Page 1 - Bunul_Econom_1905_27
P. 1

Kr.  87














                    REYISTA  PEHŢRU  AGRICULTURA,  IMDbSTRIE  Şl  COMERCIU

        ORfiAtt  AL:  „Knttutl  Bcowite A i                 ţi  „IffliMfl  NNfau de  agricaltarâ din comitatai  Sib ii ni ni".


                    A B O N A M E N T E :                          APARE:                                    IN S E R Ţ IU N I:  -
        Pe  an  4  Coroane  (2  fl.);  jumătate  an  3  cor,  (1  â.)                           se socotesc după  tarifă,  cu  preţuri  m oderate
          Pentru  R o m â n i a  şi  străinătate  15  lei  pe  an.  In  flecare                   Abonamentele  şt  imerţitmiU  se  plătesc  înainte.
                                                                              mmsi

        Societăţile  ţărăneşti                      la  înbunâtâţirea  stării  economice  a  ţă­  lipsit de învăţătură şi înrădăcinat  în fap­
                                                    ranului,  talpa  ţârii  şt  jjglş  neamului  tele  rele.  Indeferenţâ  de  tot ce  era nou
                         în  Danemarca.             nostru.                                    şi  folositor  biruiseîntreg poporul;  avân­

                                                         Şi  fiindcă  la  o  lucrate  Oâ  aceasta  tul  pe calea  progresului. al vecinilor  lor
                     .       Scuiatui  de  dimineitţă  în-  să  recere  răbdare,, ştiinţă şl bună voinţă  Englezi  şi  Germani,  părea  că  nu-i  ui­
                             r umeneşte  la  om  faţa  şi-”r
                             lungeşte  viaţa;  cu  somnul   din  toate  pătţile,  noi  deocamdată  ne  meşte  starea  de  sărăcie  şi  de  nepăsa­
                             însă  nu  s& fece car  şi boi!  mărginim  a  face  mai  iotâîu  ştudiu  rea  bolnăvicioasă  a  ţăranului  părea  că
             Am  arătat  în  mmiftrttl  trecut- al  asupra  afaceri.                           se  arată  pentru  a  desvolta  acest  mare
        acestei  reviste,  cum  din  Hpsa  ştiinţei,     Cel. mai  potrivit  ştudiu  va  fi  cu­  cuprins  de  virtute,  bogăţie  şi  fericire,
        săteanul  nu poate  da înainte  şi cum s'ar  noaşterea  istoriei  altor  popoare  cari  ă  ce  a  dobândit  această  mica  ţărişoară
        putea  de latura  pedeca  aceasta  prin  re­  fost  nu  chiar  în  timp  prea depărtat aşa  menită  a  fi  astăzi  tarul  luminos  al  pil­
        uniuni,  tovărăşii  şi  agenturi.           pe  cum  este  azi poportşl nostru.  Revista  dei  pentru  lumea  întreagă.
         *  Tema  aceasta  e  cu  mult  mai  in­ populară  »Albina»  ce  apare  la  Bucu­           Agricultura  era  cât  se  poate  de
        teresantă  decât  ai crede Ja prima  cetire,  reşti,  în  numărul  său  39  primit  azi,  ne  înapoiată  şi  prin  sistemul  vechio şi ţâră
        pentru  că  e  «orb»  de a  -da un sfat pen­  dâ  în  cauza  aceasta:  următoarele  date >  folos,  cu  care  se  cultivau  plantele,  nu
        tru  ţăran,  pentru  popor,  spre  al scoate  interesante  din - viaţa  poporului  danez,  produceau  nici  atât  cât  ca  să  îndestu­

        la                                        ^pe  cari  lepu&fieâm        intoqB»ai, fiind  leze  trebuinţele  ţârei,  In  acestea  vre­
        Pentru-'că  lăsat  în  starea  lui  de azi,  de  ele  instructive  pentru  toţi,  eatăle:  muri,  ţăranii nu  cunoşteau  însemnătatea
        a f l   ciupilit  de  toţi  în  toate  părţile  ya"   înainte  3e  veacul  ai  18 lea,  popo­ unirei  Intre  ei  şi  nici  foloasele  societă­
        fi  cel  mâi  mare  păcat  în  potriva  nea­  rul  Danez  se  găsea  cu  totul  înapoiat  ţilor  de  tot  felul.  Ei  nu  cunoşteau  altă
        mului,  făcut  de  fii  săi.                popoarelor  din  Nordul  Europei,  Ţăra­ unire decât în scopul  de a bea împreună.
             De  aceia  noi,  cei ce  cunoştem  sta­  nul,  apăsat  de  sărăcia  ce-1  cuprinsese  Sfătuitori  pentru  popor  nu  erau  şi  nici
        rea  aceasta, datoriaţă avem sa ne sculăm  din  toate  părţile,  ducea  viaţa  cea  mai  cei  avuţi  nu  puteau  da  nici  un  ajuter
        de  dimineaţă,  să  privighem  să  nu  dur-  nenorocită  şi  -numai  setea  de  băuturi  pentru  ridicarea clasei  ţărăneşti.  Popoa­
        mim  şi  să  lucrăm  toţi  cu  puteri  unite  spirtuoase  făcea  fală  vieţei  lui  de  om  rele  vecine  îşi -făcuseră  convingerea,  că

                                                    căror  operă  e  şi  acest  suces.  Aceasta  se  va   tăzi, grupată sub stindardul  Asociaţum i  poate
                  F O     I T A                     face/ fără  îndoială,  în  calea  sa  şi  dela  locul   simţi  o  maJţămire  pentru  rid carea  acestui
                               9  *
                                                    cel  mai  competent.  D*r  şi  până  alurtci  into­  muzeu,  ap >i  tot  atât  de  adevarat  e  că  sunt
                                                   nez  un  lucru  flră  teamă  de  a  fi  desavuat,   multe  încă  talismanele  şi  preţioasele  vieţii
                     4 i a                         anume  că dacă  se poate susţinea despre  vre'o   şi  firii  proprie  a  Românului,  cu-cm   e ste  a
                                                   z dire  publică,  că  e realisată din  obolul  &TnS'-   se  înzestra  şi  înpodobi  a^est  muscu  naţional
             Conform  avizului  nostru'din  nr.  25/905
        re’ativ  la  încheierea  anului,  şcolar  dela  şco-   voitorilor  generos',  apoi  despre  museul  Aso-   pentru-că  mărturie  credincioasă  şi  oglindă
                                                   ciaţiunii  se  poate  zice  cu  drept  cuvânt,  că   fidelă  să  fie  poporului  român.   ,
       ale’e  civile  de  fele  a  »A*ociaţiunei«  dn  Si-
                                                   până  la  ultima  sa  petricică  e o  donaţiune ge­  N'am  ajuns  dar’  la  un  pedestal  dela'al
       biiu  publicăm  astăzi  voibirea  rost tă  de  Dl
                                                   neroasă  a  fiilor  poporului  român  dm  iubita   cărui  adăpo  t  să  ne  dăm  odirlinei  şi  pauzei
        d rector  Dr.  Vasi/e  Ral o ga.
                                                   noastră  patrie,,                           în  credinţa  că  am  împlinit  totul.  Din  contră
          Exdlenţia  Voastră1  Domnule  Delegaţi        Tinerimea  noastră  şcolară trebuie să ştie   am  ajuns  numai  la  un  nivou  del»  a  cărui
                      Onoiat publici               acest lucrg.  Deoare-ce pentru o nobilă tinerime   înălţime  ni  se  deschid  noue vederi,  noue ori­
             Trebuie  să  sulevez  întâiu  de  toate,  cj   şcrl iră  nu  ajunge  să  fie  mândră  de sucesele   zonturi,  ca  să  vedem  mai limpede,  să alegem
       şt  pentru  noi  e  prima  ocazie,  că  serbăm  în­  părinţilor,  c  mâne  ând  dela  sucesul  dat  să   mai  bine  şi  să  păstrăm  mai  cu  evlavie  toate
       cheierea  anului  ş:o!ar  in  frumosul  palat  al  I  n zuiască  d n răsputeri  a încorona  moştenirea   acelea  reminiscenţe  sfinte şijuvaere preţioase
       museului  Asociţiunii.  Nu  fac  aceasta drn  alt   părintească  pe  toată  linia  cu  cea  mai  desă­  cari  constituesc  istoria  noastr  ,  caracterul  şi
       motiv,  de  cât  din  sentimentul  d dorinţei  de   vârşită  isbândă.  St  înţeleagă  adecă  tinerimea   .Viitorul  poporului  român.
       a atrage  aţenţ a tinerimei  şcolare asupra aces­  noastă  şcolară,  că  piedestalul_■ unei  izbinde   Această  ne  aşteaptă  pe  npî  generaţii
       tui  fapt  atâta  de important  în analele  culturei   pe  terenul  ştiinţelor  şi  al  culturei  peste  tot   de  astăzi  şi  ca  mâne  pe  actuala  tinerime
       noastre  naţ onale.,                        nu  e  de  cât  o  spiţă  pentru  o  nouă  isbândă   şcolară.
             Adaug  însă  că  nu  sunt  eu  cel  ch-mat   şi  mai  sdutară.  Vorba  istoricului:  o  stare  de   In  cât  cunosc  eu tiner mea  noastţă şco­
       să  fac  istoria  contimporană  din  acest  prilej   spirite  pregăteşte  pe  alta I    lară,  pentru  care  noi  şi  în  acest  an  am  dat
       să  ridic  numele  acelor  p iţini  binemeritaţi  a  Şi  dacă  e  adevărat,  că  generaţia  de as­  partea  cea  mai  a’easă  a sufletului  nostru,, şm
   1   2   3   4   5   6