Page 5 - Bunul_Econom_1905_26
P. 5
Nr. 26 ' * BUNUL ECONOM Pag: 5
-jnatice. Sădeşte spinat, ridiche, sălată cu Iunie ' n. a. c. In etate de 84 ani, jălit de In fie-care judeţ sî vor construi case după '
câpâţină pentru toamnă şi le udă cât vâdjiva, fratele: p'qtop,. I. T,peiu, fu, fice, modelele respective,, in care vor locui săteni
mai adesea. gineri şi numâroase rudenii. Fre-i ţărâna, îmbrăe?ţi" în costutfVtil local. In jurii ţe se vot
La vie. Pliveşte binişor buruiana uşoară! expune tot felul de produse de industrie
•din vie, dar n u pe timp prea cald, căci se casnică.
împedecă ' creşterea strugurilor. Pela Convocare. Despărţământul »Alba-Iulia»
sfârşitul lunei e bine a mai săpa via şi al nAsociaţiunii« îşi va ţnea*adunarea gene-s Semănăturile- k^Komâaia. După rapoar- i
tele consulului austroungar d n (aşi sâmănă-;'
.a treia oară aşezândui din nou aracii. rală ordinară Mr rcuri în 12 f-ulie a. c. în z ua ti rile în Moldova sunt ..in o state foarte
Locurile goale din vie sapă1e şi şamănă de Sf. Petru şi Pa vel în şcoala din Benic la frumoasă/ eu deoseb re cele de toamnă. Ra-
legume potrivite, sapă şi pomişori: tineri 2 oare cj. a;. .. , -'i V piţa, cafe nu a perit- în earnă, inc ă e fru
-din vie şi-i curăţă rătunzind frumuşel moasă. , ■ - ’
-coroana. Pune proptele la pomişori, f Necrolog. —- Duminecă în 12/25 Im. . Preţioasele unei principese de *
unde sunt fructe multe sâ rtu se des- c. a răpă.usat protoprezri Temistocles Vorob- coroană. Din Paris se anunţă, că contesa •:
T)ine. A vând apă aproape pune măcar cli eviei paroh în Suceava şî vicar -protopr. Lony y, soţia de, odinioară a principelui de
.seara la rădăcini. al acelui protopttsv terăt şi pârochul din Luca coroană Rudolf. al.Austro-Ungariei -va vinde
• In livezi şi fi iv ni ţi set cere curăţenie N.colai F.livici. Fie-le ţărâna uşoară şi amin în cutând la licitaţie o parte, din bijuteriile ,;
şi afumă buţile din vreme tirea eternă. sale pentru valoarea de 1, milion 15 mii de:
* - i
franci. Ea va vinde şi vălul ei de mireasă, ,
Doctori noi. Au fost promovaţi în tim care i-a fost dăiu't de damele din oraşul.
Spre luare aminte! pul din urmă la universitatea din Quj urmă Bruxeila cu ocr z unea nunţ i sale, câte a cos-,
torii tineri români: loanG licu,Traian Ienciu, tat 30,000 de franci. -\
Cu 1 luliu v. a. c. Invităm
Romul Ricoşau, Aurel îitga, Sandu BalJ- — O .ştire din străinătate spune c:t
la abonament nou pe toţi iubito nescu şi loan Baltescu doctori în dreptur- Norvegenii ar fi oferit coroana contelui Ele-
rii şi sprijinitorii acestei reviste. ear Dumitru Pav.l, doctor în medicină. mer 1.6 tyai, soţul Stefaniei.
Abonamentele să fac prin trimite *
Inneoat. In riul Sebeşului s’a înecat Mer
rea cu mandat postai a preţului de Rom ânii din Budapesta Din Bu curi săptămâna trecută sciiirotul notarial din
* -.
2 Cor. pe l/2 an, ori prin o corespon dapesta, ne vesteşte, ce Românii gr. or. de- Şugag loan II e, voind să str sctlde.
denţă cu termin de plată, fixat pe i-a acolp şi din jur nu vor să capituleze înainte F ără nici reclam crucea sau
intrigelor Grecilor* .cari j-au scos (ca şi pe
Octomvrie a. c. pentru cei cari nu dis steua dtlplă dectro-rm-g, etică a Dini Mii Mer
români gr.-orienbaH d n cetatea Braşovu’ui)
pun de bani gata. Albtrt, Budapesta V. Vadâsz uteza 42/G a
de la administraţia biseiîcei numite greceşti
Adresele abonenţilor, ocupaţiunea din Budapesta, ti. s’au hjtărit a-şi reclama devenit renumită în toate părţile lumei.
Foarte mulţi după folosinţa crucei sau
şi locuinţa cu poşta ultimă ră fie le- pe cale judecătorească drepturile lor faţă de
vindecat de boale vechi, aşa încât dela â-
gibil scrise pe mandat, ori să se puşnă biserica amjptită grecomâcedo-română, - cestea 'n toată ziua roşesc scrisori pline de
Cei-ce s’au pus în fruntea arţiuoei a-
Jirul sub care a primit foaia până acum. mulţâmire. Dht fotcgiaf Eissrhild Adolt din
cesteia pentru recâştîgarea ;dreptui 11or, sunt
La ierminul sus arătat vom f si bărbaţi prio pâtofi şi mult espeiiaţi in astfel Cseivciikt următoarele au sciis: ., De mult
liţi din causa speselor mart ce le avem de cause. Li am dori nuinai, ca pe lângă timp tr«bue sânii arăt mana mulţâmire ce
o am faţă de aparatul aflat prin Domnia-Ta,
xu tiparul şi espeditia a sista trimiterea cunoştinţele şi hărnica lor, să aibă şi un
asta înse cu adinsul am tăcut-o pân acum,
foii la toţi, cari până atunci, nu-şi vor drum de noroc, să nu pîţască ca cei din
B . aşov. de oarece cu cea mai mare curiositate am ;
trimite abonamentul. aştefitat a afla, că nevasta mea, ce cu aju-
Revista noastră se va tipări dela toriul crucei R. B. 86967. deveni iarăşi de
Ncâuă bmoă Îa Bihor. In Vaşcău (comit
1 Iulie începând numai în atâtea exem Bihor) s’a întemeiat o noauâ ban£ă româ- boala avută? prin urmare cu cea mai mare
bucurie constate, că nevasta mea, care
plare câte vor fi abonate cu bani gata. n as. ă, cu numele >Şoirnul«. Cap talul sociel
durînd o peptul şi stomacul avea în genere
Apelăm deci şi de aslă-dată la toţi e de 50,000 cor. Dorim sucese favorabilei
* lipsa poftei de mâncare, dureri de cap şi
ştim. cetitori pentru, sprijin şi încura multe alte boale, cu ajutoriul aparatului D-
jare, abonând şi răspândind foaia noa- Petrecerea de vară. Tinerimea ro voastră sau făcut pe depliii sănătoasă, prin
sră în cercul cunoscuţilor lor. mână din Turda .şi împrejurime Invită cu toată urmare aparatul D-voastră sunt silit al lăuda
stima la petrecerea.de vată ce să va aranja şi şl ie comanda fiecărui suferitor de boale.
Administraţiunca Mercur! în 12 Iulie st. n. 1905 în hotelul
v „Bunului Econom“ Preţul aparatului mare 6 coroane.
„Europa11 din Turda, cu ocaziunea adunării *
genrale a despărţământului XXIII. (Turda) a C o rn e liu P e m e te r . Apotecar ki
Oiăştie, A poteca N. Vlad are de vânz are
»Asociaţtunei pentru literatura si cnltu-a po
NOUTĂŢI porului român» începutul la 8 oare sara. Ve folos în contra peronosporei, la stropirea viilor.
»peionospin« mijloc aplicat cu cel mat mare
nitul curat este destinat spre scopuri filan A easta e probat ca j^el mai bun, şi prin
tropice. folosinţă ş’a dovedit a fi mai cu efect ca
Anuarul, şcoalei civile de fete din Sibiiu, Comitetul aranjator. piatra vânătă sau alte asementa m jloace, şi
pe anul 1904/5 a apărut z lele aceste. In * e totodată cel mai lesne, fî pieparatnl meu
^fruntea lui e o descriere dc călătorie: De pe propriu. Preţul unui pachet 40 fii, Fie-care
Tnca Simonescu şi Dr. George Proca, pachet e piovăzut cu numele meu, şi cu
ţărmurile Campaniei şi Siciliei, de dl prof.
din prilejul cununiei lor au dăruit fondului insttucţiune de întrebuinţare.
Victor Păcală. Apoi urmează ştiri şcolare, Stropirea cu « P e r o n o s p i n * e mai
de 20 baai al »Reuniunii sodalilor români
-din cari aflânv că numărul elevelor a fost 95, . bine dacă să face în zi senină; pe timp noi os
din Sibiiu pentru cumpărarea unei case cu
-torte române. Din aceste 66 au fost în ori ploios nu, nici > onfra vântului.
hală de vânzare, suma de 10 coroane.
internat. Dar »Peronospin*-ul, afară de vii
* să poate-folosi cu efect admirabil contra boar
lei de grurnpene, cum şi la stârpirea omide-
f Bratu Tipeiu, proprietar în Zimeştî, ■ Re terenul expoziţiei naţională din Bu
kr şi insectelor stricăc o>se la pomi; contra
care a fost un tărbat fruntaş şî sprijinitor cureşti, In 1906 se va construi pe teren păduchilor de trandafiri (la trandafiri fără
- al înaintărei comunei sale a repausat în 15 harta ţărei româneşti repartisată pe judeţe. var); si la desînfectarea coteţelor de gaiţe