe  teren   păduchilor  de  trandafiri  (la  trandafiri  fără
    - al  înaintărei  comunei  sale  a  repausat  în  15  harta  ţărei  româneşti  repartisată  pe  judeţe.  var);  si  la  desînfectarea  coteţelor  de  gaiţe
   1   2   3   4   5   6   7   8