Page 2 - Bunul_Econom_1905_27
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L   E C O N O M                                           <Nr.  27

         poporul  Danez  e  neapt  pentru - învăţă­  a  amicilor  săj-;  Dar,  el  ca  un  adevărat   Dela  această  dată faţă întregej ţări
         tura  şi  progres  economic                iubitor  al  poporului,  nu  se  dete  înapoi  se  schimbă;  ţăranul  eşit ca  din  pământ
              Tocmai  târziu,  pela  l 750 apare  un  şi  glasul  lui  avu.. răsunet,  căci  la  anul  îşi înţelege rolul şi. cu activitatea  se pune
         mare  luptătpr  şi  iubitor  al  ţărănimii,  1769  se  înfiinţa  cea  dintâi  societate  în  pe  muncă.  Societăţile  se.  înmulţesc  şi
         anume  Contele  Bernstorff,  care  începu  Danemarca, cu numele «Kongelingedan-  lucrează  cu. mari  puteri  pentru  răspân­
        să .se  ocupe  de  soartea  poporului  şi  ske  Landhushol  dningsselskab«  (Socie­ direa  averei  şi  a  cunoştinţelor  agricole
         înbunătăţirea  traiului  lui.  El era convins  tatea  Regească .Daneză  de' Agricultură)  şi  comerciale.  La  1850,  societăţile  au
         Că  numai  lipsa  de  învăţătură  a  Sătea­  carş  funcţionează  şi  astăzi.  Ţăranii fiind  propus  expoziţii  şi-premii,  iar: 1853; so­
         nului  e  cea  d’intâiu  pedică,  de  aceia  inculţi, cu greu âu putut fi convinşi câţiva,  cietăţile  au  început să se  ocupe cu creş­
         ceru  cu  stăruinţă şcoalele  pentru popor.  de  a  întră  în  societate.  Dar  scopul  ur­  terea  vitelor,  fabricarea  produselor,  cu
         Prin  scrieri,  prin  sfaturi şi  lupte politice  mărit  tot  s’a  atins,  căci  ca  membri  ai  lărgirea  comerţului  etc.
         combătu  fără  teamă  nepasareâ  ţăranu­   societăţii  au  Intrat  toţi  iubitorii  şi  lup­  Ţârâni  acum destul  de  luminaţi, în-
         lui,  căci  prea să  arătau  neprimitori pen­  tătorii  poporului,  cari cu  puteri unite au  ţeleasrâ  foloasele,  uniriei şi  cu  începere
        tru  tot  ce  era  nou  şi  încăpăţînaţi  în  rupt  legăturile  barbare  ale  trecutului   dela  1885,  începu  să  lucreze  şi  în’alte
        ţinerea  obiceiurilor  vechi.  îndemnă  po­  aducând  ţărei  un  alt  orizont  de  vederi  direcţiuni  din  cari  au  tras mari  izvoare
        porul  la' unire  şi  propovădui  înfiinţarea  şi  un  trai  mult  mai  fericit.        de  bogăţie.  Aşa  luară  naştere:  socie­
        societăţilor economice; ear mai apoi ceru        De aci  progresul  îşi  porneşte  paşii   tăţile  de lâptărie,  măcelăriile  coperative
        dela  Guvernele  ţârei  libertatea  econo   şi  la  1805  s’a  înfiinţat  a doua societate   societăţi  pentru cultura  grânelor,  socie­
        mică  a  poporului,  iar  pentru  ţăran  in­  din  Danemarca  cu  scop  economic.  La   tăţi  de horticulturii,  de  plantaţiuni şi în-
        dependenţa  lui în a  lucra  singur,  numai  1809  s’a  înfiinţat  a  treia  cu  scop agri­  păduriri, câmpuri  de experenţe,  societăţi
        cu  propriile  lui  mijloace,  fără  a  fi  aju­  col  şi  dela  1810  1849  s’au  mai  înfiin­  pentru  secarea  bălţilor,  de irigaţiuni  de
        tat  de  alţii.  Aceasta  a ' fost cea  mai re­ ţat  încă  21  mari  societăţi  de  agricul­  creşterea  păsărilor, de apicultură.  socie­
        uşită  cale,  căci  ţăranul  văzându se/lip­  tură.  Şasprezece  din  acestea  din  urmă  tăţi  de asigurare, pentru  formare, pentru
        sit  de ajutorul proprietarului sau al aren­  au  avut  un  caracter  mai  mult  politic,'  formarea  servitorilor  rurali,  societăţi  de
        daşului,  care  deşi în multe  cazuri  îl spe­  căci  cereau  cu stăruinţă desfiinţarea clă-  credit,  societăţi  de  agricultură,-de  me­
        cula  dar  cu  care  se  deprinsese^a  trăi  cei  şi  tuturor  legilor  protivnice  intere­  naj,  societăţi  pentru  ducerea  ţăranilor
        împreună,  a fost  nevpit  să se înfrăţească   sele  ţărăneşti.                        pe la  ferme,  etc.  Unele  din ele au  ajuns
        între  ei  şi  să dea  naşterea marilor socie­   Unirea  ţăranilor  de  societăţi  în   la  un  grad  de  desvoltare  uimitor.
        tăţi  de  astăzi.                           credit,  de  economie  şi  de  agricultură;                                (Va  urma)
             Nu  uşoară  a  fost  munca  Contelui  fiind  considerate  ca aducătoare de  mari
        Bernstorff  la început,  căci  din.toate rân­  foloase'nu  mimai * ţărănimei,  ci  întregi   .  Sitaaţinnea  economica m  Ungaria.
                                                                                                               — *«=>»—  ;
        durile  poporului  a  primit  ameninţări  şi  populaţiunei  a  Danemarcei,  hotărî  pe
                                                                                                             Agricultura.
        lovituri :  ţăranul  nepricepându-I  l-a con­ Regele  Friderich  al  Vll-lea  de  decretă
                                                                                                    In  Ungaria.  După  raportul  minis­
        siderat ca înşelător,  iar cer bogaţi, ca pro­ în  anul  1849,  Iunie  5,  constituţia  libe­  trului  ung. 'de  agricultură  dela  1  Iulie
        povăduitor  periculos  organizaţii  Sociale  rară  dş  astăzi  şi  prin  ea  o  mulţime de   dăm  următoarele  date:
        şi  politice  a  stătului,  pentru  care. a pri­  legi,  cari  ajută  şi  sprijină  interesele  ţă­  In  jumătatea  a  doua  a  lunei  lui
        mit  critici aspre pedepse  din  parte chiar  răneşti.                                 Iunie  au  fost  ploi  foarte  abondente,  în
                                                   — —i— -  m    l  ~ V  .  .ni  — — —.
        firma  convingere,  câ  va  căuta  chip şi inodru   mine  tot  atâtea  puteri  de  muncă  serioasă  şi   Rog  apoi  pe d >mnul  delegat  al on. Co­
        ca  sl satisfacă  justelor aşteptări  ale părinţilor   devotament  pentru  chemarea  lor,  ear’  nu Vâ­  mitet  al  Asociaiiunu  să  primească  viile noas­
        şi  âte  conducătorilor  noştri  fireşti  şi;chemaţi.   nători  de laude  efemere  si înch p jiă  deşerte.  tre;  mulţămiri  pentra  părinteasca  conduct re
        Eu  îi  doresc  din  in mă  să  aibă  parte  de   Alt  moment,  ce  trebuie  totuşi  să amin­  a  esanienelor  publice  de fine  de au şi să ono­
        aceasta  mulţăm re  sufletească,  că  nu  eşistă în   tesc  fug tiv  din  cursul  acestui  an  e,  câ  sun­  reze  institutul  nâstrii  şi  mai  departe  cu spri­
        viaţa  practică  o  mulţămire  mai  înaltă  de cât   tem  încă  sub  adânca  impresiune  a  linei  că­  jinul  său.   ~
        conştiinţa  că  ai satisfăcut  aşteptărilor  şi  aspi-   lătorii  <je  studii  ce am făcut în ferile  de  paşti   '   Esţelenţ a   voastră  Vă  cer  bmevoitorul
        râfiuni’or  părinteşti.                    în  vecinica  România  cu  42 eleve  din  c!a* le   consimţământ  să  ne  fig^pjrm's  a  Vâ asigura
             Dacă  e  să  vin  apoi  la  momentul  pro­  superioare  ale  şcoalei  noastre.  In  unele  din   şi  la  acest  prilej  de flasca noastră veneraţiune
        priu  al  serbării  noastre  şcolare  de fine  de an   cele  mai  vestite; localităţi  nc-am oprit, în Cur­  mulţăinind  cu  respect  pentru  curajul  şi  în­
        n'aoi  decât  să  amintesc  ci plăcere,  anul  şco­  tea  de  Argeş  la  vestita  Mănăstire  dela  Ar­  demnul  ce  ispirati  sufletelor  noastre  prin
        lar  espirat  a  fost  deplin  norocos  pentru  in­  geş  monumentala  operă  arch'tefonică  şi  reli­  înalta  prâsenţă  a  Excelenţei  Voastre  şi  prin
        stitutul  nostru.  Se  ştie  din  publicitate,  că  în  j  gioasă  a  evlaviosului  Ncagbe  Voevod  dela   interesul  părintesc  ce  dovediţi  instituţiumlor
        cursul  acestui  an  două  boale  epidemice  au   1518;  apoi  în-Bucureşti,  Sina!a  şi  Braşov,   noastre  culturale.  Vă  urez  multe'zile  senine
        grassat  în  S-biiu,  cum şi  in  ţinutul  nostru.  In   unde  elevele  şcoalei  noastre  au  avut  n imă-   încă  ca  să  puteţi  continua  şi  duce  la  bun
       ti fu*,  în  primăvară  pbj*r.  Graţia ceriului  însă   roase  momente  înălţătoare  şi  ocazie  plăcută   ş,fârşif  măreţele  opere; ce  proved nţa  Vi-a re-
       şi  bunei  îngrijiri  din internatul  nostru, că  ele­  de  aşi  însuşi  cunoştinţe  alese  despre  deose­  servat  î:i  sinul  poporului  român.
       vele  şcoalei  noastre  au  fost  cu  desăvârşire   bite  instituţiuni  culturale  d i  educaţie  şi  de   De  asemenea  mu’ţâmesc  venerab Iilor
       scutite  de  acestea  boale.  In  urma  aceştia  în­  învăţământ  ş.  a.,  aducând  cu  sine  co noiră   părinţi  ai  elevelor  şcoalei  noastre,  cari  ştiu
       văţământul  în  toţi tamii  sai,  a urmat  ceâ mai-  de  cunoştinţă  nouă  şi  de  impresii  luminoase   onora  cu  atenţia  lor  interesele  cuturâle  ale
        normală  desvoltate  şi  progres.  Amintesc   şi  neperitoare  din  inimile  lor.  — Ştiu  că sa­  ' Âsociaţiuiiii  pentru  cultura  ţ  pornitei  român,
        aceasta  cu  intimă  satisfacţie,  pentru  comuna  tisfac  numai  unei  datodnţe,  exprimând  şi  la   rugândui  să  co itinuă n  şi  ti^ai  departe  a  nu­
       bucuria  ce  simţim  cu  venerabilii  părinţi.  Şi  ’  acest  prilej  călduroasele  noastre  mulţămiri   tri şi a ridica  împreună  acest cult  preţios pen-
       mu  voia  aminti  persoanele  de  cari  se  leagă   tuturor  bineVoitorilpr,  cari  neau  onorat  cu   tru  cinstea  şi  binele  poporului  român.
       In  cea  mai  mare  măsură  resultatul  obţinut   sprij n  pentru  deplina reuşită a călătoriei noas­
       pent.u-că  am  norocul  să  număr  în  jur  de  tre  de  studiu.
   1   2   3   4   5   6   7